Primăria Bistriţa toacă banii contribuabililor cu nemiluita. Peste cinci miliarde de lei de lei vechi sunt sau vor fi cheltuiţi de municipalitate pe obiective care nu sunt tocmai foarte urgente în vremuri de criză.
Banii au fost ori sunt destinaţi a fi cheltuiţi în vederea realizării unor panouri informative pentru turişti, manifestările de 1 şi 2 mai, sensuri giratorii, borduri, internet. În tot acest timp multe dintre străzile municipiului arată ca după bombardament sau au fost în cel mai bun caz peticite, arătând ca o haină zdrenţuită.

Peste 139 de străzi din municipiul Bistriţa aşteaptă să fie reabilitate şi traficul să se poată desfăşura în condiţii normale. Acesta este doar un aspect al suferinţei acestui oraş în care municipalitatea mai are de pus la punct o sumedenie de lucruri.
În ultima perioadă Primăria Bistriţa, condusă de al ei primar Ovidiu Creţu, a cheltuit bani mulţi pe obiective de mică importanţă de care nu era neapărată nevoie sau, eventual, mai puteau suferi amânare.
Astfel, s-au alocat nu mai puţin de 23.000 de lei pentru patru panouri de afişaj, 35.000 de lei pentru a sărbători 1şi 2 mai, 31.185 de lei pentru încă trei sensuri giratorii pe lângă cele 15 existente în oraş şi 80.000 de lei pentru serviciile de internet a noului furnizor. De asemenea, pe gardurile care au fost montate în locul fostelor treceri de pietoni, primăria a cheltuit circa 36.000 de lei, iar pentru a trasa marcajele rutiere din municipiu se vor mai cheltui încă 103.000 de lei. Totodată, municipalitatea doreşte să achiziţioneze 15.000 de borduri pentru reabilitarea străzilor din municipiu, pentru care intenţionează să mai cheltuiască circa 250.000 de lei.
Bugetul Primăriei Bistriţa pentru 2010 este de 166.000.000 de lei, din care doar 600.000 de lei sunt alocaţi pentru reparaţiile străzilor şi 250.000 pentru amenajarea parcărilor rezidenţiale.

Borduriadă á la Bistriţa

Municipiul Bistriţa se pregăteşte mai nou de borduriadă. Astfel, municipalitatea, prin Direcţia de Servicii Publice, este dispusă să scoată de la puşculiţă peste două milioane şi jumătate de lei (adică peste două miliarde şi jumătate de lei vechi) pentru achiziţionarea de borduri.
Anunţul pentru organizarea licitaţiei a fost depus în data de 12 mai în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), iar firmele îşi pot depune ofertele până pe 25 mai. Valoarea contractului este de aproximativ 255.066 lei (peste două miliarde şi jumătate lei vechi), bani din care municipalitatea urmează să achiziţioneze circa 15.000 de borduri. Pe bucată, preţul ar fi de aproximativ 17 lei.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei municipiului Bistriţa, Mihai Ruşti, bordurile vor fi folosite pentru scuaruri, sensuri giratorii, amenajarea unor trotuare în zonele în care acestea nu există – Unirea, Sărata – sau pentru cele 250 de parcări de reşedinţă pe care municipalitatea intenţionează să le realizeze în acest an.
Partea ciudată este faptul că acum primăria ajunge să cumpere borduri, deşi în 2007 a fost extrasă o cantitate apreciabilă de astfel de materiale de pe domeniul public al municipiului. Ruşti susţine că atunci au fost scoase de către Direcţia de Administrare al Domeniului Public, actualmente Direcţia de Servicii Publice, 5.100 de borduri. Numai că din acest total, mai bine de jumătate – 2.700 – au fost vândute unor persoane fizice, la un preţ modic de doar doi lei per bucată. Printre acestea se regăseşte şi secretarul Primăriei Bistriţa, Floare Gaftone, care a cumpărat 600 de bucăţi, dar şi Valentin Balint, şoferul lui Vasile Moldovan, primarul de atunci al Bistriţei.
În tot acest timp, străzile Bistriţei sunt mai mult peticite, arătând precum o haină zdrenţuită. Astfel, pentru marea peticeală, adică 20.000 de metri pătraţi de petice de asfalt însumate, municipalitatea a cheltuit 313.453 lei, adică cu ceva peste trei miliarde lei vechi.

