Tot mai mulți dintre jurnaliștii români, după ce au scris, filmat sau informat despre jaful organizat din pădurile României, au luat la purecat, pe cont propriu sau însoțiți de ecoactiviști și proprietari pădurile jefuite sub ”controlul” silvicultorilor. Faptul că, ajutați de haidamaci unii dintre ”silvicultori” au sărit la omor, pe 16 septembrie, la Panaci, județul Suceava, este deja o constatare amară a cărei probe, se pare că, instituțiile abilitate cu aplicarea legii ”se screm” să le ascundă!

În județul Bistrița-Năsăud, județ vecin cu Suceava, la Telciu, pe Valea Sălăuței, sătenii s-au mobilizat și au început să verifice ce se întâmplă cu pădurile lor, moștenite de la strămoșii grăniceri, retrocedate ilegal la Primărie, după anul 2000. Este vorba de 17.000 de hectare, pentru care telcenii au cerut Gărzii Forestiere Cluj control de fond în partizile exploatate în 2020 și 2021, prin mia multe petiții înregistrate la Garda Forestieră Cluj.

Jurnalistul Alex Nedea i-a prins pe silvicultori cu furăciunea!

Joi, 16 septembrie doi jurnaliști și un ecoactivist au fost snopiți în bătaie de o liotă de bătăuși chemați să apere, se pare ”dreptul silvicultorilor de a fura nestingheriți” și nederanjați în pădurile din apropierea orașului Vatra Dornei! Motivul invocat de bătăuși a fost că, jurnaliștii au încălcat o proprietate privată?! Scandalul imens izbucnit în presa românească și exportat în Europa și în SUA, după apariția informației, a fotografiilor și a declarațiilor video a celor trei tineri desfigurați de agresiune, scandal accentuat de tentativele de mușamalizare a respectivei ”corecții”, ”gestionate” de instituțiile românești, unele aflate în contact cu mafiile din pădure, au determinat și alți jurnaliști și activiști de mediu să solidarizeze cu demersul celor trei. Astfel au ieși la iveală ”neconcordanțe” – ca să nu le spunem altfel – între actele oficiale ale Gărzii Forestiere Suceava și realitatea din teren, încât, respectivii comisari au fost ”nevoiți” să constate negru pe alb faptul că SE FURĂ!!!

Alex Nedea

Este și cazul, așa zisei ”rectificări” privind furăciunile din pădurile de la Panaci și Dârmoxa, unde jurnalistul Alex Nedea de la Recorder, la o săptămână după bătaia din 16, însoțit de încă cineva a descoperit de ce erau așa porniți pădurarii pe bătut jurnaliștii și pe activistul Boșutar. Conduși de șeful lor de district, toți fiind angajați ai OS Dealul Negru, cu sediul în comuna bistrițeană Cetate, silvicultorii, disperați că cei trei tineri vor descoperi care-i adevărul din pădure, și cum se organizează jaful cu ciocanul de marcat, au tăbărât pe mașina în care se aflau cei trei și i-au luat la omor, ajutați de ”o oaste” de pripas, pentru a-i intimida pe ”nepoftiți”! Numai că, în prostia lor generată de lăcomie și de iluzia controlului asupra pădurilor, au obținut inversul lucrului așteptat. Adică, în loc să îi alunge definitiv din pădure și să sperie și pe alți jurnaliști și activiști care ar mai fi vrut să ajungă în pădurile în care mafia face legea, silvicanii au reușit să îi motiveze pe cei bătuți să se întoarcă, și să aducă în pădurile jefuite și alți jurnaliști!!! Ce s-a descoperit la doar o săptămână de la agresiunea cu topoare, bâte și ciomege, puteți afla citind textul scris de noi.

Motivul real al bătăii de la Panaci

Că niște unii, cu acordul silvicanilor au tăiat ilegal arbori pe picior în plină perioadă de vegetație! Adică arbori verzi! Marcați de silvicani! Acesta a fost de fapt motivul pentru care doi jurnaliști și un activist au fost bătuți până la leșin! Să plece! Să le fie băgate mințile în cap! Să nu mai calce în pădure?! Să nu găsească furăciunile de care sunt pline pădurile!!! Și nu numai de la Suceava!!!

