Epopeea blocului care se dorea a fi construit pe str. Ștefan cel Mare a ajuns la final. Zilele trecute, Curtea de Apel Cluj a pronunțat hotărârea în acest dosar, instanța respingând recursul înaintat de Primăria Bistrița. Concret, municipalitatea a luat-o rău peste nas, atât la Bistrița, cât și la Cluj.

Pe 12 februarie, magistrații Curții de Apel Cluj au respins recursul Primăriei Bistrița, în dosarul blocului pe care Leon Iloaie a vrut să îl construiască pe str. Ștefan cel Mare.

“Respinge recursul declarat de CLMB împotriva sentinţei civile nr. 194 din 21.06.2019 pronunţată în dosarul nr. 1400/112/2016 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud pe care o menţine în întregime. Decizia este definitivă”, este hotărârea instanței clujene.

Au atacat sentința de la Bistrița ca fiind bazată pe un act care nu era definitiv

În recurs, Primăria Bistrița a cerut, în esență, casarea sentinței, iar pe fond să respingă acțiunea introductivă a Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud. Astfel, în motive, municipalitatea a susținut faptul că instanța de la Bistrița și-a fundamentat sentința pe o probă care nu este definitivă, adică pe expertiză, în condițiile în care aceasta a fost contestată, fiind formulate o serie de obiecțiuni, iar expertul a solicitat termen pentru a răspunde la acestea, după care a anunțat că este suspendat. De asemenea, în același document, primăria bistrițeană a mai arătat că în acțiunea introductivă, majoritatea criticilor aduse de Instituția Prefectului nu privesc actul atacat, respectiv hotărârea de consiliu local, ci certificatul de urbanism eliberat lui Leon Iloaie. În plus, a mai precizat municipalitatea, afirmațiile din motivarea acțiunii Prefecturii sunt cu caracter general și se limitează la faptul că ar fi trebuit întocmit un PUZ sau că ar mai fi trebuit cerute anumite avize fără a se indica în concret ce fel de avize, dar nici temeiul legal.

PUD-ul era aiurea și modifica o serie de reglementări urbanistice din PUG

Conform expertizei judiciare întocmită după ce Tribunalul Bistrița-Năsăud a cerut-o pentru a face lumină în caz, PUD-ul lui Iloaie modifică câteva reglementări urbanistice prevăzute în PUG și Regulamentul de urbanism. Mai precis discutăm despre suprafața de spațiu verde impusă prin normele locale, care în PUD este de sub 30%, deși în plan s-a recurs la un artificiu suprapunând spațiul verde peste parcările prevăzute a fi amenajate cu pavele înierbate, iar etajele zis retrase, nu sunt de fapt retrase. De asemenea, alinierea față de aliniament nu respectă distanța reglementată, iar retragerile au fost făcute eronat. În plus, nu exisă notificări către proprietarii imobilelor din vecinătate, precum nici avizele ISU-PSI, sanitar, siguranța circulației, gestionarilor de rețele edilitare sau studiu geotehnic, care nici măcar nu au fost solicitate prin certificatul de urbanism care a stat la baza întocmirii PUD-ului.

Totodată, expertul a mai precizat că în acest caz ar fi trebuit întocmit un PUZ, dar și așa, cu respectarea prevederilor legale, “însă nu există certitudinea că și în aceste condiții aceste modificări puteau fi susținute în forma prezentată în PUD aprobat prin HCL nr. 53/2016”.

Tribunal: Nu s-au respectat pașii

Bineînțeles că municipalitatea a depus obiecțiuni la raportul de expertiză și a cerut lămuriri. Nu le-au mai primit întrucât expertul s-a autosuspendat din motive personale. Drept urmare, municipalitatea s-a agățat în recurs tocmai față de acest aspect, în condițiile în care la nivel național nu s-a mai găsit un alt expert judiciar specializat în urbanism care eventual să întocmească o nouă expertiză și să mai aducă lămuriri în caz de nevoie.

Până la urmă, tribunalul a susținut că de fapt nici nu mai era nevoie, fiindcă lucrurile erau foarte clare: municipalitatea nu a respectat pașii emiterii documentațiilor de urbanism în ceea ce privește proiectul lui Leon Iloaie. Drept urmare, instanța s-a aplecat asupra legalității demersurilor efectiv întreprinse de autoritatea publică locală, materializate în speţă în aprobarea unui PUD și a constatat faptul că trebuia mai întâi întocmit un Plan Urbanistic Zonal, în condițiile în care construcția propusă spre realizare aduce modificări zonei în care ar fi urmat să fie construită.

