Polițistul Adrian Crăciunescu și-a aflat, zilele trecute, prima sentință din dosarul în care procurorii l-au trimis în judecată pentru comiterea unor infracțiuni de corupție! Acesta a fost condamnat la 2 ani şi 10 luni închisoare cu suspendare, motiv pentru care va trebui să presteze 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității și să urmeze un program de reintegrare socială.

Sentința nu este definitivă, întrucât procurorii, care vor o sentință mai dură și cu executare pentru polițist, au atacat-o deja la Curtea de Apel Cluj.

“În baza art.396 alin.1 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul C. A., cetăţean român, (….) la data faptelor comisar şef de poliţie în cadrul IPJ Bistriţa-Năsăud, fără antecedente penale, pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă prev. de art.291 alin.1 Cod penal rap. la art.6 şi 7 lit. c din Legea nr.78/2000, cu aplic. art.396 alin.10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare, şi interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit.a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.

Condamnă pe acelaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu ca infracţiune asimilată celor de corupţie în formă continuată, prev.de art.13/2 din Legea nr.78/2000 rap.la art.297 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale), şi art.396 alin.10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 1 an şi 11 luni închisoare, şi interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit.a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.

Condamnă pe acelaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de uzurpare a funcţiei ca infracțiune asimilată celor de corupţie prev.de art.13/2 din Legea nr.78/2000 rap.la art.300 Cod penal, cu aplic.art.396 alin.10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 11 luni închisoare.

Constată că infracțiunile sunt comise în concurs real prev.de art.38 alin.1 Cod penal, contopește conform art.39 alin.1 lit. b Cod penal pedepsele în pedeapsa cea mai mare de 1 an și 11 luni închisoare, sporită cu o treime din pedepsele care nu se mai execută, adică 11 luni închisoare, și aplică inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 10 luni închisoare, şi interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.

Conform art. 91 Cod penal rap. la art. 92 alin. 1 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului, sens în care stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal. În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, inculpatul urmează a respecta pe durata termenului de supraveghere următoarele măsuri de supraveghere :

• să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bistrița-Năsăud, la datele fixate de acesta;

• să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

• să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

• să comunice schimbarea locului de muncă;

• să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal obligă inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să urmeze un program de reintegrare socială.

În baza art. 93 alin. 3 Cod penal obligă inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii în domeniul serviciilor publice (întreţinere locuri de agrement, parcuri şi drumuri, salubrizarea localităţii, activităţi în folosul unităţilor şcolare, educative sau socio-culturale) în cadrul Primăriei Municipiului Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud. Conf.art.399 alin.1 Cod procedură penală, menţine, fiind legală şi temeinică, măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpat.

Constată că inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi la domiciliu în perioada 09.06.2020-13.09.2020. În baza art. 397 alin.1, art. 25 alin.1 Cod de procedură penală rap.la art. art.1349 şi urm. C.civ., admite acţiunea civilă şi obligă pe inculpat să plătească părții civile G. I. suma de 2.400 lei cu titlu de daune materiale. Conf. art. 404 alin.4 lit.c Cod de procedură penală, menţine sechestrul asigurator dispus prin Ordonanţa cu numărul 57/P/2020 din data de 22.06.2020, prin instituirea popririi asigurătorii asupra sumei de 2.400 lei aflată în contul (…) deschis la CEC BANK-Sucursala Bistriţa.

Obligă pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 3000 lei, conf.art.274 alin.1 Cod procedură penală.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”, este sentința pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Prins în flagrant, condamnat după un an de procese

Adrian Crăciunescu a fost trimis în judecată în iulie anul trecut, pentru trafic de influență, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și uzurparea funcției ca infracțiune asimilată celor de corupție.

”În data de 30 mai 2020, ofițerul de poliție Crăciunescu Adrian ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză) suma de 2.000 euro sub pretextul remiterii acesteia unui procuror ce avea în instrumentare un dosar penal în care soțul persoanei respective avea calitatea de parte vătămată. Concret, inculpatul a promis că va interveni pe lângă magistrat în vederea urgentării soluționării cauzei respective şi pentru schimbarea încadrării juridice a faptei cercetate. La data de 08 iunie 2020, inculpatul a primit de la aceeași persoană suma de 3.000 lei în scopul intervenției promise, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, se arăta în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA Cluj.