Cum au stat lucrurile:

Mihai Dragolea, Radu Constantin Mocanu și activistul Tiberiu Boșutar au fost la un pas de a fi suprimați de furia oarbă a silvicanilor prinși cu furăciunile la ”vedere”. Reamintim că acest lucru grav s-a întâmplat pe un drum forestier dintr-o pădure privată, din apropiere de Panaci, Suceava, în timp ce tinerii așteptau ca proprietarul care i-a invitat să apară, la fața locului… Aproape imediat după bătaie, Garda Forestieră Suceava ”albea” onoarea silvicultorilor angajați la OS Dealul Negru, Orhei, comuna Cetate, Bistrița-Năsăud, ”probând” că în pădure totul este corect și legal în cele două partizi din care s-a exploatat în 2020 și 2021 și că s-ar fi respectat legea, potrivit comunicatului de presă dat publicității, care se află încă pe site-ul oficial al instituției.

Sursa foto: Libertatea

În ce îi privește pe bătăuși, aceștia, după ce au petrecut o noapte în tovărășia polițiștilor, sunt cercetați sub control judiciar, în stare de libertate. Șeful de district Cătălin Florean este cercetat penal alături de un alt pădurar (ambii din Vatra Dornei), pentru lovire sau alte violențe și purtare abuzivă. El este acuzat că i-ar fi lovit, alături de un alt pădurar, pe cei doi jurnaliști și pe activistul de mediu, Tiberiu Boșutar.

Recorder a fost la Panaci și Dârmoxa

Câteva zile mai târziu, Alex Nedea, de la Recorder (potrivit postării sale de pe pagina de facebook), descoperă, la doi pași de locul unde cei trei tineri au fost bătuți de cei patru silvicultori ajutați de aproape 20 de haidamaci, că lucrurile nu stau cum spun ”specialiștii” de la GF Suceava și că în fapt HOȚIA EXISTĂ, dar că trebuie să vrei să o vezi și să știi să o cauți?! Solicitată la sesizarea din 23 septembrie a jurnalistului de la Recorder, Garda Forestieră Suceava recunoaște oficial, contrazicând ceea ce afirmase în comunicatul din 16: că se fură în pădurile administrate de bistrițenii de la O.S. Dealul Negru, probele fiind 14 arbori verzi tăiați în perioada de vegetație! Adică ilegal! Așa că, Garda Forestieră Suceava, mai dă un comunicat, în 24 septembrie, în care confirmă furăciunea: ”cele 14 cioate identificate erau verzi, semn că arborii erau în stare bună de vegetație și nu produse accidentale,” cum apăreau în acte” se spune în respectivul document oficial!

Cităm, pentru ca să fie clar pentru toată lumea cum stăteau lucrurile prin pădurile vizate de filmările jurnaliștilor, din comunicatul GF Suceava, din data de 24 septembrie:

Este vorba despre identificarea a 14 arbori care au fost doborâți ca produse accidentale, deși erau arbori cu stare bună de vegetație, erau arbori verzi.

Deși actul de punere în valoare prevedea recoltarea arborilor din categoria produselor accidentale, în teren au fost identificate un număr de 14 cioate rezultate de la arbori verzi a căror caracteristici nu respectă natura produselor accidentale.

Materialul lemnos rezultat cu valoare de 20.99 mc a fost predat în custodia OS Dealul Negru.

Ca urmare a aspectelor constatate, Garda Forestieră Suceava va formula o sesizare penală cu privire la folosirea contrar dispozițiilor legale a dispozitivului de marcat și pentru fals intelectual” se mai spune în comunicatul citat.

De asemenea, GF Suceava menționează în documentul, dat publicității și citat de noi că, începând cu 28 septembrie va începe verificările în teren, coroborând înscrisurile din actele de punere în valoare, ridicate de la ocolul silvic de către GF Cluj, care are jurisdicție în județul Bistrița-Năsăud și verificate la fața locului începând cu data de 21 septembrie. În această acțiune de verificare vor participa și delegați din IGPR, se mai spune în document.

Până când delegații celor două structuri teritoriale, de la Suceava și Cluj ale Gărzii Forestiere vor finaliza actele de control în teren și vor scrie raportul privind jaful din pădurile sucevene private, despre care probabil proprietarii știu sau nu știu încă, ne facem datoria de jurnaliști și sesizăm un aspect descoperit printre rândurile unui alt raport, al Gărzii Forestiere Cluj, de data aceasta. Respectivul raport se referă la controlul solicitat de peste 800 de locuitori ai comunei Telciu, Bistrița-Năsăud, încă din primăvară.

