Este o mare dispută în spațiul public privind pensiile speciale. Premeditat, cineva încercă să pună semnul egal între aceste pensii, într-adevăr speciale și pensiile militare. Este o mare eroare, fiindcă între cele două sisteme de pensie există o deosebire uriașă ca de la cer la pământ. În primul rând din simpul motiv că pensiile militare nu sunt un produs magic, ele au multe elemente asemănătoare celor din sistemul public și sunt similare celorlalte armate din țările membre NATO.

Pensiile speciale rămân un subiect de controversă în societatea românească, iar cineva, premeditat, diabolic, încearcă să le bage în aceeași oală și pe cele militare. Conform unor date statistice de ultimă oră, în România există peste 9.000 de persoane care primesc pensii speciale, judecători, dar și procurori, despre care în mod greșit se susține că sunt magistrați, de fapt ei fiind parte a puterii executive, acuzatori ai statului, justiția fiind înfăptuită exclusiv de judecători.

Conform acelorași date, cheltuielile cu pensiile speciale, unde în mod greșit, dar premeditat, cineva plasează și pensiile militare, se ridică la circa 7 miliarde de lei pe an, amestecând de-a valma 76.000 de pensionari M.Ap.N, cam tot pe atâția pensionari MAI, poliție, jandarmi, ISU, dar și cei proveniți din SRI, SIE, STS, SPP și sistemul penitienciar.

Această dispută durează de mai mult de 10 ani, din perioada regimului de tristă amintire Băsescu-Boc, când au fost tăiate în mod brutal și absolut nejustificat salariile și pensiile. Disputa continuă și în prezent și este întoarsă pe toate părțile: motivele pentru care militarii au un sistem separat de cel public pentru calculul și gestionarea pensiilor, dacă este corect sau nu, sau ce au făcut ei pentru țară și în ce războaie au luptat pentru a merita așa pensii.

Trebuie subliniat un adevăr la îndemâna oricărui om de bună credință din această țară: militarii nu primesc pensii speciale, militarii primesc pensii militare de stat.

Militarul, o viață de constrângeri severe și interdicții

Sistemul pensiilor militare de stat a fost instituit în România acum aproape 160 de ani, de Alexandru Ioan Cuza și păstrat aproape neschimbat până astăzi.

Statutul de personal militar presupune de la început că un militar acceptă constrângerile, limitările pe care le are în timpul carierei sale, 24 din 24 de ore în slujba societății, a oamenilor, cu un preț rezonabil, el primește soldă pentru ceea ce face în timpul serviciului activ și primește pensie militară de stat la finalul carierei.

Că vrem să recunoaștem sau nu vrem, acestea sunt regulile jocului, sau ale contractului, stabilite din momentul în care o persoană alege să urmeze o cariera militară. O îndeletnicire, ocupație, sau meserie care nu poate fi comparată cu un job din viața civilă. La început de carieră fiecare militar din oricare structură militară sau asimilată depune un jurământ față de țară, statul își asumă că îi va plăti o soldă și o pensie militară la sfârșitul carierei. Alăturarea pensiilor militare cu pensiile speciale, din orice unghi s-ar privi lucrurile, pare un lucru extrem de greșit, cu implicații pe termen lung asupra siguranței naționale.

Majoritatea contestatarilor și opozanților sistemului pensiilor militare folosesc ca argument forte riscurile la care s-ar supune mai mult sau mai puțin militarii pe timpul carierei militare. Nu puține sunt părerile care spun că pensiile militare s-ar justifica cel mult pentru militarii care luptă în teatrele de operații, nu și pentru cei care nu participă la astfel de misiuni.

Prin jurământului pe care îl depune, militarul se angajează să-și sacrifice viața în exercitarea îndatoririlor de apărare a țării. Este evident că unii dintre militari se supun mai multor pericole decât alții, dar rămâne de văzut cum s-ar putea cuantifica în mod obiectiv aceste diferențe.

Mergând pe această logică ar putea apărea în spațiul public discuții despre pensii diferite pentru medicii, de exemplu, care fac operații riscante față de cei care se ocupă doar cu prescrierea rețetelor. Pe aceeași linie de logică păguboasă ar putea fi diferențiată importanța muncii și implicit a drepturilor de pensie pentru actori în funcție de rolurile jucate de-a lungul carierei, a profesorilor în funcție de rezultatele obținute de elevi, a compozitorilor în funcție de popularitatea creațiilor muzicale, a sportivilor în funcție de complexitatea disciplinei la care au obținut medalii.