De asemenea, ”în perioada ianuarie – mai 2020, în contextul instrumentării a două dosare penale, ce-i fuseseră repartizate spre soluţionare, inculpatul Crăciunescu Adrian a pretins şi primit de la două persoane (subiecţii procesuali) suma totală de 4.350 lei sub pretextul că urmează să dispună şi să achite două expertize judiciare. În realitate, banii au fost însuşiţi de către inculpat”, se mai arăta în rechizitoriu.

În plus, ”înainte de repartizarea unuia dintre cele două dosare şi tot pentru efectuarea unei expertize, inculpatul Crăciunescu Adrian a solicitat şi primit de la o persoană suma de 2.780 lei. Şi de această data, banii au fost însuşiţi de către inculpat”,se mai arăta în același document.

Judecătorul Danileț l-a taxat dur pe Crăciunescu

Comisarul șef de poliție Adrian Crăciunescu a fost arestat preventiv anul trecut, pe data de 9 iunie, după ce în ajun a fost prins în flagrant luând șpagă. Deși era la Ordine Publică, Crăciunescu se dădea polițist judiciarist și promitea unora că rezolvă dosare.

Așa cum am arătat mai sus, ultima dată, polițistul a cerut unei femei 2000 de euro, însă aceasta l-a dat pe mâna procurorilor.

Crăciunescu a fost reținut instant, iar a doua zi a fost prezentat instanței de la Tribunalul Cluj, cu propunere de arestare preventivă. Și a dat peste judecătorul Cristi Danileț, care s-a arătat neîndurător cu privire la infracțiunile de corupție comise de un polițist, adică de un angajat al statului care ar fi trebuit să păzească respectarea și aplicarea legii.

Atât în fața anchetatorilor, cât și în fața judecătorului de drepturi și libertăți, Adrian Crăciunescu nu a recunoscut absolut nimic, pretinzând că femeia îi lăsase banii în autoturism, pe preșul stânga-spate, fără ca el să știe, polițistul spunând că este de fapt o răzbunare din partea acesteia, nemulțumită fiind de soluția dată petiției fiului ei.

Numai că, judecătorul Danileț nu l-a crezut pe cuvânt pe Crăciunescu și a analizat cu minuțiozitate toate probele depuse de anchetatori la dosar.

“Tribunalul a verificat această apărare din perspectiva mijloacelor de probă aflate la dosar. Din procesul verbal din 8.06.2020, ora 10.50 și cel de la ora 14.22 încheiat de DNA –ST Cluj reiese că s-a pus la dispoziția martorei 30 de bancnote de 100 lei cu seriile notate. Din procesul verbal din 8.06.2020 ora 16.34 încheiat de DNA –ST Cluj rezultă că la ora 15.20 inculpatul a apărut la volanul autoturismului său în zona unui magazin din Năsăud, în care s-a suit martora și după aceasta l-a părăsit și inculpatul a rulat spre municipiul Bistrița, a fost oprit în trafic de un echipaj de poliție rutieră și, după sosirea organelor de poliție judiciară, s-a găsit sub preșul de partea stângă-spate a autoturismului suma de bani de mai sus (n. r. – 3.000 lei). De asemenea, Tribunalul a analizat înregistrarea audio-video făcută de martoră în mașina inculpatului, unde se aude clar cum ea vorbește de suma de bani și el de schimbarea încadrării juridice a unei infracțiuni și se vede cum îi indică locul din spatele scaunului său unde să fie lăsați banii.