Servicii noi de telefonie fixă şi internet

La începutul acestei luni, Primăria Bistriţa a decis să schimbe furnizorul de internet. Valoarea contractului de furnizare a serviciilor de internet pentru primărie este de circa 80.000 de lei (800 milioane lei vechi), iar câştigătorul va fi stabilit în funcţie de preţul oferit, dar şi de calitatea serviciilor oferite. Durata contractului va fi de 24 de luni.
Până când furnizorul de servicii din acest domeniu va fi schimbat odată cu finalizarea licitaţiei şi intrarea în vigoare a noului contract, municipalitatea decartează lunar pentru internet aproximativ 4.035 lei – cu puţin peste 40 milioane lei vechi – (3.391 lei, fără TVA).
Dacă tot schimbă furnizorul de internet, municipalitatea s-a gândit că trebuie schimbat şi serviciul de telefonie, astfel că va fi organizată şi în acest sens o licitaţie. Dacă pentru internet au fost prevăzuţi circa 80.000 de lei, pentru telefonie suma prevăzută se ridică la 190.460 de lei (1,904 miliarde lei vechi), iar contractul se va încheia pe o perioadă de doi ani. Potrivit caietului de sarcini, abonamentul trebuie să conţină atât convorbiri în reţele naţionale fixe, cât şi convorbiri în Uniunea Europeană, tot în reţele fixe.
Deocamdată, pentru serviciul de telefonie fixă, Primăria Bistriţa plăteşte în fiecare lună aproximativ 2.080 lei – circa 20 milioane lei vechi – (1.747, 81 lei, fără TVA).
Pe lângă telefonia fixă, municipalitatea are, însă, şi un contract pentru servicii de telefonie mobilă, încheiat cu compania Orange, şi pentru care plăteşte lunar 3.144 lei – aproximativ 31,5 milioane lei vechi – (2.642,1 lei fără TVA).

Primarul nu vrea în groapa de la Tărpiu

O altă năstruşnicie a primarului Ovidiu Creţu este ideea de a ieşi din proiectul privind realizarea unei gropi de gunoi ecologice la Tărpiu. Ameninţarea cu ieşirea din acest proiect a fost lansată în urmă cu aproximativ două luni de primarul Bistriţei, proiect care este în opinia edilului depăşit din punct de vedere tehnologic.
Şi cum Ovidiu Creţu nu stă deloc cu mâinile în sân, chiar dacă rezultatul acţiunii sale poate duce la un dezastru în ceea ce priveşte finalizarea investiţiei de 42 de milioane de euro care are loc la Tărpiu, acesta a comandat deja un studiu de oportunitate. Studiul „Activitatea de preluare, neutralizare şi valorificare materială şi energetică a deşeurilor menajere” este realizat de  SC IPA Bucureşti şi costă Primăria Bistriţa doar… 8.400 lei, adică 84 milioane lei vechi.
Ceea ce îl deranjează mai mult pe Creţu, sau cel puţin asta reiese din declaraţia făcută săptămâna trecută într-o conferinţă de presă, este numărul mare al punctelor de colectare al deşeurilor de care trebuie amenajate pe raza municipiului. Dacă acum sunt 130 de asemenea puncte de colectare, Creţu spune că numărul va fi unul de zece ori mai mare, conform proiectului. Că primarul ţine de fapt morţiş să taxeze Consiliul Judeţean, fiind până la urmă un orgoliu mai mult de natură politică, reiese tot dintr-o declaraţie a sa. „Dacă studiul de oportunitate va prevedea ieşirea noastră şi adoptarea unor tehnologii noi şi moderne pentru gunoaiele din Bistriţa şi va fi aprobat de Consiliul Local în forma respectivă, atunci vom ieşi din proiectul respectiv. Până nu vom avea aceasta hotărâre, sigur suntem în cadrul proiectului”, a afirmat primarul. Dar, „un număr de 1370 de puncte de colectare în municipiul Bistriţa, faţă de cele 130 câte avem acum, sigur că nu voi aproba. Ţine de primar şi nu de Consiliul Local să aprobe punctele respective şi aşa ceva nu se va întâmpla în Bistriţa”, a mai declarat edilul. Deci, dacă presupunem că legislativul local nu va aproba studiul de oportunitate, deşi primarul chiar pe asta mizează, în acest caz fiind nevoită să rămână în cadrul proiectului pentru Tărpiu, el tot nu va aproba cele 1.370 de puncte de colectare de pe raza municipiului.
De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu, consideră puţin neserioase aceste declaraţii ale primarului Creţu. „Acestea sunt declaraţii de conferinţe de presă pentru a face valuri la sfârşit de săptămână”, a afirmat Rusu. „Eu sper că domnul primar a rămas acelaşi om serios pe care îl ştiu şi va lăsa la o parte comenzile politice”, a mai precizat preşedintele Consiliului Judeţean, considerând proiectul gropii ecologice de la Tărpiu unul de mare importanţă pentru judeţ, având în vedere valoarea finanţării dar şi munca depusă de cei care au colaborat pentru realizarea acestuia.

Liana Mureşan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here