Anul care tocmai a început ar putea ridica cel puţin la fel de multe probleme ca 2010 din punct de vedere economic. Europa se confruntă cu o creştere a instabilităţii macroeconomice şi sociale, precum şi cu o neîncredere crescută în oportunităţile care vin dinspre zona euro. România nu scapă de dependenţa de credit nici în acest an, politicile fiscale fiind chiar mai austere decât până acum, iar cheltuielile bugetare trebuie reduse în continuare. La Cluj-Napoca, în schimb, bugetele prevăd cheltuieli considerabile cu investiţiile începute deja sau aflate în stadiul de proiect.

O analiză a revistei Foreign Policy arată că perspectivele pentru economia europenă nu sunt mai bune în 2011 decât erau anul trecut. De exemplu, multe dintre statele din zona euro nu mai sunt dispuse să cheltuiască bani pentru ajutorarea altor state membre în afară de cei prevăzuţi de Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară. Se discută chiar de abandonarea monedei euro de către unele state, deşi riscul ca acest lucru să se întâmple în 2011 este redus. Statele pentru care se anunţă a fi un an dificil din punct de vedere financiar sunt Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia. Specialiştii evidenţiază astfel existenţa unei diviziuni nord-sud în ceea ce priveşte stabilitatea macroeconomică, marcată de revolte sociale care ar putea continua şi în 2011.
În acest context se vorbeşte tot mai des de o divergenţă a statelor membre UE, mai ales pe fondul lipsei de încredere în zona euro şi a posibilităţilor pe care aceasta le oferă. Criza însă va crea şansa pentru implementarea unor reforme care până acum au rămas doar în stadiu de proiect. Este vorba de stabilirea unui mecanism permanent de soluţionare a crizelor, adoptarea unor reforme fiscale şi reechilibrarea macroeconomică prin restructurarea pieţei muncii şi a competitivităţii economice.
Creştere economică pentru România în 2011
În 2011 România nu va putea evita contractarea unui nou împrumut de la FMI. Potrivit previziunilor ING Bank, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va fi nevoit să împrumute în fiecare lună cinci miliarde de lei pentru a acoperi deficitul bugetar şi datoriile scadente, reducând cheltuielile cu investiţiile. Cu ajutorul Băncii Naţionale a României, statul s-ar putea împrumuta cu o dobândă mai mică. Dacă BNR reduce dobânda de politică monetară în contextul scăderii inflaţiei, dobânda pentru împrumuturi ar putea scădea cu un procent la 6%, arată Citigroup Global Markets.
 
Anul acesta urma să intrăm în Mecanismul de schimb valutar, un prin pas spre adoptarea monedei euro în 2014, însă criza a determinat România să amâne implementarea acestui obiectiv. Ţara noastră nu îndeplineşte decât a doua condiţie pentru aderarea la zona euro, arată Capital. Este vorba de stabilitatea cursului valutar, care pentru 2011 este estimată tot în intervalul 4,1-4,3 lei/euro.
 
Comisia Naţională de Prognoză (CNP), în consens cu FMI, prevede pentru 2011 o creştere economică de 1,5%, bugetul de stat fiind calculat pe baza acestei estimări. Produsul Intern Brut rămâne în acelaşi format ca anul trecut: 25,8% de la industrie, 6,5% agricultura, 8,1% construcţiile, 10,7% impozitele nete pe produs şi 48,9% de la servicii. Se pare că datorită austerităţii bugetare redresarea sectoarelor de construcţii şi servicii este puţin probabilă anul acesta. Se estimează că salariul minim brut va creşte de la 600 la 670 RON.
Reducerea deficitului bugetar ar trebui realizată prin creşterea veniturilor bugetare şi a consumului intern. Sporirea banilor care intră la bugetul de stat se va putea realiza însă numai prin creşterea impozitelor, iar pentru echilibrarea bugetului, sunt impuse noi scăderi ale cheltuielilor publice. The Economist estimează o creştere a PIB-ului de 2,7%, pe baza unei metodologii proprii. Aceştia arată, citaţi de Capital, cum cifrele lansate de analişti sunt bazate pe o serie de surse de încredere. „Analiştii noştri au legături personale cu reprezentanţi ai institutelor naţionale de statistică, ceea ce ne dă acces la o serie de informaţii care nu sunt accesibile, în mod normal, publicului larg. Ne folosim, de asemenea, de statistici realizate de Banca Mondială, FMI, Comisia Europeană, Agenţia Internaţională a Energiei, Naţiunile Unite şi OCDE. Ulterior procesăm întregul set de cifre şi adaptăm rezultatul la o mulţime de indici externi, care ţin de contextul global. În final, datele sunt interpretate de analiştii şi experţii noştri“, arată The Economist pe site-ul propriu.
Scutirile fiscale, tăiate de anul acesta
Compania de consultanţă şi audit Pricewaterhouse Coopers a realizat pentru revista Capital o trecere în revistă a modificărilor fiscale de la începutul lui 2011. În ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată (TVA), există schimbări legate de dreptul de deducere a taxei la achiziţia de autovehicule, de termenul de depunere a cererilor de rambursare în statele membre şi de tranzacţiile cu certificate de emisii gaze cu efect de seră. În privinţa accizelor, singurele care se vor schimba sunt cele pentru ţigarete, potrivit principiului pe baza căruia acestea sunt recalculate în fiecare an, iar pentru cafea rămân nschimbate.
 
Printre cele mai contestate schimbări economice din ultima vreme sunt cele legate de fondurile de asigurări sociale. Din 2011 intră în vigoare noua lege a pensilor publice care prevede limitarea bazei de calcul pentru contribuţii. Angajatorii care încadrează în muncă şomeri nu vor mai beneficia de scutire de la plata contribuţiilor de asigurări sociale, iar în cazul şomajului tehnic – întreruperea sau reducerea temporară a activităţii – nu se mai acordă facilităţi legate de aceste contribuţii. Nici profitul reinvestit nu va fi scutit de impozit, iar importatorii şi producătorii de electronice şi uleiuri industriale trebuie să contribuie la Fondul pentru mediu.
La Cluj se finalizează investiţiile
În Cluj-Napoca se anunţă finalizarea mai multor proiecte mari de investiţii. În ceea ce priveşte planurile Primăriei Cluj-Napoca, acestea vizează contrucţia de mai multe pieţe şi parkinguri de cartier, acestea din urmă pentru crearea a peste 600 de locuri de parcare pentru a rezolva una dintre cele mai arzătoare probleme a oraşului. De asemenea, Primăria vorbeşte de ceva vreme de reabilitarea parcului central, pentru care a început şi un concurs de proiecte la un moment dat, şi de restaurarea vechiului casino din acelaşi parc. Pe lângă împrumutul considerabil contractat anul acesta de Primărie pentru proiectele mari de investiţii din oraş, administraţia lcoală se bazeză şi pe finanţări europene pentru anumite obiective, cum ar fi modernizarea liniei de tramvai. Cele mai dragi proiecte ale municipalităţii par să rămână proiectul de reabilitare a străzilor şi construcţia Sălii Polivalente şi a Centrului Cultural Transilvania, care va găzdui Filarmonica din Cluj-Napoca. Consiliul Judeţean are de asemenea proiecte de investiţii de anvergură. Unul dintre acestea este centura ocolitoare, un proiect ale cărui costuri totale s-au ridicat la 200 de milioane de euro. De asemenea, va fi reluată licitaţia pentru prelungirea pistei Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca şi se vor continua lucrările la proiectul Cluj Arena de modernizarea a stadionului din zona centrală a oraşului.
Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here