Așadar, nu se adeverește apărarea inculpatului: El lucrează în IPJ Bistrița-Năsăud și s-a întâlnit cu martora în Năsăud; deși este polițist, s-a întâlnit în mașina sa privată cu membrul din familia unui petent care avea cauza în soluționare la inculpat; nu a discutat cu martora despre soluția la petiție, ci despre o încadrare juridică ce urmează a fi dispusă în cauza penală pendinte; nu a refuzat suma de bani de care a pomenit în mod clar martora; a indicat acesteia printr-un gest cu mâna unde să fie lăsați banii în mașină. Toate aceste elemente – nu simplul denunț al martorei – sunt probe obiective din care se desprinde bănuiala că inculpatul a fost implicat în comiterea unei activități ilicite privind sume de bani oferite de o persoană în legătură cu soluționarea unui dosar penal. Însă aspectele de fond nu vor fi analizate, nefiind atributul judecătorului de drepturi și libertăți”, a precizat instanța în încheierea penală, subliniind totodată faptul că infracțiunile pentru care este cercetat polițistul bistrițean fac parte din categoria infracțiunilor de corupție și, mai mult decât atât, acesta s-a folosit, se pare, de funcția publică de organ al legii pentru a justifica acțiunile sale pentru care este acum cercetat.

Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Cluj a mai arătat la acea vreme că se impunea arestarea preventivă a lui Adrian Crăciunescu.

“(…) privarea de libertate nu înseamnă o executare anticipată a pedepsei, ci fermitate în aplicarea legii. Faptul că nu are antecedente penale nu este un argument suficient, fiind normal să nu aibă un trecut negativ din moment ce este ofițer de carieră. Cu Academia de Poliție absolvită în urmă cu 20 de ani. Pe de altă parte, conduita sa procesuală nu este una corectă: explicațiile date cu privire la suma de bani din mașina sa sunt necredibile, iar modul de a contacta o persoană privată în legătură cu un caz penal se situează în afara cadrului legal de soluționare a unor demersuri judiciare. Asta nu înseamnă că prezumția de nevinovăție este afectată în vreun fel. Însă luarea unei măsuri preventive nu este incompatibilă cu aceasta: măsura preventivă se impune pentru ca procesul penal să se desfășoare fără nici un impediment, fără vreo bănuială că inculpatul va profita de funcția și poziția sa în poliție, fără a putea contacta martora sau familia ei așa cum a făcut deja de mai multe ori.

Tribunalul a analizat și apoi a înlăturat posibilitatea luării unei măsuri mai blânde. Corupția judiciară – reală sau la nivel de aparență – este de neacceptat într-un stat democratic și tocmai de aceea personalului din poliție și justiție i se cere maximum de corectitudine.

Integritatea presupune însă nu numai profesionalism în relațiile cu persoanele ce apelează la serviciul public, ci și păstrarea unei bune imagini a instituției publice chemate prin lege să deservească interesul public. În condițiile în care cu privire la un ofițer de poliție sunt probe puternice din care rezultă bănuiala că a solicitat și primit bani în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și, mai mult, în comunicarea cu martora, vorbește și de intervenții la un procuror pentru o anumită încadrare juridică într-o cauză penală pendinte, singura măsură menită să contribuie la păstrarea încrederii în instituțiile judiciare ale statului este doar cea a arestării preventive”, a mai subliniat judecătorul Cristi Danileț în încheierea penală.

A mai luat una groasă și de la Curtea de Apel Cluj

Evident că Adrian Crăciunescu nu s-a împăcat cu măsura preventivă aplicată și a contestat-o la instanța superioară, respectiv Curtea de Apel Cluj.

Nu a avut mai mult succes nici aici, Curtea respingând acțiunea polițistului. Crăciunescu a fost taxat fără milă de judecătorii Curții, fiind considerat pericol pentru ordinea publică, deși el a negat acest aspect.

Judecătorii clujeni au arătat că “gravitatea extremă a faptelor” săvârșite de polițistul bistrițean justifică prin ea însăși luarea măsurii preventive.

“Referitor la pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta inculpatul dacă acesta ar fi cercetat în stare de libertate, se rețin următoarele:

Pericolul pentru ordinea publică reprezintă o predicție, o apreciere, pe care judecătorul o face asupra comportamentului viitor al inculpatului.