“Din conţinutul prevederilor legale expuse în precedent rezultă necesitatea conformităţii planului urbanistic de detaliu cu planurile de nivel superior (Planul urbanistic general sau Planul urbanistic zonal).

Totodată, modificări ale reglementărilor din Planul urbanistic general se pot realiza, cu titlu excepţional, în cazurile şi limitele expres prevăzute în art. 32 alin. 5 din Legea nr. 350/2001, în cazul Planului Urbanistic de Detaliu aceste modificări putând avea, potrivit literei b) a textului legal, ca obiect în mod exclusiv reglementări cu privire la accesurile auto şi pietonale, retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spaţiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentaţia de urbanism.

Doar prin Planul Urbanistic Zonal pot fi aduse modificări (în condiţiile prescrise de art. 32 alin. 5 lit. a) cu privire la: regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;

În acelaşi sens, prevederile art. 47 alin. 5 stipulează: «Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic şi arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise»”, a arătat Tribunalul Bistrița-Năsăud în motivarea hotărârii.

Prefectură: HCL nelegală

Astfel, în fața magistraților clujeni, reprezentanții Instituției Prefectului au arătat că instanța de fond a analizat prevederile PUD-ului prin prisma modificărilor aduse PUG-ului și raportându-se la expertiza efectuată în cauză a apreciat că hotărârea de consiliu local atacată este nelegală întrucât au fost aduse modificări documentației de urbanism de ordin superior care nu puteau face decât obiectul unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ).

“În ceea ce privește cererea de analizare a legalității certificatului de urbanism ca act premergător care a stat la baza adoptării Hotărârii nr. 53/31.03.2016, instanța de fond a apreciat că analizarea se poate realiza conform art.18 alin 2 din Legea nr.554/2004 doar în cadrul unei acțiuni formulate împotriva autorizației de construire, invocând în acest sens considerentele Deciziei ICCJ nr. 25/2017”, s-a precizat în documentul depus de Instituția Prefectului la dosarul cauzei.

Cu privire la obiecțiunile invocate de consiliul local, cei de la Prefectură au spus că sunt “simple comentarii pe marginea expertizei și aprecieri cu privire la pretinsa legalitate a documentației de urbanism, nefiind obiecțiuni veritabile”.

“Cele constatate de către expert converg cu cele constatate de către ISC prin procesul-verbal de control astfel încât chiar dacă s-ar înlătura expertiza ca probatoriu din prezentul dosar, așa cum solicită recurentul, rămâne dovedit prin poziția organului statului cu atribuții în controlul și urmărirea aplicării legislației în materia urbanismului și amenajării teritoriului faptul că hotărârea a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale în vigoare. De altfel, motivele de anulare a Hotărârii nr. 53/31.03.2016 reținute de instanța de fond pot fi observate și prin compararea reglementărilor din PUD raportat la PUG, putându-se ajunge ușor la concluzia că prin hotărârea atacată s-au adus modificări care se încadrează în cele pentru care era necesar a se solicita întocmire PUZ”, se mai arată în întâmpinarea Prefecturii.

Totodată, s-a mai subliniat faptul că, deși este vorba doar despre o parcelă reglementată, modificările aduse PUG-ului se încadrează în cele pentru care era necesar a se solicitat întocmire PUZ, întrucât nu doar numărul de parcele studiate este criteriul în baza căruia se condiționează autorizarea investiției de aprobarea unui plan urbanistic, ci și modificările aduse planurilor urbanistice de nivel superior. În plus, Instituția Prefectului a mai atras atenția instanței de recurs și asupra faptului că instanța de fond a constatat că nu este respectat procentul de ocupare al terenului vizat, de 30%, cu spațiu verde, obligație expres prevăzută în certificatul de urbanism, în cauza de față locurile de parcare fiind suprapuse peste zona verde și trotuare.

Așa cum am arătat mai sus, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au respins recursul municipalității. Cum va motiva instanța această hotărâre, vă vom arăta după ce aceasta va fi redactată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here