Partenerul de afaceri al vărului lui Coldea a cerut SRI-ului explicații

42

În dosarul de evaziune fiscală în care este judecat Bogdan Gruiță, unul dintre foștii parteneri de afaceri ai lui George Coldea, vărul fostului adjunct al SRI, Florian Coldea, Gruiță a făcut o cerere către Curtea de Apel Cluj în care cere instanței să efectueze o adresă către Serviciul Român de Informații prin care să solicite mai multe informații referitoare la dosarul penal al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj în care este anchetat Gruiță. Cererea vine ca urmare a protocolului de cooperare încheiat în anul 2009 între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații. Culmea, unul dintre semnatarii protocolului  din 2009 la care se face referire este tocmai Florian Coldea.

Cererea de probațiune a fost făcută în această vară de către avocatul Călin Budișan, ce îl apără în instanță pe Bogdan Gruiță. Concret, avocatul a solicitat Curții de Apel Cluj să efectueze o adresă către SRI prin care să solicite mai multe informații referitoare la dosarul penal al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj în care este anchetat Gruiță, ca urmare a protocolului de cooperare încheiat în anul 2009 între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații.

Prin urmare, avocatul Călin Budișan a solicitat următoarele informații:

  • Dacă a existat o cooperare între SRI și organele de urmărire penală în baza unor protocoale de cooperare și în ce a constat aceasta.
  • Să se comunice la dosarul cauzei întreaga corespondență purtată în baza Protocolului de cooperare din 2009 între SRI și organele de urmărire penală.
  • Dacă pe parcursul urmării penale efectuate de SRI și organele de urmărire penală au constituit echipe operative comune care au acționat în baza unui plan de acțiune în vederea documentării faptei, conform art. 3 lit. g din Protocol, iar în caz afirmativ să se comunice cum s-a materializat această cooperare, componența acestei echipe, identitatea și contribuția fiecărui membru, respectiv deținerea de către membri a avizului de poliție judiciară necesar, potrivit reglementărilor în vigoare, efectuării de acte de urmărire penală în cauză.
  • Dacă pe parcursul urmării penale SRI și organele de urmărire penală au avut un plan comun conform art. 22 și art. 25 din Protocol, iar în caz afirmativ să se comunice măsurile și responsabilitățile  concrete pentru desfășurarea activităților, precum și care au fost sarcinile fiecărei părți.
  • Dacă SRI a transmis către organele de urmărire penală, în dosarele penale enumerate, date, informații și documente, care să sprijine documentarea cauzei în lucru, și care sunt acestea.

”SRI se transformă într-un veritabil organ de cercetare penală, contrar prevederilor legale”

Cererea a fost făcută în ideea în care dacă se dovedește implicarea SRI în activitatea de urmărire penală, ar atrage nulitatea actelor de urmărire penală. Amintim că protocolul încheiat în 2009 între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații are în vedere un sprijin reciproc acordat între cele două instituții.

”În acest context, SRI se transformă într-un veritabil organ de cercetare penală, contrar prevederilor legale care prevăd/prevedeau explicit interdicția SRI de a efectua acte de cercetare penală într-un dosar penal. Contrar dispozițiilor legale, în baza Protocolului, a fost posibil ca SRI să participe la efectuarea de acte de urmărire penală.

Implicarea SRI în activitatea de urmărire penală atrage încălcarea competenței funcționale, Mai departe, încălcarea competenței funcționale atrage ca și sancțiune nulitatea absolută a actului, chiar și când încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 302 din 4 mai 2017 a Curții Constituționale (…)”, se arată în cerere.

Prin decizia respectivă, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă care nu reglementează în categoria nulității absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală este neconstituțională.

”Ori, dacă în material competenței materiale nu poate fi de acceptat ca un parchet ierarhic inferior să efectueze sau nu supravegheze urmărirea penală în cauze, care, potrivit legii, sunt date în competența unui parchet ierarhic superior, fiind incidentă sancțiunea nulității absolute și cu privire la faza de urmărire penală, cu atât mai mult, încălcarea competenței funcționale în faza de urmărire penală trebuie sancționată cu același timp de nulitate, respectiv nulitatea absolută  (…).

Instanțele de judecată aveau obligația legală de a veghea asupra respectării unui cadru procesual legal. În aceste condiții însă, în care justițiabilul se află într-o poziție absolut inechitabilă de a lupta pentru garantarea respectării principiului legalității procesului penal, proces posibil construit prin mijloace nelegale, cu sprijinul și colaborarea unor servicii secrete, în baza unor protocoale secrete cărora li s-a acordat rol prevalent în raport cu legea, instanțele de judecată nu pot fi lacunare în îndeplinirea acestei obligații”, se mai arată în cerere.

Astfel că, în raport cu decizia Curții Constituționale referitor la protocolul din 2009, Gruiță, prin avocat susține că este necesară lămurirea aspectelor legate de eventuala implicare a SRI în activitatea de urmărire penală.

”Având în vedere faptul că declasificarea și publicarea Protocolului de colaborare încheiat în anul 2009 este de natură să ridice puternice îndoieli cu privire la încălcarea competenței funcționale în activitatea de administrare a probatoriului, sancționată cu nulitate absolută, în vederea garantării dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, vă solicităm admiterea prezentei cereri”, se mai arată în cerere.

Gruiță, condamnat la închisoare

Amintim că Bogdan Gruiţă a fost condamnat în octombrie 2018 de către Tribunalul Cluj la cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Dosarul se judecă în prezent la Curtea de Apel Cluj, după ce atât Gruiță, cât și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj au făcut apel împotriva deciziei de condamnare a Tribunalului Cluj.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2011 – 2013, Bogdan Gruiță a înregistrat în contabilitatea firmei Impact Strategic Solution opt facturi fictive în valoare totală de 3.456.865 lei care, aparent, proveneau de la SC Dual Convex Place București.

Evaziunea fiscală a fost depistată de Garda Financiară Cluj în urma unor controale încrucișate la mai multe societăți comerciale cu care SC Impact Strategic Solution, firma lui Gruiță, a avut încheiate contracte de prestări servicii.

Societatea Impact Strategic Solution SRL a fost înființată în anul 2011 de către Radu George Coldea și Andrei Bogdan Gruiță, fiecare având părți sociale în procent de 50%, ambii fiind și administratorii firmei. Societatea ce avea sediul în Cluj-Napoca avea ca și obiect de activitate consultanță, intermediere și alte servicii privind tehnologia informației.  La sfârșitul anului 2011, firma Impact Strategic Solution SRL a fost cumpărată de către un grup de investiții englez, respectiv de societatea off-shore Dimery Corp cu sediul în Seychelles.

În 2015, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei Impact Strategic Solution, iar potrivit lichidatorului judiciar Curta Eva firma clujeană a devenit un fel de ”fantomă” după ce acţiunile au fost transferate off-shore-ului. În cadrul unui proces de la Tribunalul Cluj, lichidatorul judiciar care se ocupă de firma Impact Strategic Solution a făcut o cerere de răspundere patrimonială împotriva lui Bogdan Gruiţă pentru suma de 3.388.721 de lei, reprezentând cuantumul datoriilor societăţii. Conform lichidatorului judiciar, în perioada 1 ianuarie – 20 noiembrie 2011, administraţia societăţii a fost realizată de către Bogdan Andrei Gruiţă, iar, începând cu data de 21 noiembrie 2011, administrarea s-a realizat de către asociatul unic DIMERY CORP din Seychelles.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here