Riscă ani buni depușcărie! Falșii traficanți de arme din reportajul Sky News, trimiși în judecată de DIICOT

Cei trei așa-ziși traficanți de arme din reportajul Sky News filmat n satul Jeica din Bistrița-Năsăud, difuzat în urmă cu aproximativ trei ani, au fost trimiși în judecată zilele trecute de procurorii DIICOT pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false. În ceea ce privește echipa jurnaliștilor britanici, condusă de Stuart Ramsey, care au realizat respectiva„anchetă jurnalistică”, DIICOT a disjuns materialul de urmărire penală și a constituit un nou dosar.

Aurelian Mihai Szanto,Pantics Levente şi fratele acestuia,Pántics Attila-Csabasunt cei trei români care au jucat rolurile traficanților de arme care s-au arătat dispuși să le vorbească jurnaliștilor britanici conduși de Stuart Ramsey despre acest subiect. Aurelian Mihai Szanto este bistrițean stabilit în Birmingham, în timp ce Pantics Levente şi Pantics Attila-Csaba sunt originari din județul Mureș, primul însă locuind în Bistrița, la acea vreme fiind manager la Vodafone.

În contextul în care serviciile de securitate britanice avertizau pe atunci cu privire la atacuri teroriste în ţara lor de tipul celor care au avut loc la Paris în 2015, postul britanic Sky News anunţa un an mai târziu că a demarat o anchetă după ce a primit informaţii că traficanţii de arme din estul Europei s-au înmulţit şi vând armament oricui.

Filmarea care a fost efectuată în satul bistrițean Jeica și difuzată în 2016 de Sky News arăta întâlnirea dintre doi traficanţi de arme, care ar fi români, şi echipa de jurnalişti, întâlnire care ar fi avut loc într-o zonă izolată din România, după luni de negocieri.

La scurt timp după difuzarea reportajului în Marea Britanie şi preluarea acestuia de alte televiziuni occidentale, dar şi de trusturile de presă din România, adevărul a ieşit la iveală. Investigaţia jurnaliștilor britaniciera doar o făcătură, cei doi traficanţi de arme –Pantics Attila-Csaba şi fratele acestuia, Pantics Levente –dovedindu-se a fi nişte români obişnuiţi care au lăcomit la câteva sute de euro, bani care le-au fost vânturaţi pe sub nas de un alt român – Szanto Aurelian Mihai – bistrițean stabilit de ceva ani buni în Marea Britanie, acesta din urmă fiind intermediarul afacerii.

Teatrul ieftin s-a lăsat cu o anchetă DIICOT

Drept urmare, DIICOT a intrat pe fir şi a demarat o anchetă. După ce au adunat probe şi i-au audiat pe cei trei bărbaţi implicaţi în poveste, dar şi martori, localnicii din satul Jeica unde s-a filmat reportajul, procurorii au deschis un dosar penal pe numele lui Szanto Aurelian Mihai, Pántics Attila-Csaba şi Pántics Levente.

Astfel, procurorii au ajuns la concluzia că acest documentar a fost o făcătură. Traficul nu a fost de fapt trafic, ci un teatru ieftin, iar armele prezentate în documentar erau de vânătoare şi nu de război, cum sugerau protagoniştii. Mai mult, pentru aceste arme se pare că existau şi acte.

Conform DIICOT, dosarul avea ca obiect „săvârşirea de mai multe persoane a infracţiunilor de grup infracţional organizat, contrabandă calificată şi nerespectarea armelor şi muniţiilor”.

Trimiși în judecată după doi ani și jumătate de cercetări

După aproape doi ani și jumătate de la demararea anchetei, DIICOT a anunțat recent că Szanto Aurelian Mihai, Pántics Attila-Csaba şi Pántics Leventesunt trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false. De asemenea, anchetatorii mai susțin că în ceea ce îi privește faptele jurnaliștilor britanici de la Sky News, ancheta continuă într-un dosar disjuns.

Potrivit procurorilor DIICOT, prin reportajul realizat în România de jurnaliștii britanici, a fost afectată imaginea țării noastre pe plan internațional.

