Aşa cum anunţam în prima parte a acestui mini-serial, în materialul de faţă o să aflaţi detalii şocante ale acestei crime odioase, declaraţii uluitoare ale unor martori oculari care, paradoxal, nu au fost luate în seamă niciodată de către anchetatori, activitatea şi comportamentul extrem de ciudat desfăşurat de soţul victimei, unul dintre principalii suspecţi, implicarea în ancheta respectivă a unor servicii secrete locale etc.

 

 

Reluând firul evenimentelor, crima s-a petrecut în noaptea de 24/25 iulie 1997, între orele 03-04.00. Sanda-Susana Baloi avea vârsta de 34 de ani şi 10 zile şi a lăsat în urmă o fetiţă în vârstă de 12 ani.

Corpul victimei a fost găsit abia după 3 zile, în data de 28 iulie, în apa râului Bistriţa, în aval, la circa 5-6 km, în apropierea localităţii Sărata.

Oficial dispariţia Sandei Baloi, a fost reclamată la Poliţia Judeţului Bistriţa-Năsăud în data de 26 iulie, de Alexandru Archiudean, tatăl victimei şi la insistenţele repetate ale acestuia şi de soţul victimei, Andrei Savin Baloi.

 

Dispariţia Sandei Baloi a fost constatată în dimineaţa zilei de 25 iulie 2013, de soţul victimei şi de fiica Andreea, dar ciudat, lipsa acesteia nu a fost reclamată la poliţie. Alexandru Archiudean, tatăl Sandei, anunţat despre eveniment, a venit la Bistriţa, abia a doua zi în jurul orelor 15.00, ca urmare a unei discuţii telefonice avute cu nepoata Andreea şi ginerele Andrei, că Sanda este dispărută de la domiciliu, fiind plecată din timpul nopţii.

Fostului poliţist i-au sărit în ochi unele detalii, deşi la momentul respectiv nu avea nici o bănuială asupra tragediei, astfel, în stradă, la lumina zilei, a observat o baltă de sânge, aproape spălată de furtuna violentă care avusese loc noaptea anterioară. Ploaia respectivă a ridicat nivelul apei râului Bistriţa, care a antrenat şi corpul victimei. De asemenea, a mai observat urme de târâre şi urme de încălţăminte care duceau de pe trotuarul din faţa blocului în stradă, pe sub o conducta de gaz, până la malul râului Bistriţa, invadat de lăstăriş.

Pe trotuar, la circa 5 metri de urmele de târâre, a mai fost observată cu o zi înainte, dimineaţa, o geacă de fâş, bărbătească, cu pete de sânge, care a fost luată de un măturător de stradă. Examenul medico-legal a pus o concluzie fără nici un dubiu, moartea victimei a fost violentă, datorându-se asfixiei mecanice prin înec. Cadavrul prezenta la nivelul capului, al gâtului şi al toracelui leziuni, care s-ar fi putut produce prin lovire activă cu pumnul sau cu alte mijloace dure, precum şi prin strangulare cu mâna. Cu alte cuvinte, Sanda Susana Baloi a fost agresată fizic, strânsă cu mâna de gât, lovită în cap şi adusă în stare de inconştienţă, iar ulterior s-a înecat din cauza furtunii violente care a ridicat nivelul apei în râul Bistriţa, iar corpul i-a fost dusă de apă până la locul în care a fost descoperit.

 

Asupra victimei au fost găsite un lănţişor de aur la gât, iar la degete două inele şi o verighetă, de asemenea de aur. Era primul indiciu clar că uciderea Sandei Baloi nu a fost comisă în scop de jaf.

Este demn de menţionat faptul că soţul victimei, Andrei Savin Baloi, nu a fost îngrijorat de dispariţia soţiei sale, astfel în dimineaţa zilei de 25 iulie 2013, a pus-o Andreea să spele paharele şi ceştile de cafea găsite pe masa din bucătărie, astfel că unele urme posibil a fi găsite de echipa de cercetare la faţa locului au fost compromise sau distruse complet. Un alt fapt care trebuia să dea de gândit anchetatorilor a fost o declaraţie a lui Andrei Baloi în care reclama dispariţia din apartament a sumei de 7.500.000 lei, o posibilă tâlhărie, jaf, urmat de moartea victimei. În cursul anchetei nu s-a stabilit cu exactitate dacă această sumă de bani a existat sau nu. Adică dispar banii, dar victima este găsită cu bijuteriile asupra ei.

