În data de 31 martie a fost aprobată o hotărâre guvernamentală care afectează parcurile naționale și  este considerată de majoritatea activiștilor pentru mediu o abominație. Mihai Goțiu, politician USR, îl suspectează pe profesorul universitar al USAMV Cluj, Ioan Păcurar, care este de asemenea și Președintele Parcului Național din Munții Rodnei, că este implicat în această ”schemă”  cu scopul de a putea extinde exploatarea unei cariere de marmură. Dar Păcurar susține că este o greșeală și că au fost obligați prin instanță să dea suprafața. 

 Hotărârea nr 15 din ordinea de zi din data de 31 martie 2021 privește delimitarea parcurilor naționale și a parcurilor naturale, mai exact scoaterea unei suprafețe de teren din Parcul Național Munții Rodnei din Bistrița-Năsăud. 

Această decizie nu numai că dă undă verde deținătorului unei cariere de piatră din acea suprafață de teren să extragă material, dar riscă de asemenea să polueze zona din jur mult mai tare prin poluare fonică, camioanele grele și poluări accidentale cu combustibil, conform lui Mihai Goțiu.

Legislația din jurul problemei 

Prin intermediul HG 230/2003, a fost  hotărâtă protejarea și conservarea mai multor arii naturale, printre care și Parcul Național din Munții Rodnei.

Însă legistația a fost schimbată în anul 2007, an în care România a aderat la Uniunea Europeană. Atunci s-a adoptat legislația și directivele europene care privesc protecția mediului în care mineritul, mai ales al unei cariere de suprafață, este practic incompatibil cu statutul de arie protejată. Din acel moment, oricine avea autorizație de exploatare a spațiilor declarate arii naturale protejate nu a mai avut permisiunea de a-și continua activitatea, și de asemenea, nimeni nu putea cere o licentă pentru spațiile respective. 

În anul 2018, prin Legea 180/2018, s-a adoptat o hotărâre privind modificarea delimitării spațiilor naturale protejate pentru ca acestea să poată fi adaptate pentru proiecte miniere care au licență eliberată înainte de 2007. La inițiativa lui Mihai Goțiu, împreună cu semnături de la USR, PNL și PMP, această lege a fost atacată la Curtea Constituțională.

Există și o scrisoare de la Comisia Europeană la solicitarea Federației Natura 2000 în care atestă destul de clar că limitele unor ariii protejate nu se pot schimba pentru interese economice sau recreative. Practic, ca să schimbi limitele unor arii protejate naturale, în special cele din rețeaua din Natura 2000, trebuie să existe situații excepționale cum ar fii calamități naturale, război sau alte situații extreme, unde poți spune că există un interes mai mare decât cel al protecției mediului . 

Curtea Constituțională a respins sesizarea, numind această hotărâre ”un echilibru” între cei care au primit licența și dreptul la proprietate dobândit înainte de anul 2007, și legislația europeană care a intrat în vigoare după aderarea României la UE. 

”Din punctul meu de vedere este o interpretarea total eronată, ținând cont că legislația europeană spune foarte clar că schimbarea legislației de protecție a mediului implică și schimbarea întregii încadrări juridice a proiectului”, declară Goțiu pentru Gazeta de Cluj. 

În luna octombrie a anului 2020, guvernul a aprobat o hotărâre prin care se includea în Parcul Național Munții Rodnei o suprafață echivalentă cu cea care se scoate acum  din cariera de marmură,conform spuselor lui Goțiu. 

Legea prevede obligativitatea compensării ariei scoase cu una de exact aceeași suprafață sau mai mare, însă echivalarea ariei nu este aceeași cu echivalarea biodiversității și a protecției habitatului. Chiar dacă parcul nu va pierde din mărime, va pierde cu siguranță din fauna sa bogată. 

Practic, anul trecut în octombrie a fost hotărârea pentru adăugarea spațiului natural echivalent la parcul național iar acum s-a hotărât scoaterea spațiului din cariera de piatră. 

