Sărmășan Viorel Daniel, alias Bașa, așteaptă încă o sentință, într-un dosar în care a fost acuzat de procurorii DIICOT de constituire de grup infracțional organizat, înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals în formă continuată, după ce împreună cu alte persoane inculpate în dosar a contractat mai multe credite bancare în baza unor documente false. Bașa a fost condamnat pe fond, de Tribunalul Bistrița-Năsăud, în septembrie 2021, la 4 ani și 2 luni de închisoare, însă sentința a fost atacată cu apel la Curtea de Apel Cluj, atât de procurorii DIICOT, cât și de către una dintre persoanele inculpate în dosar.

În 2020, Sărmășan a mai fost condamnat de Curtea de Apel Cluj și pentru trafic de droguri, la 4 ani și 9 luni, la care judecătorii au mai adăugat un rest neexecutat de 545 de zile dintr-un dosar de evaziune fiscală.

Înainte de a fi pronunțată sentința definitivă în acest dosar, Bașa s-a făcut nevăzut, el fiind căutat și acum de polițiști, după ce a fost dat în urmărire generală.

Trimiși în judecată după 8 ani de la demararea anchetei

Faptele din acest dosar care se află pe rolul Curții de Apel Cluj, datează din perioada 2006-2007, iar dosarul a fost demarat în 2008, în urma unor plângeri penale depusă împotriva lui Bașa și a unei alte inculpate din dosar, la Poliție, de către trei persoane, pentru înșelăciune, fals și uz de fals. Ancheta a durat nepermis de mult, nu mai puțin de 8 ani, Bașa și alți 10 coinculpați din dosar fiind trimiși în judecată abia în octombrie 2016. A mai fost nevoie de încă 5 ani până ca Tribunalul Bistrița-Năsăud să pronunțe sentința pe fond, respectiv în septembrie 2021, când mare parte dintre infracțiunile de care au fost acuzați cei 11, s-au prescris. Sentința a fost atacată cu apel, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj în decembrie anul trecut, iar vineri era așteptată sentința definitivă, care nu a fost pronunțată până la închiderea ediției.

Bașa, șef peste grupul ingfracțional

În esență, s-a reținut că în perioada 2006-2007, inculpații Sărmășan Viorel Daniel, B. B. B., C. C. C., D. D. D., F. F., E. E. E. și G. G. G., au inițiat, respectiv constituit, aderat sau sprijinit, un grup infracțional organizat în scopul comiterii mai multor infracțiuni de înșelăciune prin obținerea în mod fraudulos a unor credite bancare în baza unor înscrisuri falsificate, inclusiv de către inculpații H. H. H. H., I. I. I., K. K. K., J. J. J. și G. G. G.

La data de 23.08.2008 la IPJ Bistrița-Năsăud, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, a fost înregistrată plângerea penală formulată de către U.U., H. H. H. H. și XX împotriva inculpaților Sărmășan Viorel Daniel și C.C.C., cu privire la săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals și uz de fals.

În cuprinsul plângerii penale, cei trei denunțători au arătat că în cursul anului 2007 inculpatul Sărmășan Viorel Daniel le-a solicitat să contracteze de la mai multe bănci credite pentru nevoi personale, iar banii să îi predea lui pentru finanțarea activității a 3 firme pe care Sărmășan Viorel Daniel le deținea sau controla și pentru extinderea afacerilor acestor firme (…) ca urmare a asigurărilor pe care le-a dat ”interpușilor” că va achita ratele la credite, aceștia au acceptat.

Cei trei denunțători au arătat că după ce au acceptat condițiile propuse de Sărmășan Viorel Daniel, acesta le-a pus la dispoziție mai multe acte (adeverințe de salariu, fotocopii certificate după carnete de muncă, înscrisuri care de fapt erau falsificate) și mașina sa de serviciu, pentru a se deplasa în Cluj Napoca și a depune la mai multe bănci documentațiile și cererile pentru obținerea creditelor.

Apoi, cei trei au depus cereri pentru obținerea de credite pentru nevoi personale la mai multe unități bancare, iar urmare a actelor depuse, au obținut mai multe credite bancare în sume totalizând între 20.000 și 60.000 euro, iar după ce au ridicat banii, i-au remis pe toți fie lui Sărmășan Viorel Daniel, fie lui C. C. C.