Sătenii din Telciu au însoțit Garda Forestieră în controalele din pădure

Comuna Telciu din județul Bistrița-Năsăud este proprietara celei mai mari suprafețe de pădure privată din România: 17 000 de hectare. Pădurea, moștenită de la strămoși, grănicerii imperiali care au luptat în războaiele Casei de Austria, pe vremea când Transilvania era sub ocupație străină ( până după primul război mondial și Marea Unire), ar trebui fi trebuit să revină comunității locale și să fie gestionată de cetățenii comunei, urmașii acelor grăniceri, dar printr-o manevră administrativă, toate cele 17.000 de hectare au fost retrocedate la stat, adică la UAT Telciu! Oare ce de? Din păcate exemplul acestui tip de falsă retrocedare, în fapt o altă naționalizare, culmea, folosind o lege specială de retrocedare, adică Legea 1/2000 și pârghiile administrative de la nivelul Prefecturii BN, s-a practicat cu aproape toate cele 120 000 de hectare de pădure grănicerească aparținând de drept celor 44 de foste comunități grănicerești devenite proprietare prin decizia împărătesei Maria Therezia dată la 1766, recunoscută, confirmată și completată prin sentințele chezaro crăiești operate după desființarea regimentului II Năsăud, în care erau înrolați fără soldă toți capii familiilor din cele 44 de comune, care au depus jurământ de militarizare față de Imperiul Austriac. Că, de-a lungul celor 255 de ani de la acel moment, urmașii acelor grăniceri au rămas fără păduri, ca urmare a unor manevre juridice și politice prin care s-au modificat acte care nu puteau și nu pot fi modificate având în vedere caracterul indiviz, special al proprietății private grănicerești, este deja istorie! Că prin manevre politice aproape toți urmașii grănicerilor, cu excepția a două comunități: Ragla și Budacul de Sus, au rămas fără proprietăți, este un alt FURT! ISTORIC de data aceasta, cu acte și cu pixul!

Ce s-a găsit în pădurile Telciului?

Pe durata a 3 luni, cât s-a desfășurat controlul, pe o suprafață de aproximativ 25% din pădurea telcenilor, administrată și păzită de OS Telciu RA, sătenii s-au organizat și au însoțit delegații Gărzii Forestiere, pentru a vedea cu ochii lor jaful din pădure, dar și pentru a observa calitatea actului de control. Din raportul GF Cluj, rezultă pentru cine știe citi printre rânduri, dincolo de prejudiciul de peste o jumătate de milion de lei, generat de tăieri ilegale, ”metoda” prin care agenții economici lăsau în pădure ”șpaga” pentru silvicani! Sau este vorba de o afacere pe din două între agenții economici și pădurari? Să fie acesta next level privind furatul din pădure, creat și generat de sistemul silvic, căruia i s-a urcat la cap administrarea pădurilor și s-a transformat într-un fel de CONTROL aflat sub protecția politrucilor și complicitatea unor instituții abilitatea cu controlul? Care aveau partea lor?!

Agenți economici au lăsat în pădure lemne…ca șpagă pentru pădurari? Sau în complicitate cu pădurarii?

Din raportul cu nr. 15331/14.09.2021 elaborat de specialiștii Gărzii Forestiere Cluj, ca răspuns la petițiile telcenilor înregistrate la GF Cluj și Ministerul Pădurilor, Apelor și Protecției Mediului cu numerele: 4970/30.03.2021, 5381/26.03.2021, 6250/26.04.2021, 7245/06.05.2021, 7360/10.05.2021 și 8661 din 02.06.2021 rezultă că jaful din pădurile Telciului se cifrează doar pentru anul 2020 la peste o jumătate de milion de lei!!!

Însă ceea ce se poate citi printre rândurile raportului, scris pe 35 de pagini de către delegații GF Cluj și semnat de șeful instituției inginerul Istrate Ștețco, este că, în foarte multe dintre partizile verificare s-a descoperit o CIUDĂȚENIE: Rămânerea în pădure, pe loc, a zeci de metri cubi de lemn, de diverse esențe, marcați pe picior sau marcați și tăiați, în timp ce respectivele partizi apăreau în actele administratorilor ca fiind predate, ”curățate și uscate”?! Adică finalizate!

Să fie vorba de șpagă cu dedicație sau este vorba de o practică care funcționează de ceva vreme și prin care, agenții economici ”fură” în complicitate cu silvicultorii?

Unul dintre capitole citate din raport se referă la Cantonul silvic nr. 9 Valea Poienii, unde în 2020 a fost constituită partida nr. 165 Valea Malului, de produse secundare – rărituri cu un volum brut de 751 mc, majoritatea fag. Operatorul economic care a contractat această partidă a avut termen de exploatare din iunie 2020 până la finele luii octombrie același an. Ce rezultă din raportul GF CLUJ? Vai și amar!