 

Un alt element extrem de important a fost faptul că Andrei Savin Baloi, în după-amiaza zilei de 24 iulie 2013, a plecat din localitate, în interes de afaceri, în Satu-Mare, pentru a transporta nişte marfă. Deşi au fost întreprinse măsuri de verificare a traseului parcurs de acesta, locaţia unde ar fi dormit pe timpul nopţii, verificarea în cauză a rămas în coadă de peşte, mai multe ore din noaptea de 24/25 iulie, chiar în perioada critică, interval de timp în care ar fi avut posibilitatea reala de a ajunge la domiciliu şi a comite crima şi să se reîntoarcă la locaţia unde şi-a petrecut noapte, au rămas într-o zonă gri, neputând fi motivate convingător, alibiul rămânând în aer.

Ancheta uciderii Sandei Baloi este un exemplu clasic de incompetenţă crasă a echipei de poliţişti, condusă de procurorul Iosif Mureşan, în prezent la pensie.

Deşi se pot invoca anumite circumstanţe atenuante, că dispariţia a fost anunţată abia în data de 26, iar cadavrul a fost descoperit în data de 28 iulie, echipa trimisă la faţa locului, respectiv la domiciliul victimei, nu a ridicat nici un fel de probe, motivând că paharele şi ceştile de cafea ar fi fost spălate. Nimic nu i-a oprit să recolteze alte urme din locuinţă, de pe uşa de la intrare în apartament, pe holul de ieşire din bloc, urmele de târâre, urme de încălţăminte etc. Nu a fost prelevată nici o urmă, totul a fost compromis, distrus. Unii din cei care au făcut parte din echipa de cercetare la faţa loculului, au motivat acest fapt prin faptul că victima era nepoata şefului Poliţiei bistriţene, colonelul Ioan Negruşa şi se purtau de parcă călcau pe ace. O atitudine absolut de neînţeles.

 

De asemenea, nu au fost identificaţi nici eventualii martori, nu au fost întreprinse investigaţii în rândul vecinilor, cel puţin a celor din scara blocului în care a locuit victima.

Mai mulţi martori oculari au fost identificaţi ulterior de către Alexandru Archiudean, iar niciodată ceea ce au declarat aceşti oameni se pare că nu a fost luat în considerare de către anchetatori.

Astfel, Ileana K., care locuia la etajul1 în blocul respectiv, a povestit următoarele: “am auzit un zgomot puternic, cum a fost trântită uşa de la scara blocului care este din metal, urmat de un strigăt de femeie disperată, apoi un strigăt mai răguşit, înfundat, de parcă cineva ar fi fost ţinut de gura. Am văzut că victima a fost trântită pe trotuar, lângă un stâlp de lumina în faţa blocului şi vroia să se ridice, dar criminalul îi aplica lovituri, după care cădea la pământ şi nu se putea ridica… era undeva în jurul orelor 03.00”.

Acelaşi martor mai povesteşte că “în dimineaţa zilei de 25 iulie 1997, la lumina zilei m-am dus la locul crimei şi am văzut o baltă de sânge, urme de târâre şi urme de încălţăminte, cum criminalul a tras victima peste strada de la locul crimei, pe sub conducta de gaz şi până la apa râului Bistriţa. Pe trotuarul de lângă malul apei, la circa 5 metri de urmă de târâre era o geacă bărbăteasca cu pete de sânge şi care a fost luată de măturătorii de stradă…”

Mariana D., din acelaşi bloc, martor al evenimentului, la acelaşi etaj, dar la un apartament alăturat, descrie aceleaşi lucruri, identice cu ale primului martor.

 

Un alt martor ocular, George B., din acelaşi bloc, la două etaje mai sus, surprinde scena, dar din alt unghi: ”…am văzut victima, era bătută de criminal, am strigat la el. Datorită acestui fapt a prins victima de gât, cu mâna stângă a tras-o peste stradă, pe sub conductă de gaz, a lăsat-o în apa râului Bistriţa, după care a trecut pe celălalt mal al râului, apa fiind mică până la genunchi…” Acest martor a mai adăugat un amănunt, important, dar de nimeni băgat în seamă, martora Mariana D. ar cunoaşte identitatea criminalului, dar refuza s-o dezvăluie.

O anume doamna Cudur, din acelaşi bloc în care a locuit victima, ar fi afirmat către nişte cunoştinţe că ”…dacă nu am spus ce ştiu despre comiterea crimei până acum, acuma este prea târziu să spun şi îmi este frică că de la închisoare se dă drumul repede celor vinovaţi”.