În aceeași plângere, cei 3 denunțători au mai arătat că în următoarele trei-patru luni de la contractarea creditelor bancare de către ei, ratele au fost achitate la termenele scadente conform promisiunii verbale pe care le-a făcut-o Sărmășan sau C.C.C., însă ulterior acești beneficiari ai creditelor nu au mai achitat ratele, astfel că denunțătorii au început să primească de la bănci scrisori și somații de plată a ratelor. De asemenea, cei trei denunțători au mai arătat că s-au interesat la ITM Bistrița-Năsăud privind statutul lor de angajați, și au aflat că în realitate ei nu au fost angajați ai societăților comerciale coordonate Sărmășan și nu există „cărți” de muncă pe numele lor. În plângerea penală depusă, denunțătorii au afirmat că în aceeași situație cu ei se află mai multe persoane și că inițial nu au știut unul de celălalt, descoperind foarte târziu toți „că au fost păcăliți” în mod identic.

Foamea de bani a fost mare

Toată povestea a început undeva în ianuarie 2007, când, pe fondul unei lipse de lichidități urmare a unui managent defectuos al societăților controlate de Sărmășan, acesta împreună cu BB s-au gândit să obțină bani în baza unor împrumuturi bancare, bani ce urmau a fi folosiți fie pentru finanțarea activității firmelor controlate de Sărmășan, fie în interesul personal al membrilor grupului.

Potrivit procurorilor, CCC avea rolul de a asigura falsificarea de înscrisuri privind salarizarea și vechimea în muncă preluarea sumelor de bani obținute în mod fraudulos, gestionarea sumelor de bani astfel obținute prin folosirea unor sume de bani la efectuarea de diverse plăți în interesul firmelor deținute ori controlate de Bașa, ori în interes personal, sau pentru plata unor ratele la aceste credite astfel obținută (de regulă, primele rate, plătite cu intenția de a nu atrage atenția până la obținerea a cât mai multe astfel de credite), și inducerea în eroare a reprezentanților băncilor care solicitau relații despre situația potențialilor clienți.

BBB, care ținea evidența contabilă a unor firme, a avut în cadrul grupului rolul de a asigura falsificarea unor înscrisuri privind salarizarea și vechimea în muncă (adeverințe de venit, fotocopii ale carnetelor de muncă, state de plată, etc.), de a purta discuții cu reprezentanții unităților bancare care solicitau informații despre situația potențialilor clienți, preluarea sumelor de bani obținute din credite, și achitarea ratelor devenite scadente pentru o parte din credite.

În acest fel, în perioada ianuarie-decembrie 2007, au fost obținute mai multe credite bancare de la 11 societăți bancare, folosindu-se de 4 societăți comerciale cu sediul în Bistrița și de 2 societăți comerciale cu sediul în Cluj-Napoca, precum și de mai multe persoane interpuse (unele dintre ele inculpate) care, chipurile, erau angajați ai societăților, cu vechimea și salariile arătate în actele falsificate.

Conform motivării sentinței pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, Sărmășan Bașa, împreună cu BBB și CCC., prin creditele contractate în baza documentelor false pe numele altor persoane, au produs o pagubă de 675.401,61 euro, 1.029.296,76 lei și 80.938 franci elvețieni.

Sărmășan, condamnat cu executare

BBB și CCC au primit pedepse cu suspendare, însă nu același lucru s-a întâmplat și în cazul lui Sărmășan.

“La dozarea pedepsei, dar și alegerea modului de executare în cazul inculpatelor B.B.B. și C.C.C, instanța ține cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, antecedența penală, conduita după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Se are în vedere, în special, vârsta inculpaților, faptul că sunt integrați în societate, dar și timpul îndelungat de la debutul activității infracționale (2006) și sesizarea organelor de urmărire (2007). Tribunalul apreciază că o pedeapsă cu executare în regim de detenție aplicată inculpatelor, la doi ani de împlinirea termenului de prescripție specială a răspunderii penale cu privire la toate infracțiunile, după o perioadă îndelungată de timp în care nu au mai comis vreo infracțiune, nu mai poate realiza scopul represiv și preventiv al pedepsei, iar o condamnare cu suspendarea sub supraveghere a executării este în măsură să le determine pe inculpatele B.B.B. și C.C.C. să conștientizeze gravitatea infracțiunilor săvârșite și să le împiedice, pe viitor, să mai repete comportamentul infracțional.

Acest lucru nu este valabil în cazul inculpatului Sărmășan Viorel Daniel, lider în arhitectura grupului infracțional, care a avut și inițiativa constituirii acestuia, și care a continuat să comită infracțiuni mult timp după cele din prezenta cauză (fiind emis în prezent un mandat de executare de 4 ani 9 luni și 545 de zile în cazul acestuia).

Natura faptelor comise de inculpați reflectă și o stare de nedemnitate în exercitarea drepturilor de natură electorală, în participarea la organizarea și reprezentarea comunității din care face parte, astfel că și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, se impun a fi interzise”, a arătat instanța bistrițeană în motivarea sentinței.

Totodată, inculpații din dosar trebuie să plătească băncilor păgubire peste 400.000 lei și circa 331.000 de euro despăgubiri civile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here