Primăria Bistrița pregătește un amplu plan de reintegrare a romilor. Fondurile necesare provin atât din bugetul municipiului, cât și prin diferite programe guvernamentale și europene care le sunt dedicate. Printre „măsurile” luate în calcul de municipalitate se numără ajutorul la plata cheltuielilor, intrarea în legalitate a romilor din Sărata și achiziția de calculatoare pentru cei ce merg la școală.

Municipalitatea a pregătit un plan pentru sprijinirea și reintegrarea romilor, care se întinde pe 5 ani. Primăria vrea să crească calitatea vieții cetățenilor de etnie romă prin investiții în infrastructura și îmbunătățirea condițiilor de locuit.

Cu alte cuvinte, municipalitatea vrea să sprijine romii să-și depună cereri pentru obținerea unei locuințe sociale sau a unei locuințe modulare, unde vor ajunge familiile evacuate din locuințele sociale. De asemenea, Primăria Bistrița vrea sp evalueze socio-economic familiile care primesc locuințe sociale și să evalueze modul de întreținere a locuinței municipalității. Administrația bistrițeană vrea să identifice și situațiile în care minorii nu beneficiază corespunzător de supraveghere și educare, să identifice persoanele fără acte și familiile debranșate de la utilități.

Prin Direcția de Asistență Socială și Fundația HHC România, Primăria Bistrița vrea să sprijine familiile care au nevoie de suport financiar pentru plata facturilor restante și racordare la utilități. Municipalitatea vrea o reglementare a situației juridice asupra terenurilor și construcțiilor din Sărata, prin efectuarea demersurilor necesare în vederea punerii în legalitate a cetățenilor din Sărata.

Primăria Bistrița vrea să sprijine romii să-și ia calculatoare

„Efectuarea anchetelor sociale necesare accesării programelor locale de sprijin social și a celor care intră în responsabilitatea MECS: întocmirea anchetelor sociale pentru orientare școlară și profesională; sprijinirea și îndrumarea familiilor cu copii în vederea depunerii dosarelor de orientare școlară; întocmirea anchetelor sociale pentru programul „bani de liceu”; întocmirea anchetelor sociale pentru programul „Sprijin pentru achiziționarea computer euro 200”, se mai arată în planul de măsuri luate în considerare de municipalitate.

Fundația HHC România vrea să sprijine anual familiile de romi prin achiziționarea de îmbrăcăminte, încălțăminte și produse igienico-sanitare, precum și achiziționarea de ghiozdane echipate pentru începerea școlii și a rechizitelor necesare.

Primăria Bistrița vrea să identifice copiii romilor plecați în străinătate și să-i sprijine în vederea frecventării cursurilor, precum și reducerea absenteismului și abandonului școlar.

„Asigurare autobus școlar pentru transportul elevilor din comunitățile defavorizate: transportul elevilor din comunitatea Valea Stegii la Școala Gimnazială nr. 7 respectiv Centrul de Educație Incluzivă nr. 2 Bistrița; facilitarea accesului la școală a elevilor din familii defavorizate”, se mai arată în planul de măsuri.

Municipalitatea a întocmit chiar un Grup de Lucru Local pentru Romii din municipiul Bistrița. Deocamdată nu s-au vehiculat și sumele care vor merge pentru susținerea romilor.

Locuințele sociale pentru romi au transformat Viișoara în „Bronx”

În încercarea de a scăpa centrul istoric de romii care au pus stăpânire pe casele istorice încă de la începutul anilor `90, Ovidiu Crețu s-a gândit să îi mute în două zone: Subcetate și Viișoara. Astfel, a construit mai multe blocuri în cele două cartiere.

Au ajuns să beneficieze de locuințe sociale nu doar oameni cinstiți care nu câștigau suficient cât să-și permită o chirie în oraș, ci și indivizi certați cu legea. La un moment dat, în Viișoara chiar se înregistra un fenomen cel puțin bizar: indivizi erau în arest la domiciliu, în locuințele statului.

În Viișoara au fost ridicate până acum 9 blocuri sociale, însumând 200 de locuințe. Un al zecelea bloc va fi gata anul în curs. Acesta a costat nu mai puțin de 7,6 milioane de lei și este dotat inclusiv cu lift.

 Cele 10 blocuri urmează să fie completate de alte 4 blocuri, cu regim de înălțime P+3E +M, prin Programul de Construcții de Locuințe Sociale și de Necesitate al Ministerului Dezvoltării. Blocurile sunt prevăzute cu apartamente cu o cameră, două sau trei.

Apartamentele sociale „rivalizează” cu cele de pe piața liberă

Apartamentele pregătite de Primăria Bistrița rivalizează cu cele de pe piața liberă, oferite de marii dezvoltatori imobiliari. Un apartament cu 3 camere are 100 de metri pătrați și e dotat cu: baie, bucătărie, debara, living, două dormitoare și două balcoane. Cele două balcoane cu care sunt prevăzute apartamentele cu 3 camere însumează peste 11 metri pătrați, iar livingul se întinde și el pe 18 metri pătrați.

Și apartamentele cu o cameră sunt spațioase, ajungând la 56,5 metri pătrați. Acestea au hol, baie, bucătărie, debara, un living la fel de mare de 18 metri pătrați și un balcon de 3,3 metri pătrați. Apartamentele cu două camere au 73 de metri pătrați și sunt dotate cu baie, dormitor, bucătărie, living, debara și un balcon de 3,3 metri pătrați.

Cei care vor primi aceste locuințe vor avea nevoie doar de mobilă, întrucât primăria le predă zugrăvite, cu parchet, gresie și faianță și chiar cu dotări minime la baie și bucătărie: chiuvete, centrale termice, vas de toaletă, vană. Nici la finisaje nu se zgârcește municipalitate, în camere fiind prevăzut parchet laminat triplustratificat de trafic intens, iar în balcoane, băi, holuri și debarale gresie antiderapantă.

Primăria Bistrița nu se oprește aici și vrea să ducă în Viișoara și locuințele modulare. Deocamdată a dat undă verde pentru achiziționarea unui teren de 1.000 de metri pătrați, în apropierea blocurilor sociale, unde vor fi acestea amplasate. Pentru cei 1.000 de metri pătrați, municipalitatea plătește maxim 50.000 de lei.

Deși demersurile pentru locuințele modulare, unde ar urma să ajungă cei mai năpăstuiți de soartă, care nu-și permit nici măcar chiria modică și cheltuielile impuse de locuințele sociale, au fost începute în urmă cu 3 ani, încă nu s-a mutat nicio familie în ele.

Nici măcar studiile de fezabilitate nu s-au pus de acord cu privire la costurile unei astfel de locuințe. Astfel, dacă un studiu vehicula 50.000 de lei, altul spunea că investiția s-ar ridica la 82.000 de lei. Primele 8 locuințe au fost achiziționate în 2018, iar costurile lor au depășit cu mult „imaginația” celor care au făcut studiile de fezabilitate.

Primăria Bistrița a cheltuit pe o locuință modulară nu mai puțin de 150.000 de lei. Containere achiziționate au 4 încăperi: o cameră, un dormitor, un grup sanitar și o bucătărie. Un astfel de container are 6 metri lungime, 2,5 metri lățime și 2,7 metri înălțime.

Andreea Radu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.