Parlamentarii moldoveni la scrutinul norocos
Nicolae Timofti este noul presedinte al Republicii Moldova
Dupa doi ani si jumatate fara presedinte, la a treia varianta a componentei Parlamentului, dupa ce imposibilitatea de a alege un sef al statului a determinat organizarea de alegeri legislative, alesii moldoveni au fost pusi saptamana trecuta in fata unui nou tur de scrutin. Candidatul Aliantei pentru Integrare Europeana, magistratul Nicolae Timofti, a fost ales de catre Parlament in functia de presedinte al Republicii Moldova, cu ajutorul voturilor disidentilor comunisti.
Parlamentul de la Chisinau l-a votat vineri pe magistratul Nicolae Timofti in functia de presedinte al Republicii Moldova, informeaza PRO TV Chisinau, citat de Mediafax. Nicolae Timofti, pana in prezent presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost ales cu votul a 62 de deputati, in conditiile in care avea nevoie de voturile a 61 din totalul de 101 membri ai Parlamentului moldovean.
Singurul candidat in scrutinul de vineri pentru postul de presedinte al Republicii Moldova, magistratul Nicolae Timofti, a pledat pentru integrarea europeana, ca o idee care sa uneasca oamenii, in discursul sau din Parlament, relateaza PRO TV Chisinau. „Pentru mine este o adevarata onoare sa ma aflu astazi in fata dumneavoastra. Eu nu am facut niciodata politica si nici nu voi face in viitor, de aceea discursul meu va fi unul nu politic, ci cetatenesc. Tara noastra este divizata, este nevoie de o idee care sa uneasca oamenii, iar aceasta idee este integrarea europeana. Oamenii trebuie sa inteleaga ca UE este un spatiu de valori si bunastare si ca ei merita sa fie acolo. Astazi sunt forte care incearca sa discrediteze aceasta idee. Datoria mea va fi sa explic cetatenilor importanta integrarii”, a subliniat el.
„Am discutat tot ce trebuie sa discuti cu viitorul presedinte, problemele sociale, economice, programul. Noi consideram ca e un candidat bun, e un om cu experienta. Timofti este omul legii si speram ca ne va ajuta sa realizam programul AIE: combaterea coruptiei, reformele in organele de drept”, a spus Mihai Ghimpu la momentul anuntarii candidatului. Atat Vlad Filat, cat si Marian Lupu si-au exprimat convingerea ca Republica Moldova va avea, in sfarsit, un presedinte dupa alegerile din 16 martie.
Magistrat de top al Republicii Moldova
Potrivit profilului trasat de cotidianul moldovenesc Timpul, Nicolae Timofti s-a nascut la 22 decembrie 1948 in satul Ciutulesti, raionul Soroca, si a urmat facultatea de drept a Universitatii de stat din Republica Moldova (1967-1972). In perioada 1974-1976 a lucrat in calitate de consultant superior la Ministerul Justitiei, iar la 11 aprilie 1976 a fost ales judecator in fostul raion Frunze, de unde a fost transferat in 1980 ca judecator la Judecatoria Suprema. In iunie 1990, Timofti a fost ales vicepresedinte al Judecatoriei Supreme.
Dupa reformarea sistemului judecatoresc, in 1996, a fost numit presedintele Curtii de Apel, functie din care a fost destituit in decembrie 2001. Din 1996 si pana in prezent, este presedintele Asociatiei Judecatorilor din Republica Moldova. „Nicolae Timofti este cunoscut ca o persoana cu viziuni progresiste, proeuropene si care pledeaza pentru o societate bazata principii democratice, cu o economie de piata, pentru un stat bazat pe drept, in care drepturile omului sa fie garante si aparate in mod real”, titreaza Timpul.
Scrutinul in care Parlamentul Republicii Moldova a ales noul presedinte a avut loc vineri, Timofti avand nevoie de 3/5 din voturile deputatilor. Opozitia comunista a anuntat inca dinainte ca nu va participa la sedinta si nu va recunoaste legitimitatea presedintelui, daca acesta aduna suficiente voturi pentru a fi ales. Liderii AIE, Vlad Filat, Marian Lupu si Mihai Ghimpu, au spus ca toate cele 3 formatiuni politice – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PDLM), Partidul Democrat (PD), respectiv Partidul Liberal (PL) – au semnat pentru sustinerea lui Nicolae Timofti.