Iar această cuantificare ar putea fi aplicată tuturor profesiilor din România. Din start este sortită eșecului și este nedrept în același timp să alcătuim un clasament al importanței și valorii profesiile și ocupațiile. Practic toate profesiile sunt importante și trebuie respectate.

La dispoziția statului 24 de ore din 24

Conform unor date statistice de ultimă oră, numărul de militari rotiți în misiunile executate de M.Ap.N în teatrele de operații, în ultimii 30 de ani, depășește 50.000 de persoane. Într-un număr mai mic, dar semnificativ sunt cadrele MAI, jandarmi, polițiști, SRI, SIE, SPP care participă la asemenea gen de misiuni. A trecut mult timp de când participarea la aceste misiuni în teatrele de operații să nu mai fie pe bază de voluntariat, ci a devenit obligație de serviciu. Pe cale de logică, numărul militarilor trimiși în misiuni peste hotare va fi din ce în ce mai mare.

Nu trebuie de asemenea uitat faptul că multe dintre acțiunile și misiunile desfășurate pe teritoriul național implică riscuri la fel de mari, operarea aeronavelor militare, însușirea tehnicilor de parașutare pentru militarii din forțele speciale, tragerile de luptă cu toate categoriile de armament, operațiunile executate cu materiale explozive, manipularea unor substanțe cu grad înalt de toxicitate și lista ar putea continua. Și nu în ultimul rând, un fapt poate mai puțin cunoscut, după trecerea în rezervă, militarii rămân, conform legii, cu obligații militare până la împlinirea vârstei la care se trec în retragere și sunt scoși din evidențele armatei.

Un alt argument prin care se legitimează sistemul pensiilor militare ține de drepturile și libertățile fundamentale care sunt restrânse sau chiar interzise pentru militarii în activitate. Militarilor le este restricționat dreptul la muncă, să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizații sau societăți comerciale, dreptul la grevă, dreptul de a fi ales, libertatea întrunirilor, libera circulație, precum și libertatea de exprimare.

Altfel spus, militarii se află la dispoziție 24 de ore din 24. Ei pot fi chemați oricând de la domiciliu sau din timpul liber pentru îndeplinirea sarcinilor și misiunilor încredințate, pot fi solicitați să intervină în sprijinul autorităților locale și centrale pentru limitarea efectelor calamităților naturale sau vremii nefavorabile, sunt dislocați pe perioade lungi în poligoane și facilități de pregătire și instruire, fără a primi drepturi salariale suplimentare și fără posibilitatea de a refuza aceste sarcini. De altfel, refuzul de a executa un ordin legal, precum și insubordonarea reprezintă pentru militari infracțiuni pedepsite de Codul Penal.

Și militarii plătesc contribuțiile la stat! Diferă doar modul de calcul

Cei care exacerbează deliberat această dispută, lasă să plutească o confuzie care se induce atunci când se discută despre pensiile din sistemul public bazate pe principiul contributivității și pensiile militare de stat.

Criminal, premeditat, cineva lasă să se înțeleagă că militarii nu ar contribui pe timpul carierei lor la bugetul statului, fie nu ar plăti taxe și impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Fals și greșit, în același timp! Veniturile pe care militarii le obțin din solde, sunt impozitate absolut identic ca în cazul oricărui salariat din sistemul public, ei plătind pentru contribuția la pensii dar și pentru asigurările la sănătate.

Bine, bine, ar putea spune cineva, dar totuși de ce există diferența dintre pensiile din sistemul public și cele militare de stat? Fără nicio mare filozofie, diferența rezultă din modul de calcul. Dacă în sistemul public, algoritmul sau baza de calcul pe baza căruia se stabilește cuantumul pensiei pune în relație punctajul mediu anual, calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activității, cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat, având în vedere constrângerile și limitările pe care le suportă de-a lungul carierei, au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Absolut identic cu marea majoritate a țărilor NATO, deși unele folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu din ultima lună de activitate, înainte de trecerea în rezervă.