Textul art. 223 alin.2 C.p.p. nu trebuie interpretat ad literam, pentru că o asemenea interpretare ar conduce la concluzia că în nicio situație s-ar putea lua o măsură preventivă în baza acestui temei, deoarece este imposibil să existe probe asupra unor comportamente viitoare.

Pericolul pentru ordinea publică reprezintă o predicție, o apreciere, pe care judecătorul o face asupra comportamentului viitor al inculpatului.

În lipsa unor dispoziții legale, care să indice existențele în funcție de care se stabilește pericolul pentru ordinea publică, criteriile de evaluare ce stau la baza aplicării, dacă punerea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, nu poate fi decât gravitatea concretă a faptelor comise, ce nu trebuie confundată cu pericolul social al infracțiunilor săvârșite, care este relevat în pedeapsa prevăzută de lege și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv antecedentele penale, atitudinea acestuia față de presupuse fapte comise și urmările lor.

În cadrul acestei aprecieri unul dintre cele două criterii poate avea un rol determinant, astfel încât uneori spre exemplu, gravitatea extremă a faptelor săvârșite justifică prin ea însăși luarea măsurii preventive, chiar dacă circumstanțe personale ale inculpatului nu o impun.

Pericol pentru ordinea publică reprezintă temerea că odată pus în libertate, inculpatul ar comite alte fapte penale, ori ar declanșa puternice reacții în rândul opiniei publice determinate de faptele săvârșite de aceștia și de starea lor de libertate.

Jurisprudența CEDO stabilește că pentru luarea măsurii arestării preventive sau menținerea acestei măsuri, este suficientă existența unor suspiciuni rezonabile că s-a săvârșit o infracțiune, riscul de fugă sau cel privind comiterea unor alte infracțiuni fiind necesar doar pentru prelungirea măsurii arestării preventive.

Referitor la gravitatea faptelor, infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul în prezenta cauză sunt de natură să ateste pericol concret pentru ordinea publică”, au arătat magistrații de la Curtea de Apel Cluj în încheierea penală.

Totodată, instanța a explicat că probele referitoare la existența acestor infracțiuni și identificarea făptuitorilor constituie tot atâtea elemente cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, întrucât prin natura lor au o rezonanță și implicații negative asupra siguranței colective.

“Prin urmare, există anumite tipuri de infracțiuni care, prin natura lor, conduc la ideea unui pericol concret pentru ordinea publică, fie prin amploarea socială a fenomenului infracțional pe care îl presupun și îl dezvoltă, fie prin impactul asupra întregii colectivități, și care justifică luarea măsurii arestării preventive.

Instanța a mai reținut că în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, polițiștii sau oricare alt funcționar nu trebuie să fie influențați de interese materiale, de obținerea unor foloase ce nu li se cuvin, pentru sine sau pentru alții.

“Aceștia sunt ținuți să își îndeplinească atribuțiile în mod corect, să nu facă din exercitarea lor o sursă de venituri ilicite. Efectuarea oricăror acte ce intră în competența acestora nu trebuie să fie determinată de asemenea mobiluri, ci numai de grija îndeplinirii corecte a îndatoririlor de serviciu și a respectării legalității.

Inculpatul Crăciunescu Adrian este cercetat în prezenta cauză pentru comiterea unor infracțiuni de luare de mită și trafic de influență de o gravitate sporită, atât prin prisma relațiilor sociale afectate, cât și prin consecințele concrete ale comiterii faptelor, lipsa de responsabilitate de care a dat dovadă inculpatul, care profitând de poziția sa de ofițer de poliție, a urmărit obținerea unor presupuse sume de bani, pentru sine, precum și pentru a-și trafica influența la procurorul care urma să efectueze urmărirea penală în cauză”, au precizat, la acea vreme, magistrații de la Curtea de Apel Cluj care au judecat contestația lui Crăciunescu.

Polițistul a rămas în arest preventiv circa o lună și jumătate, apoi 30 de zile în arest la domiciliu și ulterior pus sub control judiciar.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here