În octombrie 2018, o societate deținută de Massimo Novali, consulul onorific al Italiei la Cluj, a obținut de la Primăria Cluj-Napoca o autorizație de desființare pentru clădirea ghetoului de unde s-a realizat deportarea evreilor în lagăre. O lună mai târziu, italianul a depus actele și pentru aprobarea PUZ privind restructurarea urbană a zonei. Clădirea a fost într-un final demolată, iar în urmă cu o lună, firma italianului a ajuns în mâna Anicăi Căpușan, soția lui Chimu Căpușan.
Clădirea de cărămidă roșie de pe strada Fabricii, la intersecție cu Bulevardul Muncii a fost demolată în urma unei autorizații de desfințare emisă de Primăria Cluj-Napoca. În perioada celui de-al doilea Război Mondial, clădirea respectivă era unul dintre cele mai mari ghetouri din Nord-Vestul Transilvaniei.
Firma care a primit autorizația de desfințare este SC Noroc Com SRL, deținută până recent de Novali Massimo, consul onorific al Italiei pentru judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Mureş. Aociatul juridic al firmei era FIDUCIARIA EMILIANA S.P.A cu sediul în Italia, reprezentată prin mandatarul SPOTTI MORENO.
La sfârșitul lunii trecute, societatea Noroc Com SRL cesionat părțile sociale firmei Tellus Invest SRL, firmă administrată de Anica Căpușan, soția lui Chimu Căpușan. Prin urmare, Tellus Invest a devenit unicul asociat al firmei Noroc Com SRL, administratorul unic fiind Anica Căpușan. Căpușan i-a plătit italianului pentru părțile sociale 16.000.000 euro. Încă din noiembrie 2017, Căpușan i-a dat italianului un avans de 500.000 euro. Pe lângă avans, i-a mai achitat până acum 6.500.000 euro și mai are de achitat 3.500.000 euro până în decembrie 2020 și încă 5.500.000 euro până în noiembrie 2021. Pentru suma de 9.000.000 euro s-a instituit ipotecă asupra viitorului imobil ce se va construi.
Pe locul ghetoului clujean, familia Căpușan va edifica mai multe clădiri de birouri și apartamente. Potrivit presei locale, se preconizează a fi o investiție de mari dimensiuni. Ansamblul va cuprinde o clădire de birouri cu 6 etaje, o clădire de birouri cu 8 etaje, un aparthotel cu 6 etaje, sală de fitness, piscină, 5 blocuri cu 6 etaje şi corp comercial comun, 9 blocuri cu 6 etaje şi o grădiniță.
Massimo Novali, consul onorific al Italiei la Cluj.
Massimo Novali este mutat în Cluj din anul 1996, iar din ianuarie 2019 este consul onorific al Italiei pentru judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Mureş. Acesta exercită aici funcțiile consulare încredințate de Guvernul Italian.
Ceremonia de tăiere a panglicii a sediului Consulatului Onorific al Italiei la Cluj a fost condusă de consulul Novali, alături de el fiind și directorul cabinetului Ambasadei Italiei la București, Maria Luisa Lapresa, prefectul județului Cluj, Ioan Cherecheș, primarul Emil Boc, dar și președintele Institutului Român de Evaluare și Strategie, Vasile Dâncu, sociolog.
Consulatul Italiei din Cluj este liantul dintre cetățenii italieni rezidenți în regiunea Transilvaniei și autoritățile italiene, dar contribuie și la consolidarea relațiilor de afaceri între cele două țări.
Massimo Novali mai deține firmele Note Impex SRL (cu sediul în Gilău), Le follie import export SRL (Gilău), SC Synthesis Project SRL (Cluj-Napoca) și Marco Bright Future (Cluj-Napoca).
Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele
mai mari din Transilvania de Nord
Lagărul din Cluj a fost stabilit în nordul orașului, la fabrica de cărămidă ”Iris”. În el au fost concentrați 18.000 de evrei din Cluj, din districtele Borșa, Cluj, Hida, Huedin, Nădăștia, precum și deținuții transferați din lagărul din Gherla. A fost al treilea ca mărime din Transilvania de Nord, după ghetourile din Oradea (35.000 de persoane) și din Satu Mare (18.800 de persoane).
Strângerea și mutarea evreilor în lagăr a început la 3 mai 1944. Populația lagărului din Cluj a crescut de la 12.000 de persoane (10 mai), la 14.300 (16 mai), ajungând la aproximativ 18.000 după transferarea evreilor din lagărul din Gherla. Dintre cei concentrați, cam 5.000 erau copii.
Comandantul lagărului din Cluj a fost Urbán László, șeful poliției orașului. Condițiile de trai erau foarte precare în lagăr, mulți dintre deținuți rămânând sub cerul liber fără adăpost, fiindcă șoproanele fabricii erau insuficiente. Mâncarea era pregătită în vane de baie, aduse din casele evreilor. Pentru nevoile fiziologice au fost săpate gropi, dar abia la o săptămână după aducerea în lagăr.
În lagăr a fost înființată o echipă de anchetă și tortură, condusă de colonelul de jandarmi Paksy-Kiss Tibor, comandant al circumscripției IX de jandarmi cu reședința la Cluj și comandant al tuturor efectivelor de jandarmerie din Transilvania de Nord (exceptând județul Maramureș, care intra în circumscripția VIII de jandarmi).
Situația gravă a evreilor concentrați la fabrica de cărămidă ”Iris” a trezit compasiunea conducătorilor bisericilor creștine din Transilvania, care au avut luări de poziție publice, prin care au condamnat ghetoizarea. Dr. Iuliu Hossu, episcop al Bisericii Greco-Catolice, acad. dr. Nicolae Colan, episcop al Bisericii Ortodoxe, dr. Márton Áron, episcop al Bisericii Romano-Catolice, Józan Miklós, episcop al Bisericii Unitariene, dr. Vásárhelyi János, episcop al Bisericii Reformate, au condamnat măsurile brutale luate împotriva evreilor și au acordat ajutor unor victime pentru a scăpa de la deportare.
Deportarea evreilor din lagărul din Cluj la Auschwitz a avut loc între 25 mai și 9 iunie 1944, în 6 transporturi. Datele deportării din Cluj au fost: 25 mai 1944 (3.130 persoane), 29 mai 1944 (3. 417 persoane), 31 mai 1944 (3.270 persoane), 2 iunie 1944 (3.100 persoane), 8 iunie 1944 (1.784 persoane), 9 iunie 1944 (1.447 persoane). Conform depozițiilor unor martori, datele de plecare ale trenurilor cu deportați au fost : 25 mai, 27 mai, 29 mai, 31 mai, 5 iunie, 7 iunie 1944. Totalul celor deportați a fost de 16.148 persoane.
[…] gazetadebistrita.ro, pe locul ghetoului clujean, familia Căpușan va edifica mai multe clădiri de birouri și […]