Suprafața care urmează să fie scoasă are statut Natura 2000

Conform spuselor lui Mihai Goțiu, spațiul care se dorește a fi scos din Parcul Național Munții Rodnei are și statut de Natura 2000, adică rețeaua europeană de arii naturale protejate. Respectiva suprafață are practic dublu statut în cadrul rețelei europene. 

Primul este ROSCI – importantă comunitară, iar al doilea este ROSPA- sit de protecție specială avifaunistică. 

Ambele statusuri sunt pe exact aceeași suprafață. 

 Pentru modificarea acestor situri Natura 2000, ar trebui să fie anunțată Comisia Europeană pentru că această rețea are o anumită coerență, iar toate zonele din această rețea sunt legate.

Această coerență pornește de la migrațiile păsărilor până la asigurarea biodiversității în toate zonele. 

Alegerea de scoatere a suprafeței respective nu ar putea afecta doar ecosistemul din Munții Rodnei, dar și întreaga rețea europeană. 

După spusele fostului parlamentar, cariera se află într-o zonă de dezvoltare durabilă, acolo unde sunt permise activități umane. Prin hotărârea aprobată, ei scapă de legislația națională  și încearcă să fenteze Comisia Europeană, deoarece ei nu modifică limitele siturilor Natura 2000, dar se va face acolo o gaură imensă. 

Cariera în discuție are câteva hectare, și ar urma să se scoată din parc în jur de 38-40 de hectare. 

Dacă cariera se extinde și doar pe suprafața asta care e prevăzută că se scoate din parc, impactul asupra mediului  este cam de 10 ori mai mare față de amprenta proiectului. 

De exemplu, dacă sunt scoase 20 de hectare, vor fi afectate, în fapt, vreo 200. Explozii, trafic greu, poluare, deversări de carburanți, schimbarea microclimatului -deoarece proiectul presupune și defrișării,și schimbarea regimului hidrografic. Vor fi afectate și habitatele viețuitoarelor, de la mamifere de mari dimensiuni la broaște sau insecte. 


Cine sunt Ioan Păcurar și Pavel Sângeorzan 

Ioan Păcurar este șef de catedră Știința solului la USAMV din anul 2006, dar este și titular al disciplinelor de: Pedologie și Staţiuni forestiere – Secţia Silvicultură; Pedologie si Bonitare funciara – Secţia Cadastru şi Măsurători terestre; Geologie, Geomorfologie si Pedologie – Secţia Ingineria şi Protecţia Mediului.

Profesorul USAMV se află în fruntea conducerii Consiliului Științific al Parcului Național Munții Rodnei din județul Bistrița Năsăud, fiind președinte. Acest Consiliu Științific se ocupă de avizele care țin de parcul național. 

Pavel Sângeorzan este un personaj destul de cunoscut în presă pentru scandalurile din jurul generate în jurul său. 

Acesta este deținătorul cariere de piatră din Parcul Național Munții Rodnei, de unde a și extras în ultimii ani marmură. Schimbarea legislației în anul 2007 i-a pus bețe în roată, dar a continuat să extragă timp de peste 10 ani piatră de acolo pe motivul că ”i-ar mai fi rămas un stoc”. A fost acuzat că în timpul a celor 10 ani ”de stoc”, el a extras marmură în mod ilegal. 

Tot Pavel Sângerozan a fost acuzat pentru braconaj cu urși prin modalități sinistre, după ce imagini apărute în timpul unei partide de vânătoare arătau un cal lovit și întins pe jos care era folosit la momeală la marginea pădurii pentru a atrage urșii. 

Relația dintre Ioan Păcurar și Pavel Sângeorzan 

În luna noiembrie a anului 2019, Pavel Sângeorzan a postat o poză pe pagina lui personală de Facebook. În acea imagine se afla deasupra unei capre negre moarte, împreună cu nimeni altul decât Ioan Păcurar, care zâmbea larg și ținea în mână o pușcă de vânătoare. 