“Faptele au fost săvârșite în cursul lunii iulie 2016, pe teritoriul României, fiind inițiate/concepute în Marea Britanie în cursul lunii aprilie 2016 de către jurnaliști și angajați ai unui post de televiziune britanic, pe fondul pregătirilor necesare realizării, pe teritoriul României, a unei «anchete jurnalistice» referitoare la traficul ilicit de arme militare ce s-ar desfășura în mod uzual, sub protecția și cu îngăduința autorităților naționale.

Scenariul așa-zisei «anchete jurnalistice», regia și filmările au fost imaginate și executate cu sprijinul și participarea nemijlocită a celor trei conaționali – inculpați în prezenta cauză – a căror prezență, implicare și susținere a demersului inițiat de sus-numiții cetățeni britanici au fost esențiale pentru atingerea finalității urmărite de către aceștia în demersul lor de afectare a securității naționale a României prin actul de răspândire în mass-media internațională a unor știri/date/informații false de natură a afecta/submina eforturile autorităților și diplomației românești de poziționare a României atât în cadrul Uniunii Europene cât și la nivelul organismelor internaționale din care face parte, ca membru/partener loial și responsabil, angajat atât în lupta împotriva terorismului, cât și a celorlalte forme de criminalitate, ca parte a unui efort colectiv de asigurare a securității globale în general și a securității Uniunii Europene în special”, se arată într-un comunicat DIICOT, dat publicității zilele trecute.

Anchetatorii mai arată că, începând cu data de 07.08.2016, mass-media națională și internațională a preluat și difuzat un material video prezentat de postul de televiziune britanic, post ce beneficiază de o largă audiență, atât în Marea Britanie, cât și pe plan internațional, și realizat de jurnalistul britanic Stuart Ramsey, prin care se promova în mod fals informația potrivit căreia, pe teritoriul României, beneficiind de protecția autorităților, traficanții de arme și-ar desfășura în mod nestingherit activitatea, armele fiind vândute de către aceștia inclusiv către membrii unor organizații teroriste.

“«Ancheta jurnalistică» evocă un așa-zis act de negociere, derulat pe parcursul mai multor luni cu membrii unei grupări de traficanți de arme, echipa postului de televiziune britanic deplasându-se într-o zonă izolată pe teritoriul României pentru a se întâlni cu persoane din cadrul respectivei grupări și a negocia achiziția unor astfel de arme.

Pentru a conferi veridicitate scenariului imaginat, în materialul înregistrat s-a precizat că jurnaliștii britanici s-au întâlnit cu traficanții de arme pe o șosea, după care, la indicațiile membrilor grupării, i-au urmat într-un loc izolat situat într-o zonă împădurită unde nu era semnal GSM. Apoi, doi traficanți ce purtau haine militare și aveau fețele acoperite cu cagule le-ar fi cerut jurnaliștilor să coboare din mașină, i-ar fi percheziționat, le-ar fi verificat echipamentele și le-ar fi închis telefoanele mobile în autovehicul.

Apoi, din portbagajului unui autoturism de teren ce nu era prevăzut cu numere de înmatriculare, respectivii indivizi au scos mai multe arme (carabine, pistol-mitralieră AKM, puști cu lunetă, pistol), pe care le-au prezentat jurnaliștilor britanici. Din discuțiile purtate cu respectiva ocazie, și cu privire la care urmărirea penală avea a stabili caracterul lor regizat, a reieșit că armele deținute și prezentate de către traficanți erau doar mostre ale tipurilor de arme pe care membrii grupării le puteau procura și comercializa, în cantități însemnate, în vestul Europei și în Orientul Mijlociu.

Așa cum s-a arătat, printre armele prezentate se afla o pușcă cu lunetă marca Steyr Mannlicher, o pușcă semiautomată cu alice, respectiv o pușcă ce prezenta caracteristicile unei arme militare tip Kalashnikov.

Tot pentru a conferi veridicitate informațiilor difuzate, jurnaliștii au menționat în cuprinsul «anchetei jurnalistice» faptul că filmarea realizată pe teritoriul României a fost prezentată unor ofițeri din cadrul Agenției Naționale împotriva Crimelor din Marea Britanie (N.C.A.), care ar fi confirmat că tipurile de arme, zona unde a avut loc întâlnirea cu traficanții de arme și prețurile negociate corespund informațiilor pe care agenția le deținea cu privire la respectivul fenomen infracțional.