Este evident faptul că această diferență de mod de calcul stă la originea tuturor atacurilor care au fost declanșate la adresa pensionarilor din sistemul național de apărare de către fostul președinte Băsescu, în al doilea mandat al acestuia, când era conștient că nu mai are ce pierde. Sunt cunoscute de-a lungul timpului epitetele la adresa pensionarilor militari, ”beneficiari de pensii nesimțite”, ”pensii speciale” sau ”pensii nemeritate” și atacurile care revin periodic în dezbaterea publică.

Bineînțeles au fost și acuzații pertinente. Au fost perioade când din sistemul militar s-a ieșit la pensie la vârsta de 40 de ani, dar nu din vina celor pensionați, ci, sub presiuni externe, armata a trebuit să fie redusă la ceea ce avem astăzi. Sub nici o formă acei pensionari militari nu au primit pensii exorbitante de zeci de mii de lei.

În prezent, conform Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă a personalului din sistemul național de apărare, M.Ap.N, MAI, SRI, SIE, SPP, STS, precum și sistemul penitenciar, este stabilită în funcție de anul nașterii celor care trec în rezervă, pornind de la 56 de ani și trei luni, pentru cei născuți în luna octombrie 1959, și care crește progresiv, conform unei anexe care face parte din lege, până la de 60 de ani, pentru cei născuți după luna ianuarie 1970.

Această limită poate fi redusă pentru perioada în care militarii și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite, speciale sau alte condiții – personal aeronavigant, personal ambarcat, parașutiști, sau alte categorii de persoane – a căror activitate se desfășoară în condițiile menționate cu perioade corespunzătoare.

Reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin aplicarea acestor reduceri, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani, pentru aceste categorii de personal militar.

Metodologia este asemănătoare cu cea din sistemul public de pensii, care are prevederi similare pentru reducerea vârstei standard de pensionare pentru anumite categorii profesionale: piloți, personal care lucrează în condiții de risc radiologic, chimic, anumite categorii de personal artistic, mineri.

Există bineînțeles această categorie de pensionari militari, care au trecut în rezervă înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, cei disponibilizați la sfârșitul anilor ‘90, prin efectele Ordonanței 7 din 1998, ca urmare a aplicării unui program de restructurare a armatei. În urma acestor disponibilizări fără precedent, efectivele militare s-au redus masiv, de la o armată de peste 300.000 de oameni în 1990, la aproximativ 80.000 după anul 2000. Respectând adevărul, pensiile acestor militari sunt, în general, pensii militare de serviciu cu vechime incompletă, în cuantumuri reduse.

Pensia militară medie brută pentru vechime completă aflată în plata casei de pensii a M.Ap.N, dar și a celei a MAI este de circa 3.500 lei. În jur de 60% din numărul total de pensionari militari au pensiile sub această valoare medie. Pensii mai mari au doar 6% dintre pensionarii militari, cuprinse între 7.000 și 10.000 de lei și aproximativ 2,6% depășesc pragul de 10.000 de lei lunar, majoritatea foști magistrați militari sau foști aviatori.

Care sunt câștigurile salariale ale militarilor

În prezent, începutul anului 2020, media salariilor pentru personalul din sistemul național de apărare este de 2.681 lei pentru locotenenți și gradele asimilate, inspector la MAI – între 3.200 și 5.400 lei pentru gradele de căpitan până la locotenent-colonel, 8.300 un colonel, 10.600 lei un general de brigadă, ajungându-se până la aproximativ 17.000 lei pentru generalii de patru stele. Pentru celelalte categorii de personal, soldele se înscriu între 1.900 și 6.000 lei pentru subofițeri și maiștri militari și între 1.700 și 3.800 de lei pentru soldații și gradații profesioniști.

Legea 223 din 2015, art. 4 spune că: “sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României”.

Este evident că legiuitorul a motivat asigurarea acestui tratament pentru militari la trecerea în rezervă, compensarea riscurilor din timpul carierei militare și instituirea unor măsuri reparatorii în raport cu limitarea sau interzicerea unor drepturi fundamentale care sunt garantate pentru restul societății. 