Disidentii fac regulile
Comunistii, dispunand de 39 de votri din 101, boicoteaza sedintele Parlamentului. In afara de aceasta, ei au declarat recent ca, daca chiar Alianta va alege Presedintele, el va fi nelegitim, la fel ca si Parlamentul, care demult a incalcat toate legile constitutionale privind termenele alegerii Presedintelui tarii. Comunistii intentioneaza sa continue mitingurile impotriva actualei puteri. Actiunile masive de protest continua in Moldova mai mult de o luna.
Insa, la fel ca la celelalte scrutine, alegerea presedintelui a atarnat de voturile celor trei din grupul Dodon. Membrii AIE au pornit insa de la premisa ca socialistii vor da cele trei voturi pentru Timofti, deoarece el corespunde cerintelor, pe care Dodon le-a inaintat fata de candidatul la postul de Presedinte – el trebuie sa fie om de stat, profesionist si neafiliat politic.
Inainte de alegeri, Timofti a avut o discutie cu grupul deputatilor socialisti, fara de care candidatul AIE nu putea fi ales, dar si cu deputatul neafiliat, Mihai Godea.
Igor Dodon, liderul unui grup de deputati disidenti comunisti, a declarat ca grupul va vota candidatul Aliantei, dar a formulat si cateva conditii, una din ele fiind ca acesta sa fie un bun „statalist” si sa recunoasca denumirea limbii de stat ca „limba moldoveneasca”, asa cum este scris in Constitutie. Insa aceste conditii ar fi diametral opuse fata de viziunile unor reprezentanti ai AIE, in special ale Partidului Liberal. Unii analisti de la Chisinau sustin ca alegerea presedintelui nu va debloca nici situatia incordata din cadrul AIE, formata din trei partide, dar nici situatia politica din tara.
Moldova a ajuns in impas politic, cand in primavara anului 2009 la Chisinau au inceput tulburari in masa in legatura cu victoria Partidului Comunistilor in alegerile parlamentare din 5 aprilie.
Cele doua incercari ale noului Parlament de a alege Presedintele (10 noiembrie si 7 decembrie), in care candidat la aceasta functie a fost liderul Partidului Democrat Marian Lupu, au esuat.
Anticipate in serie
Curtea Constitutionala a Moldovei la sfarsitul lunii septembrie 2010 a recunoscut ca nealegerea Presedintelui republicii in alegeri este circumstanta, care justifica dizolvarea Parlamentului. In conformitate cu aceasta decizie au fost stabilite alegerile parlamentare anticipate, care au avut loc la 28 noiembrie 2010. Dar nici aceasta componenta a Parlamentului nu a reusit pana in prezent sa depaseasca impasul politic.
Comisia pentru alegerea presedintelui statului nu a inregistrat nicio candidatura pana la termenul-limita stabilit pentru 14 noiembrie 2011. Potrivit presedintelui comisiei pentru alegerea sefului statului, Tudor Deliu, 14 doritori care s-au adresat acesteia, insa niciunul nu a intrunit conditiile necesare pentru inregistrare. Alianta pentru Integrare Europeana (AIE) a negociat candidatura cu grupul lui Igor Dodon, fiind propusi pentru aceasta functie Zinaidei Greceanii, pe de o parte, si Marian Lupu, pe de alta parte, potrivit PRO TV Chisinau. Insa sedinta Consiliul AIE s-a incheiat fara niciun rezultat, pentru ca alianta nu a reusit sa ajunga la un consens cu grupul lui Dodon, recent rupt din PCRM.
Astfel, in lipsa unui candidat, primul tur al scrutinului a fost considerat incheiat, si s-a fixat o alta data pentru alegerea presedintelui tarii. Moldova nu a avut presedinte aproape trei ani. Daca nici dupa acest scrutin nu s-ar fi ales un presedinte, se creau premisele pentru dizolvarea Parlamentului si alegeri anticipate. „Parlamentul urmeaza sa stabileasca alegeri repetate si daca la alegeri repetate nu se inainteaza candidati sau nu este ales, apar circumstantele de dizolvare a Parlamentului si stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate”, a declarat deputatul PCRM Sergiu Sarbu.
Diana Gabor