Interesant este faptul că președintele Parcului Național din Munții Rodnei este cel care, în mod normal, ar trebui să se ocupe de protejarea acestor animale, nu să le vâneze. 

Pe lângă asta, Pavel Sângeorzan este acuzat că exploata piatră din cariera din Parcul Munții Rodnei. Nu numai că aceasta imagine îi strică reputația lui Păcurar, dar și pune sub semnul întrebării nivelul de prietenie pe care aceștia îl au și dacă nu cumva Ioan Păcurar îl ajută pe Sângeorzan să exploateze piatră dintr-un parc Național. 

În momentul în care această imagine a ajuns în presă, fiind preluată de pe pagina domnului Sângerozan, Ioan Păcurar a  luat legătura cu TimpOnline, încercând să dea niște explicații cu privire la respectiva imagine incriminatorie. 

Atunci, acesta a declarat că îl va da în judecată pe Sângeorzan, pentru că acesta nu avea voie să posteze imagini cu el fără acordul lui. 

Întrebat de ce era la vânătoare de capre negre, în condițiile în care acesta ar trebui să se ocupe de bunăstarea lor, el a spus că a fost o vânătoare legală, că este un hobby al lui și el face ce vrea cu timpul lui liber, și că nu se afla împreună cu Sângeorzan la vânătoare, dar că s-au întâlnit pe drum și au hotărât să facă o poză. 

Avize date cu ușurință și licențe expirate

Pavel Sângerozan deține cariera de piatră din Munții Rodnei și este acuzat a continuat exploatarea și când nu avea autorizație, sub pretextul că a folosit dintr-un stoc rămas. 

Pentru a putea ajunge acel proiect de hotărâre aprobat pe 31 martie 2021 pe ordinea de zi a Guvernului, acesta trebuia să primească diverse avize din partea Consiliului Științific, care este condus de Ioan Păcurar. 

De avizele lui Păcurar a depins toată această mișcare, deoarece consiliul trebuia să aprobe scoaterea din parc a suprafeței respective, dar și introducerea unei alte zone în loc.

De ce a fost Consiliul Științific al Parcului Național de acord să elimine o suprafață care face parte din rețeaua europeană Natura 2000 cu două statute suprapuse care sunt extrem de importante? 

Mihai Goțiu a transmis, de asemenea, că domnul Pavel Sângeorzan nu ar mai avea licență valabilă de extras piatră.

”În baza cărei licențe ar putea Sângeorzan să continue exploatarea, în condițiile în care licența pe care o deține este din 1999. Conform legii, O licență de exploatare poate fi de o perioadă maximă de 20 de ani, asta însemnând că licența respectivă a expirat din 2019.

În situația asta, acesta ar trebui să obțină de la ANRM o prelungire de 5 ani, dar în 2019nu mai putea beneficia de prelungire a licenței pentru o arie naturală protejată, după legislația europeană din 2007.

Și dacă acesta are licenșă, cum a reușit să o primească de la ANRM. Care este logica în a nu elibera licențe dar a elibera prelungiri de licențe?”, transmite politicianul USR PLUS.

Când legea care permitea celor cu licențe primite înainte de anul 2007 să extragă materie din ariile care ulterior au fost declarate spații naturale, politicianul Goțiu a făcut diverse solicitări la ANRM și la ANPM  pentru o listă cu toate licențele miniere eliberate înainte de 2007 care se suprapun cu arii naturale protejate. O listă pe care nu a primit-o. 

Nici în momentul de față nu se știe exact impactul real pe care această lege îl are asupra naturii, deoarece nu se știe exact câte licențe au fost eliberate înainte de 2007. 

Ioan Păcurar: ”Am fost obligați să dăm suprafața”

Reporterul Gazeta de Cluj a luat legătura cu Ioan Păcurar pentru o declarație privind aceste evenimente recente. 

