Izolarea blocurilor continuă în Bistriţa, cu toate că, la lucrările executate până acum, 13 din 14 asociaţii de locatari sunt restante la plata contribuţiei de 15%.
Beneficiarii lucrărilor de reabilitare termică din acest an vor fi cei care „sar cu banu’ primii” – singurul criteriu de prioritate al Primăriei Bistriţa.

Programul Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe este un program promovat de fostul Minister al Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, actualmente Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. Acesta prevede izolarea termică şi refacerea faţadelor blocurilor de locuinţe construite între anii 1050 şi 1990, indiferent de sistemul de încălzire al acestora.
Finanţarea lucrărilor de reabilitare este susţinută în proporţie de 50% de MDRT, 35% de către autorităţile locale – consiliile locale, iar procentul rămas de 15 % de către asociaţiile de locatari.

Faze, proceduri, acte şi hârtii. Şi apoi bani!

Pentru a obţine sprijinul pentru izolarea unui bloc ori a unei scări de bloc, locatarii trebuie să se pună de acord cu izolarea apartamentelor şi să întocmească o listă nominală, care să dovedească faptul că în majoritate sunt de acord cu respectivele lucrări. Preşedintele asociaţiei de locatari trebuie să depună la registratura primăriei o cerere tip către consiliul local (pentru includerea lucrărilor pe lista de priorităţi), la care se anexează mai multe documente: fişa de identificare a blocului de locuinţe, hotărârea asociaţiei de locatari cu privire la reabilitarea termică, hotărârea Adunării Generale a asociaţiei, precum şi lista cu persoanele care şi-au dat acceptul pentru lucrările de izolare. Solicitarea asociaţiei este înaintată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, care, în funcţie de constatările acţiunii de audit energetic, decide dacă blocul se înscrie în cerinţe, întocmindu-se apoi certificatul energetic şi programarea măsurilor pentru reabilitare. Teoretic, procedura continuă cu elaborarea proiectului pentru lucrările de izolare, execuţia lor si recepţionarea. Important de reţinut este că auditul energetic şi proiectarea sunt finanţate integral de la bugetul de stat. Cum procedurile cu pricina durează destul de mult, este esenţială depunerea din timp a documentaţiei, scopul întregii acţiuni fiind acela de reducere a consumului energetic şi, implicit, a costurilor de întreţinere.
Aşa s-a şi întâmplat, astfel că, pentru anul 2010, Consiliul Local Bistriţa emite Hotărârea numărul 28 din 25 februarie 2010, în care Se aprobă Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru obiectivul de investiţii „Reabilitare termică a 17 blocuri de locuinţe – etapa a IV –a – municipiul Bistriţa”. Cele 17 blocuri prevăzute în anexe sunt: Str. Mesteacănului Bl. 15; Str. 1 Decembrie Bl.2, Sc. A,B,C; Str. 1 Decembrie Bl.1, Sc. A,B; Calea Moldovei Bl.1, Sc. A,B,C; Str. Andrei Mureşanu Bl. 5, sc. B,C; Str. Florilor nr.1, Bl. Lama, Sc. A,B; Str. Năsăudului Bl.1, Sc. B,C,D,E; Str. O. Goga Bl. 4-A3, Sc. A,B,C; Str. O. Goga Bl. 3-A4, Sc. A,B,C; Str. O. Goga Bl. 6-A5, Sc. A,B,C; B-dul Independentei Bl.58, Sc. A,B,C; Str. C. R. Vivu, Bl.10, Sc. A,B; Aleea Tineretului Nr. 3, Sc. B,C; Str. Odobescu Nr. 13, Sc. A; Str. Andrei Mureşanu Bl. 3, Sc. A,B; Str. Plopilor Bl.12, Sc. A şi Str.1 Decembrie Bl. 10, Sc. A.
Pe site-ul ministerului apar alte adrese la capitolul Lista imobilelor cuprinse în programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe, cu finanţare în anul 2010, în dreptul Bistriţei: Str. Florilor nr.1, bloc Lama, sc. C; B-dul Decebal bl. 25, sc. A, B, C, D şi E; Str. Zorelelor nr. 3B, bl. 11, sc. A; Aleea Greuceanu bl.2, sc. A şi B; Str. Arţarilor nr.14, bl. N4, sc. A şi B; Str. Arţarilor nr.16, bl. N3, sc. A,B; B-dul Independenţei nr. 58 sc. D; Str. A. Mureşanu nr.5, sc. A şi Str. C.R.Vivu nr.10, sc. D.

