Municipalitatea se chinuie din 2016 să recupereze un teren dat producătorului de textile Roseyarns, aflat momentan în faliment. Producătorul se angaja, în baza contractului încheiat cu Primăria Bistrița, să facă niște investiții, lucru care nu s-a mai întâmplat. Judecătorii bistrițeni au dat dreptate producătorului până acum, singura care a ținut partea municipalității fiind Curtea de Apel Cluj.

Primăria Bistrița și-a adus aminte în 2016 că are în proprietate, în zona industrială, un teren numai bun pentru relocarea pieței de la ruși. Este vorba despre aproape două hectare situate pe Drumul Cetății, la nr. 20, în vecinătatea fostei fabrici de textile Roseyarns.

Pe terenul respectiv a pus mâna tocmai producătorul italian, prin 2003, pentru suma derizorie de 15.000 de euro. Totul a început însă prin 2002, când Roseyarns închiria terenul de la Primăria Bistrița. Un an mai târziu, în 2003 solicita Consiliului Local cumpărarea acelui teren, cu promisiunea că va construi acolo funcțiuni sociale: un cabinet stomatologic, o cantină pentru muncitorii săi, un teren de sport.

Practic, terenul a fost achiziționat cu suma derizorie de 0,75 de euro pe metru pătrat, în total în jur de 15.000 de euro. Palma a fost bătută, iar contractual a fost semnat în anul 2004. Cum terenul a fost lăsat ani de zile exact cum a fost preluat, în 2007, Roseyarns a venit la Primăria Bistrița și a cerut o prelungire a termenului cu încă trei ani, până în anul 2010.

Printre argumentele și explicațiile pentru neînceperea construcției s-au numărat faptul că între cele două proprietăți și anume cea achiziționată și cea deținută deja există o cale de acces, faptul că durează foarte mult obținerea avizelor pentru lucrările de apă și canal sau chiar că s-ar fura materialele de construcție de pe teren.

Consiliul Local a mai acordat o șansă investitorului și a fost de acord cu prelungirea termenului până în 2010. Nici acest termen nu a fost îndeplinit, însă Primăria Bistrița nu s-a grăbit să recupereze terenul, în ciuda faptului că exista un pact comisoriu de gradul IV, care prevede rezoluțiunea (desființarea) contractului fără notificări sau judecată.

În 2016 Primăria Bistrița face primele demersuri

Primăria Bistrița încearcă totuși să recupereze terenul în instanță, deși, dacă se mișca mai repede putea sa desființeze contractul fără notificări sau judecată. Cum termenul a expirat, iar contractul semnat inițial cu investitorul nu era tocmai bine făcut, singura soluție a rămas judecata.

Astfel, municipalitatea a solicitat instanței să constate rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare din 2004 și să dispună repunerea pârâților în situația anterioară, obligând pârâta (producătorul italian) să predea terenul vândut.

În 2017 vine prima sentință în acest sens, iar judecătorii dau dreptate SRL-ului, care invocă prescripția termenului în care municipalitatea putea să ceară terenul înapoi. Mai mult, judecătorii spun că în contract nu erau specificate clar ce fel de investiții trebuia să facă producătorul italian.

„Contractul de vânzare-cumpărare nici nu detaliază și nici nu precizează explicit ce semnifică din punct de vedere practic investiția Fabrica de Textile sau modul cum se vor realiza obiectivele cu caracter economic și social aferente acestei investiții. Prin semnarea contractului de vânzare cumpărare, pârâta și-a asumat realizarea unor obiective cu caracter economic și social, însă în cuprinsul contractului nu îi este impus modul în care ar fi trebuit să atingă aceste obiective. Sunt greșite susținerile reclamantului (n.r. Primăriei Bistrița) potrivit cărora pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale. Pârâta a arătat că reclamantul nu face dovada neîndeplinirii de către aceasta a condiției rezolutorii înserată în contractul de vânzare-cumpărare încheiat în 2004”, se arată în motivarea sentinței dată de Judecătoria Bistrița în 2017.