Despre aprobarea avizelor, acesta a spus că ei au dat respectiva zonă pentru a primi un teren de trei ori mărimea pierderii. 

Zona care va fi scoasă este o zonă tampon, iar avizul de la Consiliul Științific al parcului este din anul 2010. Atunci au fost de acord toți membri să fie eliminată respectiva zonă. 

Când a fost trasată suprafața parcului a fost trasată de pe mapă, nu de pe teren, iar acest aspect a dus la trasarea peste respectiva carieră de piatră care funcționa. 

Eu nu eram președinte în anul 2010, eu eram doar un simplu membru, dar atunci am fost de acord în unanimitate să dăm zona tampon pentru a primi în schimb un teren de trei ori mai mare. 

Pavel Sângeorzan a primit toate avizele posibile, iar abia acum s-a finalizat toată procedura ”, a afirmat Ioan Păcurar.

Acesta mai susține că statutul de Natura 2000 pe care l-a primit suprafața lui Pavel Sângeorzan a fost o greșeală. 

”Tot parcul este introdus în această rețea, dar acolo a fost o scăpare tot din cauza trasării parcului de pe hartă. Dacă s-ar fi tras linia pe teren, atunci cariera respectivă nu ar fi fost introdusă. 

Funcția de președinte al Consiliului Științific este una onorifică, eu am avut un singur vot când a venit vorba să scoatem acea arie din parc. Dar noi am primit 30 de hectare și am dat în jur de 10.

Dar ei au ,de asemenea, și o hotărâre în instanță care ne obligă să le dăm terenul, noi am blocat odată exploatarea și ne-au făcut proces și au câștigat prin ordonanță guvernamentală. A trebuit să le deschidem să-și ducă stocul de piatră până se va obține avizul de trecere a terenului”, a spus Ioan Păcurar.

Acesta asigură că terenul primit în schimbul carierei de piatră are aceeași biodiversitate ca cel care a fost dat.

”Da, are aceeași biodiversitate. Nu este pădure seculară. Este o pădure tânără  care este lipită parcului, nu se încalcă regula. Zona dată era o zonă tampon, care face practic legătura dintre zona protejată și zona de dezvoltare durabilă”, a precizat Ioan Păcurar.

Președintele Consiliului Științific al Parcului Național Munții Rodnei a ținut să menționeze că nu are și nu a avut  nici o legătură  cu Pavel Sângeorzan. 

Reporterul a încercat să ia legătura cu Pavel Sângeorzan pentru o declarație,dar nu acesta nu a putut fi contactat. 

4 COMENTARII

  1. Cu o suprafață de 47.177 ha, Parcul Național Munții Rodnei este deosebit de valoros din punct de vedere al biodiversităţii. Importanța acestei arii protejate este dată atât de structura geologică a munților Rodnei, cât și prezenței numeroaselor specii de floră și faună, endemite și relicte glaciare. Parcul Național Munții Rodnei se intinde pe teritoriile a două județe, respectiv Bistrița-Năsăud și Maramureș. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei a fost stabilită în localitatea Rodna din judeţul Bistriţa – Năsăud, iar la Borşa din judeţul Maramureş, s-a înfiinţat un punct de lucru. Asadar, Parcul Național Muntii Rodnei trebuie privit ca o arie protejată unitara oferind o diversitate floristica si faunistica aparte.
    Nu-i prima dată când integritatea Parcului Național Munții Rodnei este pusă în pericol. Prin anul 2014, Radu Moldovan aflat la primul mandat de presedinte al Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud s-a gândit să treacă Parcul Naţional Munţii Rodnei in administrarea CJ, urmând ca in câtiva ani sa-l devasteze după bunul său plac impreună cu administratiile locale din zonă.
    Reactia oamenilor care gândesc cu adevarat, mai ales a celor din presa bistriteană a temperat pretentia lui Răducu de a pune mâna pe Parcul Național Muntii Rodnei.
    http://www.timponline.ro/luati-va-gheara-de-pe-parcul-muntii-rodnei/

