Scena politica la o luna dupa decernarea Nobel-ului

Premiul Nobel pentru Pace a fost asezat pe un scaun gol, laureatul, dizidentul chinez Liu Xiaobo neprimind autorizaţia de a pleca în Norvegia pentru a-şi ridica distincţia. În afară de scaunul gol, un portret gigantic al lui Liu Xiaobo zâmbitor şi unul dintre textele acestuia citite de actriţa norvegiana Liv Ullmann îl reprezintă simbolic pe laureat în sala în care are loc ceremonia. De mai bine de douăzeci de ani, Liu a luptat pentru o schimbare pacifistă, fără violenţa în China. A militat pentru respectarea drepturilor omului, a statului de drept şi a democratiei. A plătit pentru toate acestea cu ani buni de puşcărie şi persecuţie. Să remarcăm că, spre deosebire de Nobelul pentru Pace de anul trecut, primit de Barak Obama, premiat doar pentru eventuale bune intenţii, Liu a obţinut distincţia pentru o întreagă operă şi acţiune, cunoscută ca atare în patria lui şi în lume. Pe lângă activitatea umanitară, Liu Xiaobo a reuşit să scindeze lumea politică în două, cei pro şi cei contra Chinei. “Dl Liu Xiaobo merită mult mai mult decât mine această recompensă“ declara preşedintele Barack Obama, deţinătorul Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2009. De aceeaşi părere este şi Thorborn Jagland, preşedintele Comitetului Nobel, citat de cotidianul Libération, “Premiul pe 2010 va rămâne unul dintre cele mai importante din istoria Nobelului” declara acesta, cu privire la nominalizarea chinezului. Imediat după ce nominalizarea lui Liu Xiaobo, China nu a făcut un secret din a-şi arăta nemulţumirea. Doamna Liu Xia ,aflată în domiciliu obligatoriu, după anunțarea Premiului, și nimeni altcineva din familia acestuia nu au fost lăsaţi să fie de față la ceremonie, pentru a ridica premiul. În lipsa cuiva apropiat care să ridice prestigiosul premiu, preşedintele comitetului Nobel, Thorbjoern Jagland, a aşezat diploma şi medalia premiului Nobel pentru Pace pe scaunul gol al laureatului.

Liu Xiaobo a împărţit lumea politică în două

Nu toate ţările învitate la decernarea premiului Nobel au decis să participe la ceremonie. Cele 20 de ţări care au respins invitaţia sunt: Afganistan, Algeria, Arabia Saudită, Argentina, China, Columbia, Cuba, Egipt, Irak, Iran, Kazakstan, Maroc, Pakistan, Rusia, Serbia, Sri Lanka, Sudan, Tunisia, Venezuela şi Vietnam. Majoritatea acestora au puternice legături economice cu China. Astfel, Rusia a anunţat oficial o problemă de program. La sfârşitul lui noiembrie, Moscova şi Beijingul au semnat acorduri în valoare de 8,5 miliarde de dolari, iar premierul rus, Vladimir Putin, a subliniat că legăturile economice ruso-chineze "au rezistat crizei". Pakistanul întreţine relaţii economice cu Beijingul, dar şi în domeniul apărării. Arabia Saudită este primul furnizor de petrol al Chinei. Iranul are contracte petroliere cu China. Teheranul are propriile probleme cu disidenta sa, avocata Shirin Ebadi, laureată a premiului Nobel pentru Pace în 2003. Serbia a explicat oficial că vrea să îşi păstreze relaţiile cu China. Irakul are nevoie de bani străini, iar China investeşte mult în petrolul irakian. Afganistanul are nevoie de ajutorul chinez, iar Sudanul întreţine legături economice puternice cu China. Sri Lanka are legături strânse cu China, care este principalul său creditor. Kazakstan, Cuba, Rusia, Irak, Maroc au fost primele care s-au grăbit să anunțe boicotarea ceremoniei, ultimele două fiind cel mai probabil şantajate economic de către China. Chiar dacă la momentul actual, China este una dintre marile puteri ale lumii şi reuşeşte să-şi impună punctul de vedere în relaţiile de politică externă datorită forţei economice, dar mai ales militare, majoritatea statelor care au relaţii cu Oslo au răspuns pozitiv invitaţiei. Membrii Uniunii Europene şi Statele Unite şi-au anunţat prezenţa, după cum şi “vecinii” Chinei, precum Coreea de Sud şi India. Japonia, ale cărei relaţii cu Beijingul sunt tensionate, va fi, de asemenea, prezentă.

Înăsprirea măsurilor luate împotriva dizidenţilor şi activiştilor îngrijorează şi asociaţiile pentru apărarea drepturilor omului în Asia. Peste 100 de scriitori, avocaţi şi activişti chinezi sunt semnatarii unei scrisori adresate guvernului de la Beijing în care se cere eliberarea câştigătorului premiului Nobel pentru pace Liu Xiaobo şi alţi prizonieri politici. Încă dinainte ca scrisoarea să fie făcută publică, unii dintre semnatari au primit telefoane de ameninţare din partea poliţiei, a său Xu Youyu, profesor la Academia Chineză de Ştiinţe Sociale. Printre autorii scrisorii se numără celebrii avocaţi Teng Biao şi Pu Zhiqiang, academicianul Cui Weiping, poetul tibetan Woeser şi jurnalistul Li Datong. Chiar şi persoane care nu au legătură cu scrisoarea au fost afectate, cum s-a întâmplat cu scriitorul Yu Jie, autorul cărţii "Cel mai bun actor al Chinei: Wen Jiabao", despre premierul chinez. "Sunt supravegheat de trei poliţişti. Când sunt acasă, stau joi; când plec, trebuie să mă deplasez cu maşina lor, sunt cu mine chiar şi în supermarket, la cumpărături. Cred că are legătură cu faptul că Liu Xiaobo a câştigat premiul. Sunt bun prieten cu el şi le e teamă că aş putea participa la anumite activităţi", a spus acesta.

2010 – LIU XIAOBO – pentru lupta sa pentru apărarea drepturilor fundamentale ale omului în China

 

2009 – BARACK OBAMA – pentru efortul depus în încercarea de a întării relaţiile internaţionale şi cooperarea dintre state  

 

2008 – MARTTI AHTISAARI – pentru eforturile susţinute pe mai multe continente de a rezolva conflictele internaţionale, timp de mai multe decenii

 

2007-ALBERT ARNOLD ( AL) GORE JR – pentru munca depusă în încercarea de a conştientiza populaţia cu privire la riscul pe care îl implică încălzirea globală  .

 

2006 – MUHAMMAD YUNUS şi GRAMEEN BANK + pentru dezvoltarea economică pe care a adus-o Indiei

 

2005- INTERNATIONAL ATOMIC ENERGY AGENCY şi MOHAMED ELBARADEI- pentru efortul depus în încercarea de a preveni folosirea energiei atomice în scopuri militare

 

2004 – WANGARI MAATHAI – pentru contribuţia deosebită adusă democraţiei şi păcii