Curtea de Apel Cluj dă undă verde rejudecării

Primăria Bistrița n-a avut mai mult noroc nici la Tribunalul Bistrița-Năsăud, care, în luna mai a anului 2018, a menținut hotărârea judecătoriei. Ultimul cuvânt l-a avut însă Curtea de Apel Cluj, Primăria Bistrița atacând și soluția dată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în 2018. Aici lucrurile se schimbă, la mijlocul anului 2019, Curtea de Apel Cluj admițând recursul Primăriei Bistrița împotriva deciziei din 2018 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pe care o casează, iar sentința Judecătoriei Bistrița din 2017 o anulează, dispunând, de asemenea rejudecarea primei instanței.

Așa se face că, în 2019, la o lună de la sentința dată de Curtea de Apel Cluj, la Judecătoria Bistrița este înregistrat un nou dosar. Săptămâna trecută, judecătorii vin cu o primă soluție în acest caz și resping încă o dată pretențiile Primăriei Bistrița.

„Respinge ca neîntemeiată excepţia decăderii societăţii-pârâte din dreptul de a invoca excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiunea de a preda bunul imobil, invocată de reclamant prin notele de şedinţă din data de 02.07.2020. Admite excepţia autorităţii de lucru judecat a Deciziei civile nr. 375/2019 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 5279/190/2016 cu privire la inadmisibilitatea acţiunii şi a modului de soluţionare a excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune şi, pe cale de consecinţă, respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiunea de a preda bunul imobil. Acordă termen pentru continuarea judecăţii la data de 27.10.2020,”se arată în soluția dată de Judecătoria Bistrița în 22 iulie.

Datoriile producătorului italian au crescut de la un an la altul

Roseyarns SRL a fost înființată în 2001 și are ca obiect de activitate pregătirea fibrelor și filarea fibrelor textile. În ultimii ani a raportat zero angajați, după ce în 2016, SRL-ul susținea că mai are doar un angajat. În 2015, la italienii de la Roseyarns lucrau 124 de persoane, iar în 2014 numărul angajaților a ajuns la 233.

Cifra de afaceri raportată de italieni era zero în 2018, iar pierderile au ajuns la 434.480 de lei. Datoriile s-au cifrat la 8,4 milioane de lei, fiind la jumătate însă comparativ cu anul 2017.

În 2017, pierderile treceau de un milion de lei, iar datoriile ajungeau și ele la 14,4 milioane de lei. În 2016 pierderile erau de 313,625 de lei, iar datoriile se mențineau la 14,6 milioane de lei.

Asta în condițiile în care italienii au încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 7,8 milioane de lei. Și atunci se înregistrau pierderi, care treceau de 5,5 milioane de lei. Datoriile ajungeau și ele la 14,6 milioane de lei.

Cifra de afaceri a scăzut constant în ultimii ani. Anii de glorie par să fi fost 2011, când cifra de afaceri ajungea la 41,8 milioane de lei, iar profitul se apropia de 16 milioane de lei. În 2009 s-a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri: 51 de milioane de lei și un profit de aproape 7 milioane de lei. Și datoriile au fost pe măsură, trecând de 92 de milioane de lei.

Cele mai mari datorii au fost înregistrate în anul de criză 2008. Atunci, cifra de afaceri a ajuns la 20 de milioane de lei, pierderile la 14 milioane de lei, iar datoriile la 118 milioane. Datorii mari au fost înregistrate și în 2010 – 83,4 milioane de lei și în 2007, 2006 și 2005, când datoriile au oscilat între 72 de milioane de 78 de milioane de lei.

Din 2015, Roseyarns se află în insolvență, cu peste 20 de creditori care se chinuie să recupereze creanțele. Încă din 2018, unitatea de producție de pe Drumul Cetății a fost scoasă la vânzare cu 2,1 milioane de euro pentru stingerea datoriilor.

Andreea Moldovan

1 COMENTARIU

  1. Psi cum sa cadtige primaria cu puturodul ala de director buhait.
    Daca a fost concediomat avand obligatia sa construiasca pana in 2010 primaria de ce a asteptat 6 ani sa anuleze confesiunea si sa l ia inapoi? 4 ha a Gloriei vandute la Roseyars cu peste o suta de milioane unde sunt banii, de ce trebuie sa dea primaria si CJ bani la Gloria dupa ce ca si au vandut o gramada de terenuri primite gratis? Hotilor, sper sa platiti macar pe lumea ailalta
    Oare nu era un tertip de al cumpara prin lichid.ator Sut L pentru vesyita piata tot de catre primarie?
    La ce dir juridic are primaria si jurisyi mai toti pe pile e vai de ea primarie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here