  2. De ce va mirati ? Asa se fac afacerile la noi in tara… Trebuie sa indeplinesti doar doua conditii : sai ai bani si tupeu…sau mai bine zis, nesimtire. Sangeorzan le-a avut dintotdeauna pe amandoua, asa ca…

  3. Salvati Valea Aniesului!
    Mi se pare ridicol ca , desi de ani de zile s-au scris si se scriu articole despre aceste ilegalitati flagrante, la lumina zilei, se aduc argumente in presa, totusi, aceasta persoana continua nestingerita si cu nonsalanta distrugerea si poluarea unei zone de o inestimabila valoare.
    Pe langa cele prezentate in articol, La intersectia Valea Aniesului cu Valea Blideresei, natura este albita de praful de piatra rezultat din concasarea neintrerupta, de ani multi. In apropiere, s-au investit eforturi si sume considerabile in domeniul turistic, chiar si prin foduri eurpoene, iar drumul asfaltat cu cativa ani in urma, tot cu foduri europene, a fost facut praf tot de basculantele acestui individ, fara ca acesta sa fie luat la intrebari de cineva. Iata pentruce renunta cetatenii Europei la banii lor; Pentru a facilita ilegalitatile unui certat cu legile, in actiunile sale la a-si umple propriile-i buzunare. Mi s-a oprit un nod in gat cand am revazut Vale Aniesului dupa cativa ani. Halal turism intr-o asemenea priveliste.
    Si totusi, ma intreb, daca nu mai exista Garda de mediu in judetul Bistrita -Nasaud, (ar fi absurd sa se laude cineva ca totusi exista), nu exista nici la nivel natioal, sau nu mai exista nicio alta insitutie in Romania care sa priveasca cu seriozitate urmarile unei asemenea „ispravi” ? Cum este posibil sa se raspunda , si nu o data ca aceasta pesoana „are toate documentele in regula” ? In regula la ce ?… la distrugere unei valori publice, la sfidarea unei comunitati din jur si a oricaror legi de convietuire ? Cine si de ce a facut ca acele documente sa fie „in regula”?…
    Daca nici noul domn ministru al mediului nu se sesizeaza, din oficiu, pentru a cerceta si a stopa macar in ceasul al doisprezecelea, o asemenea imensa ilegalitate, atunci, in ceea ce ne piveste pe cei afectati direct, halal de insitutia care o conduce ! Si totusi mai speram sa auda cineva. Dar nu numai sa auda.

  4. Dar bine domnule, este posibil totusi ca astazi, in fata intregii Europe din care ne laudam ca facem parte, un individ sa poata”cumpara” toate institutile statului roman, raspunzatoare in acest sector ?!! Incepand de la cele locale, continuand cu acel penibil „Consiliu Stiintific (?) al Parcului National Muntii Rodnei” (vezi rezultatul stiintific) si nu in ultimul rand cu reprezentantii Ministerului Mediului ?
    Iar acestia, la randul lor, sa se poata lasa „cumparati” atat de ieftin, de primul intalnit in drum, apoi, pozand penibil, in oameni „corecti, destepti si importanti ? Despre ce „documente legale” se poate vorbi, despre ce „Consiliu stiintific” este vorba, despre ce „Garda de mediu”se poate aminti atata timp cat la fata locului, La locul exploatarii este un dezastru ecologic, la locul de prelucrare este o imagine dezastroasa , iar drumul dintre aceste doua, care l-au construit cetatenii Europei, nici macar romanii, este terminat, in decurs de cativa ani!
    Nu se poate totusi sa nu auda nimeni. Undeva, in mintea cuiva, mai exista o minima responsabilitate. Asteptam ca acel responsabil sa o valorifice pentrca atunci cand si.a preluat functia de raspundere, a pretins ca poate sa fie responsabil iar apoi a fost si este platit pentru aceasta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here