Un alt aspect care nu a fost lămurit de anchetatori a fost legat de un mesaj ciudat transmis la telefonul fix din locuinţa victimei. Conform spuselor lui Alexandru Archiudean, în noaptea comiterii crimei la telefonul fix din apartament a fost transmis un mesaj de către soţul victimei, Savin Baloi şi recepţionat de către Andreea fiica celor doi şi înregistrat pe casetă de către SRI Bistriţa-Năsăud:

“…Andreea, tata la telefon. Unde este mama? Spune-i să vină la telefon şi să ia cu ea… iar tu aşteaptă căci mama se întoarce de îndată”.

Alexandru Archiudean declară că despre acest lucru, înregistrarea convorbirii de către SRI l-a aflat de la un anume Constantin Valea, din localitatea Sânmihaiu de Câmpie, iar acesta la rândul lui a afirmat ca deţine informaţia de la col. Dumitru Pop şi col. Petru Mureşan, foşti ofiţeri active ai SRI, în prezent în rezervă.

Despre acest lucru ar cunoaşte, de asemenea spuselor lui Alexandru Archiudean şi două cadre la Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă a MI, din judeţul Bistriţa-Năsăud, mr. Cotoc şi plt. Adj. Stefan Scridon.

 

În legătura cu interceptarea mesajului telefonic în cauza de către SRI Bistriţa-Năsăud, Alexandru Archiudean a făcut o solicitare la SRI, care prin adresa nr.29068 din 15.11.2001, Biroul de Relaţii cu Publicul, îi dă următorul răspuns:

“Urmare sesizării Dumneavoastră adresată Serviciului Român de Informaţii şi înregistrată la Biroul de Relaţii cu Publicul cu nr.28121 din 30.10.2001, vă comunicăm că în urma verificărilor efectuate a rezultat ca instituţia noastră nu a efectuat activităţi de interceptare a convorbirilor telefonice de la domiciliul fiicei dumneavoastră, Baloiu Susana Sanda, iar cadrele la care faceţi referire nu au purtat discuţii cu numitul Valea Constantin.

Ne exprimăm regretul că nu vă putem susţine în demersurile ce le întreprindeţi pentru soluţionarea situaţiei prezentate…”

Un fir posibil al identificării criminalului a fost furnizat de fiica victimei, Andreea Baloi. Aceasta a spus că în seara zilei de 24 iulie 1997, tatăl ei nefiind acasă (plecase la Satu-Mare), s-a culcat în acelaşi pat cu mama sa, la orele 22.00, iar în jurul orelor 03.30 s-a trezit, ocazie cu care a constatat că mama sa nu mai era lângă ea. În acel moment a auzit o voce de bărbat spunând: „hai repede”, la care mama ei a răspuns: „vin imediat”. Ulterior a adormit şi nu-şi mai aminteşte alte detalii.

Alexandru Archiudean mai susţine în multiplele demersuri pe care le-a făcut, că în dosarul de cercetare al crimei comise s-a lucrat cu reţinere şi frică. A făcut această afirmaţie în urma unei discuţii avute cu col. Nistor, şeful Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul IPJ BN la momentul respectiv, care la solicitarea lui de a purta o discuţie cu soţul victimei, Savin Baloi la care sa participe şi el la sediul poliţiei, care, probabil, ar fi ajutat la descoperirea adevărului, s-a enervat, afirmând că vrea să scoată castanele din foc cu mâinile lor, iar col. Trifan, (ofiţer specialist în cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale) i-a spus că nu are ce căuta acolo cu asemenea probleme.

 

Potrivit lui Alexandru Archiudean, ginerele Andrei Savin Baloi  era extrem de gelos. Fiind plecat la munca în Germania pentru o anumită perioadă de timp, Andrei Baloi şi mama acestuia a insistat ca soţia lui să stea în apartament cu fiica sa Zenovia şi concubinul acesteia Pavel Dan, lucru refuzat de către Sanda Baloi.

Referitor la ziua premergătoare crimei, 24 iulie 1997, Alexandru Archiudean mai arăta că în seara zilei respective, fiica lui, i-a sunat la telefon la Sânmihaiu de Câmpie şi l-a întrebat dacă în 25 iulie, în ziua următoare, se ţine târgul de ţară lunar în Sânmihai, întrucât contabila firmei ei şi a soţului Savin Baloi, Dana, doreşte să vina la piaţă împreună cu ea pentru a cumpăra un viţel. În data de 25 iulie, Alexandru Archiudean a plecat la piaţă pentru a se întâlni cu fiica lui şi cu contabila Dana, dar acestea nu au mai venit la târg.