“Reprimirea partizii s-a făcut la data de 15.09.2020 conform procesului verbal de reprimire a parchetului nr. 1374226. În urma verificărilor efectuate pe suprafața acestei partizi s-a identificat un număr mare (peste 268 bucăți) de arbori marcați (destinați exploatării) și netăiați (lăsați pe picior), precum și un volum considerabil de materiale lemnos valorificabil aflat în diverse faze (doborât și lăsat loco cioată, secționat) contrar celor consemnate în procesul verbal de reprimire. De asemenea, pe terenul proprietate privată a unei persoane fizice, teren traversat de drumul pe care s-a făcut colectarea materialului lemnos din această partidă, s-a identificat un volum de 13,66 mc lemn de foc fag provenit din această partidă exploatat recent, după data reprimirii, posibil în zilele de 10-11.05.2021, în mod ilegal, motiv pentru care s-a dispus confiscarea și predarea în custodia Ocolului Silvic Comunal Telciu RA. Prin Ordonanța organului de cercetare penală s-a dispus scoaterea materialului lemnos aflat în diverse faze pe suprafața parchetului și confiscarea ulterioară a acestuia în volum de 28,458 mc”, se arată în raport, având mențiunea că reprimirea partizii s-a făcut cu încălcarea legii în ceea ce privește arborii marcați, neexploatați sau tăiați și lăsați în pădure.

Din același document rezultă că, agentul economic a emis avize de însoțire, conform SUMAL, pe întreg volumul brut prevăzut în actul de punere în valoare, respectiv pe circa 751 mc. Și tot așa, pe 10 dintre cantoanele controlate.

În cantonul 10. Dosul Bătrân – este și mai groasă! Într-una din partizile date în exploatare unui al agent economic realitatea din teren este următoarea: situația din teren este departe de cea din documente, în unele zone au fost găsiți arbori marcați dar neexploatați, fiind vorba despre molizi, în schimb la specia fag au fost descoperiți zeci de arbori marcați în plus față de ceea ce era notat în carnetele de marcare și actele de punere în valoare. În acest caz, prejudiciul total se cifrează la aproape 115.000 lei. Totodată, au fost identificate și 75 de cioate nemarcate, provenite din tăieri ilegale de arbori, prejudiciul în acest caz cifrându-se la peste 17.400 lei.

Silvicultorii se consideră o castă. Faptul că au în dotare un ciocan de marcat li s-a urcat la cap și se cred stăpânii pădurilor?!

Boșutar ”i-a agresat pe pădurari”!?

Într-o declarație pentru o publicație bistrițeană, șeful OS Delaul Negru, inginerul Rareș Moga apără ”onoarea” a angajaților săi de la Suceava:

Acesta spune că,” oamenii săi au fost hărțuiți și amenințați de activistul de mediu. (…) Acesta dă de înțeles că conflictul dintre oamenii săi din Suceava și activistul de mediu Tiberiu Boșutar ar fi mai vechi. Susține chiar că activistul de mediu i-a mai amenințat și hărțuit pădurarii, inclusiv prin postări tendențioase pe rețelele de socializare”.

Mihai Dragolea dă un mesaj de pe pagina de facebook a lui Boșutar: Păzea mafia pădurilor, venim după tine!

Fragment:

”Vreau sa va mulțumesc tuturor care ne-au transmis gânduri bune. Ciprian Gal de la Greenpeace Romania ne-a ajutat enorm să gestionam acest caz și să-l facem vizibil, ești foarte tare frate și mă bucur că te avem aproape. Colegii mei de la Dela0.ro îmi asigură spatele și imediat mă trimit înapoi pe teren cu o nouă cameră, Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu facem mega echipă. Mulțumim Declic pentru sprijin!

La final vreau să spun că misiunea și hotărârea de a face film documentar prin care sperăm să aducem o schimbare e alimentată de producătoarea Monica Lazurean Gorgan. Radu Mocanu, un prieten foarte bun, e motorul acestui demers cinematografic și mă bucur că lucrăm împreună. Mă bucur că am filmat alături de activistul Tibi Boșutar, omul ăsta mută munții pentru a opri hoția și a salva pădurea.

Pare-se ca natura are mulți aliați, așa că păzea mafia pădurilor, venim după tine!”.

Florica Dura

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here