Doru Costin

5 COMENTARII

  1. VEDETI ?! Eu as spune ca vinovatia pentru faptul ca populatia nu cunoaste aceste amanunte … este a celor care se numesc astazi ” purtatori de cuvant ” si care nu pot spune absolut nimic daca ” seful nu le permite ” si care face ” SECRET MILITAR ” SI DIN FAPTUL CA MILITARII MANANCA SI MERG SI EI LA WC … sa ma exprim mai plasitc !
    Doamne… fuschea pe limba si NU MA ASCULTA DOAMNE , da-mi peste gura asta spurcata pe care o am, SI ” MANGAIE-MI CREIERUL PE CARE-L AM ” … ca glumesc doar…
    DAR :
    – NU STRICA SA NE PICE SI NOUA CATE O BOMBA IN CAPATZANA… LANSATA DE CEI CARE NE ” IUBESC ” … ATAT DE MULT … ;
    – NU STRICA CATE O CATASTROFA NATURALA DE MARI PROPRORTII , cu incendii , inundatii catastrofale, cutremure ori caderi de ” bgicasele din Cer ” … peste noi…
    – NU STRICA SA TABARASCA DIN CAND IN CAND PESTE NOI … ” VECINII ” CARE RAVNESC LA „BUNATATZILE ” NOASTRE …
    – NU STRICA IN FIECARE JUDETZ CATE UN CAZ CARACAL …
    – NU STRICA IN FIECARE JUDETZ CATE O REVOLTA POPULARA … cu dustrugeri si pagube mari, asa cum se intampla in Frantza… sau sa nu mai enumar tzarile ” foarte capitaliste ” unde laptele si mierea „curg rauri… rauri ” si po.po.li.mea ” urla de bine …
    – Nu stica sa intre din cand in cand hotii, talharii, criminalii, mafiotii si spionii … etc peste noi in casa, sa ne omoare, sa ne scoata afara din ea, sa ne violeze si traficheze copiii si nevestele … pe care nu-i stim a-i pretui, cinsti si apara …
    S.a.m.d. … sa nu mai enumar cate ipoteze se pot ivi si intampla… SI DIN CARE SA INTELEAGA ” VOCALII AFLATI IMPOTRIVA ” si care au ei o frustrare ca NU SUNT SI EI MILITARI, POLITISTI, JANDARMI, SRI-STI… POMPIERI SAU TE MAI MIRI DE CARE … si ca n-au si ei aceste ” avantaje materiale ” si ” dezavantaje psihice , familiale si sociale ” … DESI NIMENI NU-I ORPESTE SA MEARGA SI EI LA RECRUTARE, SA URMEZE SCOLILE IN DOMENII, SA SE ANGAJEZE SI SA MUNCEASCA si ei in aceste institutii , CA NU-I OPRESTE NIMENI … daca-i tin ” baierele ” , daca au ” calitatile fizice si psihice ” s-o faca …
    No vedeti ? De aia este ” bine ” ( ptiu… puschea pe limba ) sa se intample din cand in cand ceea ce am aratat mai sus, SA INTELEAGA PO.PU.LI.MEA de ce sunt buni militarii si cei militarizati si de ce au ei ” PENSIE , DE SERVICIU MILITAR ORI DE POLITIE A STATULUI ” .
    Dar … ” po.pu.li.mua ” de unde sa stie… daca la noi ” TOATA LUMEA DOARME ( in masina de serviciu cica ) , NIMENI NU FACE NIMICA NIMNICUTZA … SI TOTI … IAU SALARIILE SI PENSIILE DEGEABA, ca toate le fac doar ” civilii „… ca asa au iunteles ei ca se intampla … si nu-i „plesneste ” nimeni peste ” scafarlia minunata ” si peste ” gura aia spurcata si nesabuita ” pe care unii o au !
    IERTATI-MA , dar DEJA M-AU LUAT TOTI DR.ACII … CATE DESCONSIDERARE EXISTA IN TZARA ASTA FATA DE STRUCTURILE CARE ASA BUNE -RELE CUM SUNT ELE, sunt in slujba noastra a tuturor, 24 de ore din 24… si din care multi MOR si nu mai apuca pensia, ori umplu institutiile de ” balamuc ” … si „Sefimea” asta a noastra NU LE ARATA PUBLIC … CA-I SECRET ( CICA ) … ( fu..- as in capul lor … de destepti… ca am vrut sa le zic altfel ) !

  2. pentru @cititor: da-te-n p*la mea de analfabet!
    Armata în ultimii 50 de ani s-a luptat doar cu alcoolul si cu poporul – la „revolutia” din 1989.

