După aproape 4 ani de judecată, unul dintre frații Grozav, Ioan, care a fost acuzat de ultraj şi infracţiuni de fals privind identitatea, sustragerea de la prelevarea de probe biologice, participaţie improprie la fals intelectual şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere, a fost achitat de instanța de la Judecătoria Bistrița. Pentru o parte din infracțiunile de care Grozav a fost acuzat, judecătorul de fond a ajuns la concluzia că nu sunt probe care să demonstreze vinovăția acestuia, iar pentru o altă infracțiune, instanța spune că fapta nu este prevăzută de legea penală. Sentința nu este defintivă și poate fi atacată cu apel.

Pe data de 21 aprilie, după aproape 3 ani și jumătate de procese de când a fost trimis în judecată Ioan Grozav, acesta a fost achitat de Judecătoria Bistrița.

“În baza art. 396 alin. 1 şi 5 CPP rap. la art. 16 alin.1 lit. c CPP, achită pe inculpatul G.I., (…), recidivist, trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de ultraj, prev. de art. 257 al. 1 şi 4 CP (comisă în dauna persoanei vătămate agent de poliţie Runcan Grigore); ultraj, prev. de art. 257 al. 1 şi 4 CP (comisă în dauna persoanei vătămate agent de poliţie Măluţan Voicu Matei); refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prev. de art. 337 CP; participaţie improprie la fals intelectual, prev. de art. 52 alin. 3 rap. la art. 321 CP; conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 2 teza VI CP, întrucât nu există probe că inculpatul a comis infracţiunile.

În baza art. 396 alin. 1 şi 5 CPP rap. la art. 16 alin.1 lit. b teza I CPP, achită pe inculpatul GROZAV IOAN de sub învinuirea comiterii infracţiunii de fals privind identitatea, prev. de art. 327 alin. 1 şi 2 CP, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

Constată că în cauză nu s-au formulat constituiri de părţi civile. În temeiul art. 399 alin. 7 CPP rap. la art. 217 alin. 6 CPP dispune restituirea cauţiunii instituită prin modalitatea constituirii unei ipoteci asupra imobilului (teren cu construcţii) înscris în Cartea Funciară nr. 25894 a oraşului Năsăud, conform extrasului de carte funciară nr. 3993/14.03.2016 eliberat de către Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Năsăud, respectiv radierea ipotecii instituite asupra acestui imobil. În baza art. 275 alin. 1 lit. a CPP, obligă persoanele vătămate Runcan Grigore şi Măluţan Gheorghe Matei la plata sumei de câte 500 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică de azi, 21.04.2021”, este soluția pronunțată de instanța de la Judecătoria Bistrița.

Una peste alta, acest caz, relativ unul simplu, a fost tărăgănat nepermis de mult de către procurori, cărora le-a luat aproape 3 ani până să îl trimită în judecată pe Ioan Grozav. Și tot fără probe, se pare. Asta ca să nu mai punem la socoteală și faptul că la aproape un an de la comiterea presupuselor infracțiuni, procurorii l-au dus în fața instanței cu propunere de arestare preventivă, admisă de judecători, și, așa cum rezultă din minuta sentinței prezentată mai sus, i-au pus și sechestru asupra unui imobil în valoare de peste 200.000 lei, situat pe raza orașului Năsăud.

Fapte petrecute în 2015

Faptele de care a fost acuzat Ioan Grozav s-au petrecut la jumătatea lunii aprilie 2015. După luni bune, în ianuarie 2016 mai precis, procurorii îl duc pe Grozav în fața instanței cu propunere de arestare preventivă, propunere admisă de instanța de la Judecătoria Bistrița și menținută ulterior de Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Din motivarea respectivei decizii de arestare preventivă de la acea vreme, reieșea faptul că cercetarea penală a fost îngreunată de Ioan Grozav care a fentat de multe ori să se prezinte în faţa anchetatorilor pentru a răspunde la întrebările acestora.

