Primăria municipiului Bistrița a câștigat procesul în care s-a judecat cu câteva sute din proprii angajați. Asta după ce fostul primar Ovidiu Crețu a introdus în salariul de bază norma de hrană, pe care era obligat, prin lege, să o acorde angajaților. Ei bine, norma de hrană se acordă doar când angajații sunt efectiv la muncă, așa că atunci când sunt în concediu medical sau de odihnă aceștia se trezesc cu salarii mai mici cu câteva sute de lei.

Ingineria a fost făcută la început de 2019, de primarul Ovidiu Crețu. Practic, acesta a scăzut salariile lunare tuturor angajaților cu 347 de lei, însă suma se întorcea în buzunarul funcționarilor sub formă de normă de hrană, pe care oricum primăria era obligată să o acorde începând din 2019.

Deși la prima vedere această mișcare nu pare să afecteze lefurile lunare ale funcționarilor, când aceștia erau în concediu de odihnă sau medical sau pentru zilele legale libere, nu primeau suma. Asta pentru că norma de hrană se acordă doar când angajatul este fizic la muncă, nu și pentru zilele libere sau pentru concedii, fie ele de odihnă sau medicale.

Consiliul Local al municipiului Bistrița a dat gir acestei hotărâri a primarului Ovidiu Crețu, hotărârea fiind adoptată în 28 ianuarie 2019. În proiectul adoptat de către consilierii locali, primarul Ovidiu Crețu preciza că „Este o propunere de diminuare a salariilor cu acel coeficient care înseamnă indemnizația de hrană și care conform Legii nr. 153/2017, este în obligativitate de a se da”.

Sindicatul salariaților din municipiul Bistrița a acționat instituția în judecată cerând anularea hotărârii de Consiliu Local care a avut la bază această mișcare. Salariații, sute la număr, care s-au unit și au acționat în judecată Primăria Bistrița susțin că hotărârea este nelegală:

„Reclamantul consideră că în mod nelegal, prin adoptarea hotărârii nr. 07/28.01.2019 Consiliul Local al municipiului Bistrița a aprobat diminuarea salariilor de bază prin eliminarea coeficienților de ierarhizare, mai puțin ale primarului și viceprimarilor  cărora legiuitorul le-a stabilit coeficienții 9 respectiv 8, în condițiile în care prevederile legii sunt foarte clare cu privire la modul de stabilire a acestora, respectiv prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare aferenți fiecărei funcții cuprinse în nomenclatorul, cu salariul minim garantat în plată”, se arată în întâmpinarea sindicatului, reprodusă în motivarea sentinței.

Potrivit art. 10 alin. (1), salariile de bază sunt diferențiate pe funcții, grade/trepte și gradații. Față de aceste prevederi, salariul de bază este unic pentru fiecare funcție în parte, indiferent unde își desfășoară activitatea în cadrul instituției, persoana care ocupă funcția. Prin urmare, salariile se stabilesc conform legii și nu se negociază. Coeficienții de ierarhizare a funcțiilor care determină salariile de bază ale funcțiilor se stabilesc astfel încât salariul minim să fie cel puțin la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată și cel maxim să nu depășească indemnizația viceprimarului.

În expunerea de motive a proiectului de hotărâre propus spre aprobare, primarul a arătat că este determinat printre altele și de faptul că, obligativitatea acordării indemnizației de hrană generează cheltuieli suplimentare cu salariile, cheltuieli care nu au sustenabilitate în bugetul local, cu atât mai mult cu cât pentru personalul care nu este salariat în baza ar 11 din Legea cu nr 153/2017, trebuie aplicate prevederile articolului 38 (4) respectiv „În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecre creștere repdezentând ¼ din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018”.

Sindicatul s-a bazat pe o prevedere care intră în vigoare abia în 2023

Sindicatul a mizat pe un calcul al salariilor cu înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. Însă aceasta intră în vigoare abia în 2023. Până una alta, în cazul Consiliilor Locale și a Consiliului Județean, leguitorul a lăsat la latitudinea președinților și respectiv primarilor să stabilească modalitatea de calcul  și în funcție de bugetul disponibil.

„Analizând tabelele care sunt anexate la expertiza contabilă, pârâtul a constatat că apar sume diferite ca o diminuare a salariului de bază, ceea ce nu este deloc real, deoarece salariile de bază stabilite la gradația maximă au fost diminuate cu o suma fixă de 347 lei, (reprezentând indemnizația de hrană, la care s-a ținut seamă de luna de concediu de odihnă legal a fiecărui salariat) astfel încât veniturile nete să nu fie afectate de diminuarea cu 347 lei a salariului de bază, suma reală care se constituie ca indemnizație de hrană lunară”, se apără Primăria municipiului Bistrița.

Tribunalul Bistrița-Năsăud dă dreptate Primăriei Bistrița și decide să respingă cererea sindicatului. Decizia a venit la finalul anului 2019.