  3. Mai ” vasile Ioan „… si daca NU S-A INTAMPLAT SA FIE ASTFEL … trebuie dati afara , sau ai tu impresia ca LE REZOLVAI TU si alde ca tine ( pacaliciule ) DACA SE INTAMPLA ?! Deci sa inteleg ca dupa ” sclipitura ta mintala ” … daca nu este incendiu… pana si pompierii ar trebui dati afara … ?!
    Ma… in orice caz, cred ca tu esti ” analfabetul ” si in mod sigur n-ai facut armata sa te vad cum te c*cai tu in izmene daca te lua la ” instructie un caporal vanos „… sa te ” zguduie ” sa te trezesti din ” amroteala ” … provocata probabil de alcoolul sau etnobotanicele pe care le bei m’ata si alte asemenea … !
    Hai ma cu ” p*la ” la mine sa vad si io daca esti asa de ” vanos ” … mancatz-as ” pipota ” ! Vaaai ca nu pun io mana pe tine o tzaruca … ! NUMA O ” TZARUCA ” …

  4. armata – în cel mai larg sens – ia soldă (salariu).
    În această soldă sunt incluse (avute în vedere) toate privațiunile și riscurile profesiei.
    Deci să le facă solda ca la doctori – dacă riscurile și privațiunile profesiei o impun.
    Dar la pensionare riscurile și privațiunile încetează, iar pensia trebuie calculată pe principiul contributivității.
    Ai avut soldă/salariu mare, mult timp ? vei avea pensie mare.
    De ce să se confunde riscurile și privațiunile din perioada de activitate (reale), cu statutul de pensionar, egal pentru toți cei de vârsta pensiei ?
    Propaganda merge la prosteală !

  5. Da domnul ” Ivan ” aveti perfecta dreptate, dar asa a fost legea salarizarii militarilor in vremea comunista si legea pensiilor militare pentru cei care astazi sunt pensionari . Fiti siguri ca daca trebuiau sa ” contribuie ” ca si civilii , atunci aveau salariile mult mai mari , pentru ca de unde luat salariu , tot acolo se intorcea inapoi si contributia… si la calcularea salariilor in vremea comunista asa a gandit si conceput statul acet lucru …
    Astazi, toata lumea ” contribuie „… si au alt sistem de salarizare si cu siguranta viitoarele pensii militare asa se vor calcula dupa cum bine ati sesizat si Dvs. numai ca nu uitati urmatoarele lucruri :
    – doctorii, nu merg in teatrele de operatiuni militare, nu sunt iradiati de munitia folosita pe acolo si alte dispozitive militare, nu mananca de prin cutiile de conserve, nu ingheatza de frig prin transee si nu-i impusca nimeni , nu trebuie sa prinda hoti, talhari si criminali si nu-si fac dusmani… etc. etc. etc. adica ceea ce „patzesc ” acestia ;
    – Militarii nu iau si nu primesc ” mita ” de la nimeni … ;
    – Militarii , avand atatea interdictii … incat efectiv trebuie sa stea legati strict de aceasta salarizare … nu pot face ceea ce fac civilii cand sunt liberi si nu sunt la serviciu …
    Una dintre conditiile acordate de statul roman, ca sa mearga lumea la recrutare si sa faca scoli in domeniul militar si militarizat, dupa care sa munceasca pentru stat cu toate privatiunile ca atare, a fost si aceasta ” capcana ” , la care sa „lacomeasca ” cei care se hotarasc sa urmeze aceasta cariera .
    Va inteleg frustrarea domnule ” Ivan „… dar va intreb de ce nu v-ati facut si Dvs ” militar „… ?!
    Este tot ce se poate ca pe viitor, si militarii si civilii, sa aiba aceleasi reguli pe salarizare si de contributie pentru pensie , diferenta fiind numai cat priveste varsta la care s-o faca … nu zice nimeni ca BA , dar acuma, cei care asa au muncit si asa li s-a gandit ” contributia „… nu trebuie batjocoriti, ca la pensie ” riscurile si privatiunile inceteaza ” …
    Pentru viitor, politrucii nostri poate vor gandi astfel … si vor face armata din ” civili ” cu acelasi drepturi si salarii , aceleasi libertati, acelasi privatiuni si acelasi conditii de pensionare … si va mai merge dr.acu la ” recrutare ” .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here