S-a reţinut faptul că, scopul urmărit prin realizarea așa-zisei «anchete jurnalistice», nu s-a dorit a se limita doar la evidențierea unui simplu act de trafic de armament ce ar fi avut loc pe teritoriul României, secvențele editate ale materialului înregistrat au fost alternate pe momente cheie cu puternică încărcătură emoțională (prezentarea armelor; confirmarea de către ”traficanți” a faptului că vând arme și teroriștilor, etc.) cu imagini sugestive surprinse în timpul atentatelor teroriste ce au avut loc la Paris în datele de 7-9 ianuarie 2015 la sediul publicației ”Charlie Hebdo”, respectiv 13 noiembrie 2015 (Bataclan), atentate ce s-au soldat cu peste 145 de morți”, mai arată DIICOT.

S-a urmărit decredibilizarea României

Anchetatorii susțin că astfel, prin reportajul Sky News s-a transmis un mesaj cu privire la România ca fiind o țară nesigură și vulnerabilă, nu doar pe dimensiunea asigurării securității frontierelor de stat, ci mai ales pe cea care vizează securitatea granițelor exterioare ale Uniunii Europene în zona flancului estic unde traficanții de arme își desfășoară activitatea în mod nestingherit pe fondul incapacității/complicității autorităților naționale de a face față fenomenului, fapte ce pun sub semnul întrebării nu doar realitatea angajamentelor asumate de România în plan internațional, ci și determinarea statului român de a se poziționa ca membru loial și responsabil în arhitectura generală a Uniunii Europene.

“Întregul mod de operare al inculpaților și al suspecților demonstrează indubitabil intenția acestora, nu de a informa/participa la informarea publicului asupra unei chestiuni de interes general, ci de a genera scandal public și a proiecta în conștiința publicului o imagine negativă/defavorabilă, cu consecințe grave/imprevizibile la adresa României căreia, în calitate de stat membru UE și NATO, respectiv de candidată la dobândirea calității de membră în Acordul Schengen, îi incumbă obligații atât în materia asigurării securității în plan național, cât și responsabilități în planul participării la efortul comun de asigurare a securității internaționale în general și a securității UE în special.

Motivat prin raportare la considerente de ordine publică, refuzul autorităților britanice de a da curs solicitărilor autorităților române de acordare a asistenței juridice internaționale în materie penală, necesară desfășurării instrucției penale față de suspecții R.S. R., S. C. S. și S. J., plasează într-o lumină nouă demersul ziariștilor britanici de afectare a securității naționale a României.

În același sens, demersul pe care atât Ambasada României în Marea Britanie, cât și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) din România l-au întreprins pe lângă autoritatea de reglementare din domeniul comunicațiilor din Marea Britanie, O.F.C.O.M., referitor la conținutul reportajului «Criminal Gang Selling Military Weapons», în care se prezintă presupuși traficanți de arme români, s-a soldat cu constatarea că postul de televiziune nu a «falsificat» și nici nu a «înscenat» informațiile prezentate și, prin urmare, nu a încălcat reglementările britanice.

De altfel, postul de televiziune britanic s-a poziționat public în favoarea susţinerii necondiționate a documentarului privind presupuşii traficanţi de arme din România, reluând pe parcursul mai multor zile difuzarea așa-zisei «investigații jurnalistice» realizate de către suspectul S. R., în sensul că acesta şi echipa sa au oferit un material solid privind vânzarea de arme în România, iar postul de televiziune susţine în totalitate acest material”, mai precizează DIICOT.

Riscă să stea ani buni după gratii

Pentru fiecare acuzație adusă, constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false pedepsele sunt cuprinse între 1 și 5 ani de închisoare fiecare. Fiind vorba de un concurs de infracțiuni, cei trei români, dacă vor fi găsiți vinovați de instanța de judecată, riscă să primească fiecare, la pedeapsa cea mai grea care va fi aplicată, câte un spor de o treime din totalul celorlalte două pedepse. Astfel, în ipoteza în care pentru fiecare acuzație ar fi condamnați la pedeapsa maximă, de 5 ani de închisoare, atunci pedeapsa aplicată va fi de 5 ani de închisoare la care se adaugă o treime din cei 10 ani cât însumează celelalte două pedepse. În concluzie, cei trei riscă să stea după gratii undeva la 8 ani și câteva luni, maxim.