„Așadar, anterior anului 2023, modul de stabilire a salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare se realizează potrivit alin. 1 al art 12 din Legea nr. 153/2017: „Salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare se stabilesc prevederilor prezentei legi și anexelor nr. I-IX, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite”. În aceste condiții, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți prin organizația sindicală apare ca fiind lipsită de fundament legal, urmând a fi respinsă, nefiind decelate motive de nelegalitate Hotărârii nr. 7/28 ianuarie 2019 adoptată de pârâtul Consiliul Local al municipiului Bistrița”, motivează judecătorii Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Salariile ar fi scăzut cu 300 de lei

Sindicatul salariaților din Primăria Bistrița nu se lasă și contestă decizia Tribunalului Bistrița-Năsăud la Curtea de Apel Cluj. În fața judecătorilor clujeni, sindicatul a susținut că salariile au scăzut cu aproximativ 300 de lei, arătând drept dovadă fluturașul de salariu al unui muncitor pe luna decembrie 2018 și respectiv pe luna decembrie a anului 2019. Potrivit acestora, salariul muncitorului a scăzut cu aproximativ 300 de lei.

Sindicatul mai mizează la Curtea de Apel Cluj pe faptul că în această perioadă în Primăria Bistrița s-au făcut angajări, în condițiile în care fostul primar Ovidiu Crețu preciza că nu sunt bani pentru menținerea salariilor la care să se adauge norma obligatorie de hrană. Sindiatul mai spune că nici fostul primar Ovidiu Crețu și nici șefii de direcții din primărie nu au pus la dispoziția sa numele tuturor angajaților, funcția și salariul de bază, pentru a putea demonstra că s-au făcut angajări. Susținerea sindicatului se bazează pe faptul că au fost văzute „fețe noi” prin primărie.

„Aceste susțineri sunt în totală contradicție cu faptul că în cadrul Primăriei municipiului Bistrița s-au făcut numeroase angajări atât în anul 2018, cât și în anul 2019 și până în prezent, ceea ce în mod evident presupune cheltuieli în plus cu salariile. Or, tocmai aici este contradicția între cele susținute de ordonatorul principal de credite care are și calitatea de angajator, potrivit căruia suma necesară în vederea acoperirii cheltuielilor cu indemnizația de hrană nu poate fi suportată din bugetul local, deși cheltuielile cu salariile noilor angajați pot fi suportate de la buget”, mai susține Sindicatul în întâmpinarea de la Curtea de Apel Cluj.

De asemenea, potrivit angajaților, în lipsa coeficienților de ierarhizare nu se poate determina în mod obiectiv cuantumul salariilor în condițiile în care salariile lor nu pot depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimare, căreia potrivit legii, îi corespunde coeficientul 8.

Sindicatul nu are noroc nici la Curtea de Apel Cluj, care practic menține hotărârea de la Bistrița și respinge acțiunea angajaților instituției. Soluția vine în toamna anului trecut.

În plin proces cu Primăria municipiului Bistrița, sindicatul mai face o încercare în 2019 și cere o creștere cu 7,2% a salariilor tuturor angajaților din instituție. Acestea sunt menținute la nivelul celui garantat în plată în anul 2019, adică 1900 de lei/lună și nu 2.080 de lei/lună cât era garantat în plată în 2019.

Cererea este însă respinsă, fiind agreată de către consilierii locali doar o cerere nesemnificativă a salariilor muncitorilor care aveau un salariu sub 2.230 de lei/lună. Aceeași mișcare o face sindicatul și în 2021, cu noua administrație, însă nici Ioan Turc nu se dovedește a fi mai darnic cu angajații. Acesta aceptă doar o creștere a salariilor muncitorilor care au un salariu sub cel minim garantat.

Chiar și această ajustare făcută de Ioan Turc are un impact financiar deloc de neglijat. Potrivit proiectului de hotărâre aflat pe masa consilierilor locali la final de ianuarie, impactul financiar asupra bugetului este de 92.130 de lei pentru un an. Cel mai mult înghite Direcția de Servicii Publice (66.283 de lei), care are și cei mai mulți muncitori slab plătiți.

Andreea Moldovan

1 COMENTARIU

  1. Bistrițenii vi se pregătește o nouă țeapă.
    Noua centură prin afara orașului Bistrița a fost doar o minciună de campanie electorală realitatea este cu totul alta datorită unor interese ale unor afaceriști din zonă numai ca aceștia să-și umple burdihanul în permanență nesătul și sub pretextul că străzile de pe fosta centură a Bistriței se vor moderniza dar ei vor ca aceste străzi să devină din nou o centură și de aceea Bistrița va rămâne unul din cele mai poluate și aglomerate orașe din Transilvania.
    Vedeți aici și ce mari eforturi depun uni pentru eliminarea pistelor de biciclete de pe strada Drumul Cetății care sunt obligatori pentru protejarea oamenilor care merg la muncă cu bicicleta, siguranța vieți oamenilor numai contează contează doar ca uni ajunși vremelnic undeva să facă bani nesimțiți.
    Centura prin afara orașului a fost doar o vrăjeală ieftină de campanie pentru ca uni să pună botul și să îi voteze în realitate ei vor să conecteze drumul express direct la Calea Clujului în zona unde este benzinăria Petrom (fostul borcan) chiar dacă pentru aceasta trebuie să demoleze o mulțime de case și astfel nu să scoată traficul auto de tranzit poluant și periculos cum ar fi normal ci din contră să-l introducă în oraș mai vârtos. De aceea se împotrives Autostrăzi Nordului și Pistelor de Biciclete doar ca-să mai ciupească ei niște bani.
    Rușine!!!!!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here