În data de 25 iulie 1997, în jurul orelor 18.00-18.20, a sunat la telefon Andrei Baloi care a vorbit cu soacra lui, Anişca Archiudean, pe care a întrebat-o dacă soţia lui nu a fost cu Dana la târg, deoarece nu este acasă, iar fiica Andreea s-a sculat pe la ora 09.00 şi nu a găsit-o pe mama sa acasă. Acest lucru i-a fost relatat de soţie, când a venit acasă, în jurul orelor 19.00. În seara zilei respective a sunat la Bistriţa şi a vorbit cu Andreea, Andrei Baloi nefiind acasă. Surprinzător, prima propoziţie spusă de Andreea a fost: „Nu s-au certat”. Alexandru Archiudean crede că afirmaţia nepoatei lui a fost determinată de faptul că în noaptea de 22 spre 23 iulie, Andrei a lipsit de la domiciliu, participând la un chef cu femei la restaurantul „Ştefan”, iar între cei doi soţi a avut loc o ceartă violentă. Mai mult, după dispariţia mamei, Andreea a fost sfătuită de tatăl ei să nu spună nimănui despre acest lucru.

În dimineaţa zilei de 26 iulie, Alexandru Archiudean a dat un telefon ginerelui său şi a întrebat dacă Sanda s-a reîntors. La răspunsul negativ al acestuia, a venit la Bistriţa unde s-a întâlnit cu cuscrii, părinţii lui Andrei Baloi, cu care a discutat despre situaţia creată.

 

Un alt fapt care i-a dat de gândit lui Alexandru Archiudean şi ulterior i-a îndreptat bănuielile spre ginere a fost faptul că, la descoperirea cadavrului victimei în albia râului Bistriţa, în apropiere de localitatea Sărata, acesta a refuzat să se deplaseze la locul respectiv în vederea identificării cadavrului soţiei sale, iar ulterior, prin toate mijloacele, a izolat pe fiica Andreea, de bunicii materni, interzicându-i acesteia să-i mai viziteze.

Alexandru Archiudean a întreprins tot ceea ce este omeneşte posibil pentru aflarea adevărului. Începând cu anul 1999, s-a adresat cu diferite memorii şi petiţii la următoarele persoane ăi instituţii ale statului român; în 20 aprilie 1999 lui Constantin Dudu Ionescu, la 28 aprilie acelaşi an, la Ministerul de Interne, IGP, Direcţia Poliţiei Criminale. În anul 2000, la 21 februarie la Directorul SRI Bucureşti şi o revenire la Constantin Dudu Ionescu, la „Evenimentul Zilei, lui Ion Cristoiu, Procurorului General al României, Mircea Criste, la 14 martie din nou la Ministrul de interne şi la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, la 4 aprilie, la Ministrul de interne, IGP, Direcţia Poliţiei Criminale, la Ministrul Public, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, iar la 19 august acelaşi an din nou la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

În 2001, în octombrie la Guvernul României şi la Directorul SRI. În 2002, în martie, prin intermediul deputatului Emil Rus o interpelare la Camera Deputaţilor, iar în octombrie o interpelare la Senat prin intermediul senatorului Ioan Aurel Rus. În 2003, interpelare la Camera Deputaţilor, prin deputatul Emil Rus, lui Emanuel Isopescu la prima TV.

A primit diferite răspunsuri într-un limbaj de lemn perfect, de la fostul ministru al justiţiei Rodica Mihaela Stănoiu, de la Acsinte Gaspar, ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Şerban Nicolae al ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, chestor de poliţie, dr. Florescu Bujor, directorul Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul IGP, şi lista ar putea să continue.

Au fost răspunsuri şablon care nu au produs nici un efect în plan real, ancheta uciderii Sandei Susana Baloi nu s-a urnit nici măcar cu un milimetru şi a rămas în stadiul în care se găseşte şi astăzi. Crima cu AN – autor necunoscut.

La 16 ani de la omorârea fiicei lui, Alexandru Archiudean nu a renunţat şi se pare că nu va renunţa până când nu va afla numele ucigaşului fiicei sale.

 

Doru Costin

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.