La începutul lunii august, ministrul Justiției Cătălin Predoiu a depus în Parlament, în procedură de urgență, o propunere legislativă de modificare și completare a Legii 51/1991 privind securitatea națională a României. Practic, Predoiu a încercat să reintroducă implicarea Serviciului Român de Informații în anchetele penale, cu toate că acest lucru este neconstituțional, așa cum CCR a decis. Inițiativa nu a avut succes pentru că recent, Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul lui Predoiu.

Proiectul de lege propus de Cătălin Predoiu, alături de deputații PNL Cristina Trăilă și Gabriel Andronache, membri în Comisia juridică a Camerei Deputaților, prevede ca datele și informațiile de interes pentru securitatea națională rezultate din activitățile autorizate, pot fi mijloace de probă în procesul penal, cu condiția ca prin lege să fie reglementată o procedură clară și adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalității lor, atât a mijlocului de probă, cât și a procedeului probatoriu prin care au fost obținute.

Este vorba de datele obținute de serviciile secrete, în special de SRI, în baza unor mandate de siguranță națională. Inițiativa lui Predoiu vine după ce Curtea Constiuțională a României a decis la începutul lunii februarie a acestui an că interceptările obținute de SRI pe mandate de siguranță națională nu mai pot fi folosite ca probe în instanță. În baza deciziei CCR, judecătorii au anulat mai multe interceptări SRI din mai multe dosare de corupție.

Primul aviz negativ

În urma proiectului de lege propus de Cătălin Predoiu, Camera Deputaților a solicitat avize de la mai multe instituții. Primul aviz a fost dat de Consiliul Legislativ și a fost unul negativ.

Consiliul Legislativ arată că soluția legislativă propusă la pct. 2 al art. 1 nu este în acord cu cele reținute de Curtea Constituțională, întrucât legalitatea înregistrărilor și a procedeelor probatorii prin care acestea au fost obținute “se verifică, în procedură de cameră preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanța cărei îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în prima instanță”.

În ceea ce privește calitatea de mijloc de probă, Consiliul Legislativ arată că ”Prin Decizia nr. 55/2020, Curtea Constituțională a constatat că, în esență, reglementarea aspectelor legate de administrarea probelor, precum cel referitor la precizarea/enumerarea mijloacelor de probă în materie penală intră în sfera de competență a legiuitorului. Astfel, în principiu, legiuitorul are libertatea de a reglementa categoria mijloacelor de probă, includerea sau excluderea anumitor elemente din această categorie. Cu toate acestea, Curtea apreciază că orice reglementare în domeniu trebuie să fie realizată cu respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale incidente. În aceste condiții, deși legiuitorul se bucură de o marjă de apreciere destul de întinsă, având în vedere că acesta se află într-o poziție care îi permite să aprecieze, în funcție de o serie de criterii, necesitatea unei politici penale, această competență nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Totodată, Curtea constată că, indiferent de modalitatea de reglementare a categoriei mijloacelor de probă, acestea rămân guvernate de principiul legalității (…).

Curtea a constatat că dispozițiile legii privind siguranța națională nu conferă calitatea de probă/mijloc de probă datelor și informațiilor rezultate din activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului.

Predoiu vrea ca verificarea mandatelor să fie făcută de instanțele inferioare Curții Supreme

Deși Înalta Curte de Casație și Justiție este singura instanță abilitată de lege să emită mandate pe siguranță națională, Cătălin Predoiu propune ca verificarea legalității acestora să poată fi făcută și de instanțele inferioare.

”În afara implicațiilor evidente ale finalităților diferite ale activităților întreprinse în domeniul securității naționale și ale activităților procesual penale, dacă judecătorul de cameră preliminară va adopta ca reper prevederile Legii. Nr 51/1991 se ajunge în situația în care instanțe ierarhic inferioare celei care a emis mandatul au competența verificării elementelor ce țin de legalitatea mijlocului de probă. Curtea observă că, dacă în caxul supravegherii tehnice, dispusă potrivit Codului de procedură penală, legalitatea administrării probelor este realizată, în principiu, de o instanță egală în grad cu cea care a emis mandatul de supraveghere tehnică, în cazul mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991, analiza legalității acestora este realizată, de cele mai multe ori, de instanțe ierarhic inferioare celei care a emis mandatul (emiterea mandatului fiind realizată întotdeauna de Înalta Curte de Casație și Justiție). Or, consacrarea ÎCCJ ca instanță specializată în domeniul autorizării activității specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului presupune și o anumită competență specializată a acesteia, strict determinată de lege”, se arată în avizul negativ dat de Consiliul Legislativ.

În concluzie, potrivit Consiliului Legislativ, nu sunt suficiente doar intervenții legislative asupra Legii 51/1991, ci este necesară și amendarea mai multor acte normative incidente în materie, care să reglementeze în mod clar, coerent și previzibil aspectele referitoare la calificarea ca mijloc de probă a înregistrărilor, procedura de verificare a legalității acestora și instanța competentă, ținând seama de toate aspectele relevate în Decizia 55/2020: “De aceea, propunerea legislativă nu poate fi promovată în actuala redactare”.

Problema intervenirii SRI în ancheta penală

Practic, prin decizia CCR a fost luată o hotărâre sănătoasă pentru democrație, prin care SRI este scos din anchetele penale. Oricum, printr-o prevedere din legea ce reglementează activitatea SRI este interzis ca serviciul secret să facă acte de cercetare penală. Însă cu toate acestea, toți am fost martori ca astfel intervenții au avut loc, dovadă sunt și protocoalele secrete încheiate între SRI și alte instituții ale statului. Desecretizarea acestor protocoale au scos la iveală nelegala implicare a serviciilor secrete în procedurile judiciare. SRI nu poate avea atribuții judiciare, nefiind un organ de urmărire penală, astfel că nu se poate implica în actele de urmărire penală, separat sau în colaborare cu procurorii și implicit nu poate strânge și administra probe la o cauză penală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here