Războaiele dintre aleșii locali și șefii de instituții și Agenția Națională de Integritate s-au cam mutat în instanță în ultimii ani. Fie instituția dă în judecată „incompatibilii” pentru corectarea greșelilor, fie aleșii locali și șefii de instituții contestă deciziile și își caută dreptatea în instanță.
Deciziile de incompatibilitate ale Agenției Naționale de Integritate ajung tot mai mult pe masa judecătorilor bistrițeni. Acestea sunt tot mai mult contestate în instanță de funcționarii publici, șefii de instituții și aleșii locali găsiți incompatibili de inspectorii ANI.
Printre cei găsiți incompatibili de către ANI se numără Toader Beșuți, viceprimarul comunei Feldru.
ANI a ajuns la concluzia că acesta s-a aflat în conflict de interese în perioada exercitării mandatului de consilier local, adică în perioada 2012-2016. Potrivit ANI, Fostul consilier local și actual viceprimar, a luat parte la deliberarea și adoptarea unei hotărâri a Consiliului Local, deși avea un interes personal patrimonial în problema supusă dezbaterilor Consiliului Local.
Toader Beșuți a recunoscut că în momentul respectiv era președintele asociației de taurine din comună, însă spune că la ședința de Consiliu Local în cauză, în care a fost discutat și votat proiectul de hotărâre care viza taxa de pășunat, el a ieșit din sală și nu a votat.
„Eu am fost președinte de asociație, dar când s-a votat taxa în ședința de Consiliu Local am ieșit din sală. Nu am votat proiectul acela. Nu pot să-mi explic cum s-a ajuns aici. Dar vedeți cum e la noi, râca și ura duc la chestii de astea. Știu că secretarul primăriei a trimis la ANI niște documente”, declara pentru Gazeta de Bistrița, viceprimarul comunei Feldru.
La acea dată, Toader Beșuți nu a depus la dosarul de evaluare al ANI niciun punct de vedere, în exercitarea dreptului său la apărare, precizând pentru Gazeta de Bistrița că își va căuta dreptatea în instanță.
Acest lucru nu s-a întâmplat însă. În schimb, Agenția Națională de Integritate l-a acționat în judecată pe viceprimar și Primăria comunei Feldru. Dosarul a fost înregistrat în luna martie a acestui an, la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
ANI cere anularea unui act emis de autoritățile publice locale. Este vorba tocmai de hotărârea Consiliului Local Feldru cu privire la taxa de pășunat, care i-a adus și viceprimarului problemele cu ANI.
Șefei AJOFM i se cere să returneze aproape 23.000 de lei
Viceprimarul comunei Feldru nu este singurul care se luptă cu ANI în instanță. O luptă similară a dus și Otilia Râpan, directorul AJOFM Bistrița-Năsăud, declarată incompatibilă în 2017. Aceasta este la un pas să returneze aproape 23.000 de lei, bani pe care i-ar fi încasat fără drept.
Otilia Râpan a făcut parte dintr-o echipă de implementare a unui proiect cu finanțare europeană OIRPOSDRU. Aceasta ar fi încasat fără drept 22.792 de lei, în perioada 2014-2015.
Câteva luni mai târziu, ANI a solicitat în instanță anularea deciziilor în baza cărora cei care au făcut parte din echipă și-au primit banii pentru munca prestată în implementarea proiectului.
Cererea a fost admisă doar parțial și a vizat doar anularea deciziilor care o priveau direct pe Otilia Răpan, ca membru al echipei de implementare a proiectului.
În paralel, AJOFM s-a judecat și cu OIRPOSDRU, care dăduse undă verde proiectului. Judecătorii bistrițeni au dat dreptate în prima fază OIRPOSDRU.
Ceea ce este ciudat este faptul că atât proiectul, cât și componența echipei de implementare au primit OK-ul de la conducerea ANOFM și de la OIRPOSDRU Sud-Est, care a și aprobat finanțarea proiectului.
Abia după implementarea proiectului, OISPOSDRU Sud-Est s-a trezit că Otilia Râpan nu avea voie să facă parte din echipă, iar sumele primite de șefa AJOFM au fost declarate neeligibile.
Inspectorii ANI susțineau că Otilia Râpan, în calitate de director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bistrița-Năsăud, a emis o decizie privind constituirea echipei de implementare pentru proiectul POSDRU cu titlul „Măsuri inovative și flexibile pentru combaterea șomajului prin utilizarea informației și comunicării”, echipă în cadrul căreia a deținut funcția de „agent grup țintă”, obținând în perioada 2014-2015 venituri în cuantum de 22.792 de lei.
Otilia Râpan ar mai fi semnat mai multe decizii care au stat la baza majorării salariului persoanelor care au făcut parte din echipa de management-implementare în cadrul proiectului respectiv.
Adjunctul de la Agricultură se judecă și el cu ANI
Și Daniel Frăsincari, adjunctul de la Direcția pentru Agricultură se judecă cu Agenția Națională de Integritate, care l-a găsit incompatibil în anul 2017.
Potrivit instituției, în perioada 06 mai – 06 iunie 2016, a candidat pentru ocuparea funcției de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud fără ca raportul de serviciu cu Camera Agricolă să fi încetat pe durata desfășurării campaniei pentru alegerile locale din iunie 2016.
„De asemenea, în perioada 22 octombrie 2010 – 03 octombrie 2014, respectiv 05 mai – 07 septembrie 2016, persoana evaluată a deținut calitatea de funcționar public (consilier, director executiv adjunct și director executiv) în cadrul Camerei Agricole Județene Bistrița – Năsăud simultan cu calitatea de titular întreprindere individuală în cadrul Frăsincari Daniel Florin Întreprindere Individuală, această calitate fiind în legătură directă/indirectă cu atribuțiile exercitate de aceasta ca funcționar public, potrivit fișelor postului, încălcând astfel prevederile art. 96, alin. (1) din Legea nr. 161/2003”, mai precizează ANI.
Daniel Frăsincari a acționat în judecată ANI, dosarul fiind în prima fază înregistrat la Tribunalul Bistrița-Năsăud, în august 2017. Acesta s-a mutat însă la Curtea de Apel Cluj, după ce Tribunalul Bistrița-Năsăud a declinat competența de soluționare a acțiunii.
La începutul anului 2018, magistrații clujeni au venit cu prima hotărâre în acest caz și au dat dreptate Agenției Naționale pentru Integritate, respingând ca nefondată acțiunea formulată de Daniel Frăsincari. Dosarul a ajuns acum la Înalta Curte de Casație și Justiție, Daniel Frăsincari atacând decizia în recurs, iar un prim termen a fost fixat abia pentru 4 noiembrie 2020.