Avocatul lui Grozav a încercat din răsputeri să-şi scoată basma curată clientul, pentru ca acesta să nu ajungă după gratii. Astfel, avocatul a învederat instanţei faptul că cei doi poliţişti pe care Grozav i-ar fi ultragiat ar fi urmărit de fapt o altă persoană în noaptea de 17 aprilie 2015, care intra prin anumite baruri sau se plimba pe anumite străzi din Bistriţa, şi ar fi presupus oamenii legii că este aceeaşi persoană, la volanul unui autoturism. Avocatul lui Grozav a susţinut în faţa instanței faptul că poliţiştii l-au oprit şi dus la spital, cu mare dificultate, pentru prelevarea de probe biologice, pe un altul care s-ar fi dat drept Pavel Ilie Grozav din Rebra, dar care nu era Ioan Grozav.

Pavel s-a dus ață la Poliție

După incidentul din 17 aprilie 2015, cam la o săptămână distanță, Pavel Ilie s-ar fi prezentat la poliţie să pună întrebări oamenilor legii, după ce în tot acel interval ar fi primit apeluri cu număr privat de la un bărbat care i-ar fi atras atenţia despre faptul că permisul său i-ar fi suspendat şi să aibă grijă să nu circule pe drumurile publice. Într-un final, când procurorul s-a dumirit că persoana aflată în stare de ebrietate descoperită de poliţişti pe 17 aprilie nu era de fapt Pavel Ilie Grozav, l-a scos pe acesta de sub urmărire penală şi a clasat cauza în ceea ce îl priveşte. În același timp, procurorul de caz a disjuns cauza şi a continuat ancheta ajungând la concluzia că în speţă ar fi vorba despre Ioan Grozav, fratele lui Pavel Ilie Grozav.

Faptul că avea o condamnare l-a dus după gratii… preventiv

La momentul admiterii propunerii de arestare preventivă, foarte tare a înclinat balanța faptul că Ioan Grozav era recidivist, el având o condamnare pentru refuz de prelevare de probe biologice.

Cu toate că avocatul a susținut că la momentul comiterii faptelor Ioan Grozav ar fi fost de fapt plecat din țară, instanța a considerat că de fapt bărbatul ar fi încercat să se sustragă de la urmărirea penală de la bun început, aspect care a îngreunat foarte mult ancheta.

„Împrejurarea că faptele au fost comise de inculpat în data de 17.04.2015, dată de la care a trecut o perioadă semnificativă de timp, nici nu înlătură şi nici nu alterează starea de pericol pentru ordinea publică, din moment ce, aşa cum sa reţinut mai sus, inculpatul a încercat să se sustragă de la urmărirea penală de la bun început, iar după identificarea sa ca autor nu a putut fi găsit de organele de urmărire penală. (…)

Se reţine că inculpatul nu este la primul contact cu legea penală, fiind condamnat prin SP nr. 9/31.01.2014 a Judec. Beclean, definitivă la data de 02.06.2014 prin DP nr. 521/2014 a Curţii de Apel Cluj la pedeapsa de 2 ani şi 9 luni închisoare cu suspendare condiţionată, pe un termen de încercare de 4 ani şi 9 luni, pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, în circumstanţe similare”, arată judecătorul.

Totuși, pentru a justifica absenţa sa de la audierile procurorilor, Grozav a prezentat anumite dovezi din care reiese faptul că nu ar fi fost în ţară, ci în Spania, ba mai mult acesta a prezentat şi acte medicale din care reiese că starea sa de sănătate nu era una în bună regulă. Asupra respectivelor dovezi au planat oarecare suspiciuni din partea anchetatorilor, întrucât declaraţiile părţilor vătămate – poliţiştii ultragiaţi – şi martorii au arătat că de fapt Grozav era în ţară.

După aproape doi ani de la acest moment, pe 2 noiembrie 2017, grozav a fost trimis în judecată pentru acuzațiile prezentate mai sus. Judecata pe fond a început abia câteva luni mai târziu, la fine lunii martie 2018.

Procesul s-a derulat pe parcursul a 23 de termene, la ultimul fiind pronunțată și sentința de achitare.

1 COMENTARIU

  1. Unde altundeva putea fi achitat decât la Judecătoria Bistrița . Pai aici formulau infractorii din toate penitenciarele cereri sa fie ,,scăpați,,.Numai aici la Bistrița sunt legalizate infracțiunile ,deci ce ne mai mira Au scris toate ziarele și șefii instituției nu se sesizează ,de ce?????RUSINE CA ATI DEVENIT NFRACTORI DIN CEI CARE AR TREBUI SA INFAPTUIASCA JUSTITIA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here