Scolile bistritene, doar 43% autorizate de DSP

Principalele probleme apărute pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud legate de funcţionarea în bune condiţii a unităţilor de învăţământ, sunt datorate lipsei de autorizaţii sanitare.
În multe din şcolile bistriţene se va învăţa în schimburi, lucrările de reabilitare desfăşurate în anumite unităţi forţând ISJ BN să recurgă la folosirea sălilor de clasă de la alte scoli, fără a suprapune orele de curs.

Odată cu sfârşitul anului şcolar trecut, inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud(ISJ BN) – Mihai Mureşan – prezenta într-o şedinţă a Colegiului Prefectural, planul de pregătire al anului şcolar 2010-2011.
Structurarea pe trei axe prioritare a problematicii a făcut ca organizarea pregătirilor să poată fi urmărită şi dusă la îndeplinire de către conducerea Inspectoratului.
Cele trei mari direcţii pe care s-a axat Mureşan au fost pregătirea spaţiilor unităţilor de învăţământ de pe întreg teritoriul judeţului, modulul de resurse umane necesare începerii noului an şcolar, precum şi planul de şcolarizare al claselor I şi a IX-a.

Unităţile de învăţământ problematice la acordarea autorizaţiei de funcţionare

Conform declaraţiei inspectorului şcolar general, unităţile de învăţământ au fost împărţite în trei categorii, în funcţie de gradul lucrărilor ce trebuiesc realizate pentru îndeplinirea condiţiilor de bună funcţionare. Astfel, categoria cea mai sensibilă a fost cea a reabilitărilor majore a unităţilor de învăţământ, acolo unde s-au început lucrări pe termen mediu şi lung. Unul din aceste cazuri este cel al Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu” din Bistriţa, unde lucrările abia începute se vor finaliza doar peste 29 de luni, timp în care elevii vor învăţa în schimburi în corpul de clădire deja reabilitat, în cadrul internatului Colegiului, dar şi în săli de clasă din locaţiile Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” şi cele din Grupul Şcolar de Cooperaţie.
Lucrările de reabilitare a liceului bistriţean sunt efectuate de două firme de specialitate, una locală – Creativ Grup, şi una din Satu Mare – SC Euras SRL, valoarea totală a lucrărilor suportate din Programul Operaţional Sectorial depăşeşte 8 milioane de lei.
În aceeaşi situaţie sunt şi elevii din Viişoara, şcoala din localitate fiind gata de primirea copiilor doar în primăvara anului viitor. Aici, lucrările de reabilitare şi modernizare au început în primăvară şi sunt executate de către firma SC Imobil Dan SRL, plăţile pentru această lucrare fiind susţinute din fonduri europene.
O altă categorie este cea a clădirilor unde se efectuează doar lucrări curente de reparaţii şi igienizare, categorie care include majoritatea unităţilor de învăţământ din judeţ.
Ultima categorie include şcolile în care este necesară doar o simplă curăţenie înaintea începerii anului şcolar, nefiind nevoie de alte reparaţii urgente.
Cu toate acestea, avizele de funcţionare din partea Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud (DSP BN) au nevoie de cel puţin o declaraţie pe propria răspundere din partea conducătorilor de şcoli, pentru a putea funcţiona.
Din totalul de 432 de instituţii de învăţământ din judeţul nostru, doar 185 s-au prezentat la DSP pentru a obţine autorizaţiile de funcţionare, adică doar 43% din total. Din acestea, 33 au fost anulate şi trei suspendate în urma controalelor efectuate pe teren de către inspectorii DSP BN, conform declaraţiei directorului Anca Andriţoiu în cadrul Colegiului Prefectural din data de 26 august 2010.
Cel mai bun procent în avizarea locaţiilor le are mediul urban – 72%, iar în mediul rural doar 34%.
Cazuri speciale sunt cele ale elevilor localităţilor componente ale municipiului Bistriţa – Unirea, Slătiniţa, Sigmir şi Ghinda, unde au fost desfiinţate gimnaziile, elevii fiind repartizaţi şcolilor cele mai apropiate, după cum urmează: elevii din Slătiniţa au fost arondaţi Şcolii Generale nr.4, Ghinda şi Sigmir la „Lucian Blaga” şi Generală nr.1, iar la „Avram Iancu” vor învăţa copii din Unirea.

Planul de şcolarizare îndeplinit, la fel şi ocuparea de posturi

Inspectorul general Mihai Mureşan a declarat pentru Gazeta de Bistriţa că „pe linia asigurării resurselor umane am avut o şedinţă pentru ocuparea posturilor rămase încă vacante cu suplinitori calificaţi. Pe data de 30 august, este şedinţa publică pentru cooptarea suplinitorilor necalificaţi, iar cu trei zile înainte, pe 27 august vom avea întâlnirea pentru cadrele didactice pensionari, dacă din ceea ce a rămas, aceştia doresc să preia anumite ore, cert este că toate posturile care au fost vacante la începutul anului şcolar vor fi ocupate în totalitate”.
Referitor la planul de şcolarizare pentru clasele a IX-a, mai există cea de-a treia etapă de repartizare pe posturi, puţine într-adevăr, dar sunt certitudini pentru înfiinţarea a încă două clase, ceea ce înseamnă în proporţie de 95-97% planul de şcolarizare este realizat. În ceea ce priveşte înscrierea în clasele întâi, aceasta continuă până la 1 septembrie. „Dacă ar fi să concluzionăm, per ansamblu, premisele începerii în condiţii acceptabile a noului an şcolar sunt îndeplinite” a declarat în final inspectorul general Mihai Mureşan.

La raport în faţa Prefectului

Joi 26 august, în cadrul şedinţei de Colegiu Prefectural, inspectorul general şcolar a mai prezentat şi situaţia unor comune din judeţ care nu au până la această oră nicio şcoală autorizată. Este vorba de comunele Dumitra, Spermezeu, Feldru, Nimigea, Chiochiş, Zagra, Runcu Salvei sau Bistriţa-Bârgăului, doar câteva din cele 16 enumerate. Prefectul Cristian Florian a cerut ca aceste primării să fie notificate în vederea obţinerii autorizaţiilor, mergând până la sancţionarea directorilor de şcoli care nu vor fi pregătiţi în acest sens.
Un alt caz prezentat de Mureşan în faţa prefectului a fost cel de la şcoala din Miceştii de Câmpie, unde condiţiile de învăţământ pot fi periclitate din cauza instalaţiei termice, unde constructorul nu a găsit variantele cele mai bune pentru construcţia coşurilor de fum, lipsa fondurilor fiind una din problemele ridicate de acesta.
Cu toate că problemele, la modul general, mai există, rezolvarea particularităţilor în timp util poate duce la un început de an şcolar fără mari probleme, condiţiile oferite să poată asigura la minimum de standard procesul de învăţământ.
Mai rămâne doar pregătirea elevilor pentru prima zi de şcoală, pregătire care cade în sarcina părinţilor, majoritatea dintre aceştia fiind deja răpuşi de efectele crizei ce a măcinat în acest an sistemul economic şi social românesc.
În speranţa revigorării învăţământului naţional, atât la nivelul infrastructurii cât şi la cel de şcolarizare, noul an şcolar se naşte sub teama deschiderii cutiei Pandorei, orice scăpare decizională din birourile ministeriale, poate pune serioase probleme viitoarelor generaţii de absolvenţi – generaţii de sacrificiu educaţional.

Eugen Farcaşiu