Primăria Bistrița amenajează în această perioadă piste de biciclete care se întind pe 26 de kilometri, cu fonduri europene. Din 2019 și până acum, costul amenajării pistelor de biciclete a crescut cu 1,5 milioane de lei, contractul inițial de finanțare fiind de 21 de milioane de lei. CML a invocat majorările prețurilor la materialele de construcții și scumpirile la energie și carburanți.
Licitația pentru amenajarea pistelor de biciclete a fost adjudecată în 2020, de către CML.Ro Beclean. Pentru 20 de milioane de lei, constructorul din Beclean trebuia să amenajeze piste pentru cicliști pe 28 de străzi din municipiu, lungimea acestora ajungând la 26 de kilometri.
Proiectul prevedea, de asemenea, și amplasarea a7 stații de închiriat biciclete, alimentate cu panouri fotovoltaice și de la rețeaua de energie electrică. CML avea la dispoziție 22 de luni să finalizeze lucrările și trebuie să ofere o garanție de 24 de luni pentru acestea. Teoretic, constructorul ar trebui să predea pistele de biciclete în toamna acestui an.
La doi ani distanță, Primăria Bistrița ajunge la concluzia că nu-i ajung cele 21 de milioane de lei din fonduri europene să ducă la bun sfârșit lucrarea. Astfel că, în luna mai, consilierii locali s-au trezit cu un proiect de hotărâre pe masă prin care li se cere să-și dea acordul pentru mărirea valorii contractului la 22,7 milioane de lei, cu 1,5 milioane de lei mai mult.
Constructorul ar fi justificat această creștere cu majorările de prețuri la materialele de construcții și scumpirile la energie și carburanți. Toate aceste majorări ar face imposibilă finalizarea lucrărilor cu acești bani.
Primăria visează la 175 de biciclete inteligente
Obiectivul proiectului constă în dezvoltarea unui sistem de transport public atractiv și eficient, o opțiune viabilă la utilizarea autoturismelor personale, creându-se în acest mod condițiile pentru reducerea emisiilor de CO2 din transport.
Potrivit municipalității, după al cincilea an de la inaugurarea pistelor de biciclete reducerea emisiilor de CO2 ar fi de 5% doar prin încurajarea folosirii bicicletei în locul mașinii.
Dintre cele 7 stații funcționale de închirieri biciclete, două vor fi dotate inclusiv cu biciclete electrice. Vor fi achiziționate 175 de biciclete inteligente. Numărul de bistrițeni care utilizează bicicletele electrice ar urma să crească de la 25.500 la 36.500 în doar 5 ani.
Proiectul lăsat moștenire de Crețu, un dezastru!
Proiectul care prevede amenajarea de piste de biciclete pe 28 de străzi din oraș este lăsat „moștenire” de fostul primar Ovidiu Crețu. Abia când au ajuns în teren constructorul și reprezentanții municipalității au realizat că e un proiect făcut pe genunchi, care n-are nicio treabă cu situația din teren și care, în multe zone, mai mult încurcă.
În unele zone, pistele de biciclete au luat locul trotuarelor, astfel că e loc pentru biciclete și nu mai e pentru pietoni. O astfel de situație se întâlnește pe Drumul Cetății. În altele, pistele de biciclete au mușcat doar din trotuare, de exemplu, pe strada Avram Iancu. La intersecțiile cu străzile secundare, pistele de biciclete sunt efectiv întrerupte.
Pe multe dintre străzi, pistele de biciclete s-au transformat în locuri colorate de parcare. Întrucât odată cu amenajarea pistelor de biciclete au fost desființate numeroase locuri de parcare, șoferii le folosesc corespunzător.
Acestea duc și la alte „ajustări” ale regulilor de circulație. Unele străzi din oraș cum sunt Ștefan cel Mare sau Cuza Vodă vor deveni, obligat-forțat, cu sens unic, întrucât nu mai e loc de două benzi.
Primarul Ioan Turc a recunoscut că proiectul n-a ținut cont de situația din teren și a precizat că municipalitatea încearcă să mai repare pe unde se poate. În rest… concesii… pietonii trebuie să fie mai înțelegători și să folosească pistele de biciclete în comun cu bicicliștii.
„Am intervenit peste tot pe unde s-a putut. Tehnic vorbind. E un proiect în derulare, remediem ce putem. E grav că proiectul a fost realizat mai mult din birou și acest lucru se vede. Exigențele când vine vorba de bani europeni sunt foarte mari și nu poți veni să modifici mare lucru, pentru că există riscul să plătească municipalitatea”, spunea Ioan Turc.
Acesta a mai spus că le va permite șoferilor să parcheze în continuare pe pistele de biciclete deja finalizate, până când va asigura locuri de parcare în zonele unde au dispărut. Odată recepția făcută la pistele de biciclete, se vor monta stâlpișori de delimitare, iar mașinile nu vor mai putea parca sau staționa pe ele.
Pistele de biciclete, în chinurile facerii de prin 2012
Pistele de biciclete nu reprezintă o găselniță nouă. Ovidiu Crețu a vorbit de ele încă din 2012. În 2015 au început să fie alocate primele sume pentru documentații – 45.000 de lei.
În 2018, municipalitatea aloca din nou 237.000 de lei pentru reactualizarea documentațiilor din 2015. Costurile documentațiilor au crescut de 4-5 ori în această perioadă.
Culmea, firma care a pus mâna pe contract trebuia să realizeze studiu topografic, studiu de trafic, expertiză tehnică pentru fiecare stradă, studiu geo, analiză cost-beneficiu, proiecte tehnice pentru fiecare stradă în parte, detalii de execuție. Toate acestea urmau să evite situațiile de care se bate actuala conducere a Primăriei Bistrița.
În prima fază erau luați în calcul doar 17,6 kilometri de piste de biciclete, toți amenajați de-a lungul străzilor deja existente. Firma care a făcut hârțogăria din 2015 a estimat lucrările la 15,8 milioane de lei.
Proiectul inițial prevedea amenajarea a 5 puncte de închiriere cu biciclete normale, electrice și speciale pentru persoane cu handicap. Fiecare stație urma să fie dotată cu 15 biciclete și să aibă 33 de locuri pentru biciclete.
Primăria a comandat însă un studiu de soluţii încă din anul 2012. Studiul respectiv a fost realizat de nişte nemţi din Herzogenrath şi prezintă priorităţile şi acţiunile ce trebuie întreprinse de către primărie în acest sens. Aceştia propuneau nu mai puţin de 112 kilometri de piste de biciclete.
Proiectul lor includea locuri de parcare pentru biciclete, staţii pentru biciclete sau puncte de servicii pentru biciclete, semnalizările necesare unei bune vizibilităţi pentru şoferi şi ciclişti, dar şi delimitări clare între carosabil, piste de ciclişti şi zonele pietonale. De asemenea, erau prevăzute şi modalităţi de reamenajare a intersecţiilor.
Studiul prezenta diferite modalităţi de realizare a pistelor, ţinând cont de partea carosabilă, copaci sau parcări. Pistele de biciclete urmau să fie amenajate în cartierele Viişoara şi Unirea, care erau legate de un traseu ce străbătea oraşul, pe malul Râului Bistriţa.
Cât credeau nemţii că va costa toată minunea? Ei bine, potrivit calculelor lor, Primăria Bistriţa trebuia să vină cu nu mai puţin de 20 de milioane de lei, cu vreo 5 mai multe milioane decât estima firma care realiza documentația în 2015.
