Podul Berăriei, șubrezit bine la doi ani de la inaugurare

348

Podul Berăriei și strada Faleză, investiții care totalizează 1,8 milioane de euro, sunt șubrezite bine, în ciuda faptului că au trecut doar doi ani de la inaugurare. Pe Podul Berăriei deja se pot observa fisuri, semn că lucrările chiar au fost făcute de mântuială, cum se preconiza încă de la debutul lucrărilor.

Inaugurat în 2017, Podul Berăriei dă semne de oboseală, care nu pot fi rezolvate cu o găleată de vopsea și câteva ornamente schimbate.

Atât bordura podului, cât și porțiunea de lângă trotuarul de pe strada Faleză deja au căpătat mai multe fisuri, întinse pe metri buni.

Podul Berăriei traversează râul Bistrița și face legătura între străzile Libertății și zona Zăvoaie. Pentru construcția acestui pod s-a lucrat în jur de doi ani și s-au cheltuit aproximativ un milion de euro.

Primarul Ovidiu Crețu a vorbit prima dată de acest pod acum 8 ani. Atunci a fost realizat un studiu de fezabilitate, pe care s-au cheltuit de la bugetul local nu mai puțin de 100.000 de lei.

Abia în 2014 a fost lansată și licitația pentru execuția lucrărilor, fiind declarată câștigătoare firma Dacia Faber SRL din Cluj-Napoca. Lucrările au început în primăvara anului 2015, SRL-ul având la dispoziție 18 luni să finalizeze podul.

Pentru aceste lucrări, în 2015 s-au cheltuit 1,5 milioane de lei, iar în 2016 alte 3,7 milioane de lei. 1,48 milioane au provenit dintr-un împrumut. Proiectul prevedea construirea unui pod cu o lungime totală de aproape 40 de metri.

Noul pod era dimensionat pentru clasa E de încărcare, și anume convoi de autocamioane A30 și vehicule speciale pe pneuri V80. Lățimea părții carosabile a fost prevăzută la 7,80 de metri, cu două trotuare de câte 1,50 de metri fiecare.

Accesul pe pod dinspre strada Petru Maior se face printr-un sens giratoriu cu două benzi de circulație, iar accesul din zona Zăvoaie se face doar prin drumul principal.

Proiectul a fost făcut pe genunchi

Greșelile au fost făcute încă de la faza de proiect. Podul este supraînălțat față de nivelul străzii Falezei (sunt aproximativ 5 metri diferență de nivel, iar la capătul dinspre Zăvoaie a apărut o rampă destul de abruptă, în unghi de 90 de grade, ceea ce a impus înălțarea străzii Falezei, până de curând stradă de pământ.

Investiția a fost demarată fără ca Podul Berăriei să fie conectat în prelungire, cum a fost prezentat opiniei publice în prima fază. Mai mult decât atât, unghiul de 90 de grade cu strada Falezei nu a făcut altceva decât să complice situația în cazul autovehiculelor cu tonaj mare.

Rampa construită în prelungirea podului pentru legătura cu strada Faleză este cu mult mai înaltă decât terenurile din imediata vecinătate, ajungând la circa 6 metri.

Sensul giratoriu de pe celălalt capăt complica traficul și îngustează drumul la configurația actuală. S-a lucrat pe considerent exclusiv estetic și consilierii locali au votat o variantă propusă în plen, care a și prelungit termenul de executare a lucrărilor, întrucât grinzile metalice au fost realizate la comandă.

Municipalitatea a prevăzut în proiect un sistem de protecție pentru înălțarea malurilor râului Bistrița, un sistem de plasă, foarte slab. După prima iarnă, mare parte din benzile care formează ochiurile plasei montate pe malurile râului s-au rupt deja din cauza gheții.

În 2016 a venit rândul străzii Faleză să fie amenajată. Pentru amenajarea a doar 850 de metri de stradă, municipalitatea a alocat în jur de 3,5 milioane de lei. Strada are o lungime de 850 de metri de la intersecția străzii Zăvoaie și până la intersecția cu strada Mălinului.

Apa și canalizare, doar pe hârtie

Proiectul prevedea lucrări de infrastructură rutieră, lucrări de drumuri, lucrări pentru rețeaua de canalizare pluvială, lucrări de canalizare menajeră, lucrări pentru rețeaua de iluminat public.

Municipalitatea susținea inclusiv în documentele de la licitație publicate pe vechiul SEAP că în zona respectivă există apă și canalizare, însă localnicii susțin cu totul altceva.

Au fost propuse următoarele lucrări: realizarea săpăturii pentru asigurarea gabaritului de lăţime al străzii, realizarea săpăturii şi execuţia reţelei pentru scurgerea apelor din precipitaţii, realizarea săpăturii şi execuţia reţelei de apă menajeră şi racordurile de la locatari, stabilizarea mecanizată a pământului înainte de aşternerea balastului, execuţia zidului de sprijin dintre partea carosabilă şi trotuarul de pe dig, execuţia zidului de sprijin a rampei podului, realizarea stratului de fundaţie din balast, realizarea trotuarului de pe partea dreaptă şi de pe dig, realizarea unei structuri rutiere suple (n. r . – asfalt) sau rigide (n. r. – dale din beton), execuţia reţelei de iluminat stradal şi pietonal pe partea dreaptă a proiectului (n. r. – lângă casele de locuit), execuţia de marcaje longitudinale şi transversale (treceri de pietoni), execuţia de semnalizări rutiere”, se precizează în document.

Două firme diferite, aceleași probleme

De construirea podului s-au ocupat clujenii de la Dacia Faber SRL, pe care nu i-am prea văzut în Bistrița-Năsăud.

Anul 2019 pare să fie un an bun pentru Dacia Faber SRL, specializată în drumuri și poduri. Anul acesta, SRL-ul a bifat mai multe contracte pe bani publici.

Clujenii au prins alături de Dacia Asphalt un lot din Drumul Bistriței, o investiție totală de 94 de milioane de euro. De asemenea Dacia Faber a pus mâna, anul acesta, pe 1,4 milioane de lei pentru lucrări de consolidare pe DN76 Oradea-Deva.

Firma funcționează din anul 1995 și are 46 de angajați. Pentru 2018, firma a raportat o cifră de afaceri de 11 milioane de lei și un  profit net de 271.447 de lei. Datoriile ajungeau și ele la 7,3 milioane de lei.

Nu la fel de bine le-a mers în 2017, când cifra de afaceri ajungea la 9,2 milioane de lei, însă profitul net era de doar 52.347 de lei. Datoriile în schimb erau aproape la fel de mari – 6 milioane de lei.

2016 a fost un an bun, cifra de afaceri ajungând la 14,2 milioane de lei, iar profitul net la 1,6 milioane de lei. De altfel, 2016 a fost cel mai bun an, cu cea mai mare cifră de afaceri și profit.

1 COMENTARIU

  1. D-apoi, podul ala oricum a fost o investie aiurea si nu prea are nici o utilitate, alta decat strict pentru cateva case de peste apa, care puteau foarte bine sa circule pe la Podul Budacului, ca Groapa de gunori s-a mutat .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here