Nimic nu mai este cum a fost, lucrăm “pe datorie”

În anii trecuţi, la Bistriţa, oferta a fost mai mare decât cererea, aşa că primăria a decis că priorităţile la execuţia lucrărilor să le aibe asociaţiile de locatari care s-au înscris primele în program, pe principiul „primul venit, primul servit”. Documentaţiile au fost aprobate, licitaţiile pentru execuţia lucrărilor efectuate, problema a fost şi a rămas cea a strângerii sumelor de la asociaţiile de locatari. Cu toate că primarul municipiului, Ovidiu Creţu, a afirmat într-o şedinţă cu reprezentanţii asociaţiilor de locatari că: „nu dăm drumul la lucrare decât acolo unde suma din contribuţia proprietarilor este adunată 100%”, numai din lucrările efectuate anul trecut, 13 din 14 asociaţii de locatari au rămas restante, suma apropiindu-se de 200.000 lei. Până şi ministerul de resort mai are de achitat un miliard de lei vechi către primărie, aşa că, anul acesta se va „schimba foaia”, prioritari în începerea lucrărilor fiind blocurile ale căror contribuţii de 15% din valoare vor fi colectate primele.
„Prioritate vor avea asociaţiile de locatari care îşi vor constitui primele cotele de 15%, adică cine dă banu’ intră în proiect; cine sunt dispuşi să dea banu’, şi noi (n.r. – Primăria Bistriţa) suntem dispuşi, (…) este o situaţie un pic mai altfel decât anul trecut, când cererea era mai mică decât oferta, iar anul acesta este invers, cererea este mai mică decât oferta” – a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, viceprimarul Florin Găurean.
De cealaltă parte, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, cel care finanţează în procent de 50% lucrările, nu are banii necesari pentru începerea lucrărilor, aşa că au trimis către consiliile locale „asigurări” că îşi vor primi sumele necesare printr-un credit-angajament. Bistriţa beneficiază de un astfel de credit angajament în valoare de 2.200.000 de lei, sumă care, însă, nu acoperă necesarul dorit. Pentru a se încadra în banii primiţi „pe hârtie”, primăria forţează buzunarul viitorilor beneficiari ai programului de reabilitare termică prin condiţionarea depunerii cotei acestora de 15%. Astfel, municipalitatea are măcar un as în mânecă, pe lângă contribuţia sa de 35% şi acest 15% de la populaţie, rămânând ca cealaltă jumătate de la minister să fie sub formă de „datorie”. Vorba cântecului: „jumătate tu, jumătate eu…”, da’ pe datorie.

Ai bani – ai parte!

Cei care au reuşit până acum să îşi strângă sumele necesare, pot în mod normal să înceapă lucrările şi să beneficieze de acest program naţional. Cât ar trebui să plătească o familie? Dacă am lua în calcul, de exemplu, devizul general pentru un bloc, luat la întâmplare din Anexa 2 a Hotărârii nr.28/2010, să zicem Blocul nr.2 de pe strada 1 Decembrie, bloc cu trei scări şi un total de 36 de apartamente, deviz a cărui valoare este de 621.343,50 lei, contribuţia MDRT ar fi de 310.671,75 lei, cea a Primăriei Bistriţa de 217.470,22 lei, iar plata pentru un apartament (în cazul împărţirii sumei strict la numărul de apartamente ale blocului), corespunzătoare cotei de 15%, este de aproape 2.600 lei. Cum plata în rate nu mai este acceptată, devreme ce cota asociaţiilor trebuie depusă integral, având în vedere că în apartamente pot locui şi pensionari cu venituri destul de mici, acum reduse cu alţi 15%, speranţele beneficierii de acest program guvernamental sunt destul de mici. Dar, plata pe baza de „angajament” din partea populaţiei nu mai este posibilă, mai ales în vremuri de criză, aşa că ori dai banu’ şi atunci prinzi anu’, ori nu dai şi atunci nu ai!

Eugen Farcaşiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here