sursa foto: TIFF

Curtea de Apel Cluj a dat o decizie definitivă în procesul dintre organizatorii TIFF și INSTITUTUL NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI (INP), o instituție din cadrul Ministerului Culturii în care se taie frunze la câini pe bani publici. Legea prevede ca organizatorii de evenimente care se desfășoară în spații cu valoare istorică să plătească o taxă de 2% din valoarea biletelor vândute. Cei de la TIFF, ca și organizatorii altor evenimente care se desfășoară în locații centrale cu valoare istorică, au încercat să nu plătească această taxă, dar reprezentanții INP au deschis un proces în instanță. Inițial, la judecătorie s-a stabilit că TIFF-ul trebuie să plătească o taxă în valoare de peste 17.000 lei, dar judecătorii din instanțele superioare au redus suma la 7.000 lei.

În opinia celor de la Patrimoniu, organizatorul TIFF ar trebui să plătească o taxă în valoare de 17,750, 81 lei, cuantumul timbrului monumentelor istorice fiind de 2%. Însă organizatorii festivalului de film spun că lucrurile sunt mai nuanțate și că, de fapt, ar trebui să plătească aproximativ 2.000 de lei.

Practic, fiecare organizator de evenimente care desfășoară activități în zone aflate sub protecția monumentelor istorice trebuie să plătească o taxă de 2% din valoarea încasărilor. În cazul de față, organizatorii TIFF au închiriat zona Piața Unirii din centrul orașului, unde au avut proiecții contra-cost.

Judecătorii de la Tribunalul Cluj au ajuns la concluzia că nu toate evenimentele din cadrul TIFF 2019 s-au desfășurat toate în arii protejate. Apoi, valoarea biletelor vândute pentru fiecare dintre locațiile în care s-a desfășurat TIFF 2019 rezultă din desfășurătorul prezentat în instanță de reprezentanții TIFF.

Astfel, pentru locația Piața Unirii, valoarea biletelor vândute se ridică la suma de 144.680 lei, pentru locația Casa de cultură a Studenților valoarea biletelor vândute se ridică la suma de 150.859 lei, Cinema Florin Piersic valoarea biletelor vândute se ridică la suma de 118.231 lei, Cinema Victoria valoarea biletelor vândute se ridică la suma de 98.556 lei, Cinema Arta valoarea biletelor vândute se ridică la suma de 52.175 lei, Teatrul Național Cluj-Napoca valoarea biletelor vândute se ridică la suma de 3.800 lei, Institutul Francez valoarea biletelor vândute se ridică la suma de 4.262 lei, Castelul Banffy – Bonțida valoarea biletelor vândute se ridică la suma de 17.172 lei.

În ce privește Universitatea Sapientia, tribunalul reține că nu se regăsește în ariile protejate și pentru care apelanta ar datora timbru pentru monumentele istorice. Astfel cum rezultă din broșura de promovare a evenimentului TIFF, pentru locația Universitatea Sapientia, evenimentele s-au desfășurat în clădirea nouă a construcției și prin urmare nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru calcularea valorii timbrului monumentelor istorice.

Judecătorii au rectificat din pix o diferență de 10.000 de lei

După ce Judecătoria Cluj Napoca a dat câștig de cauză celor de INP, instanțele superioare au ajuns la concluzia că lucrurile sunt mai nuanțate și, potrivit legii, organizatorii TIFF nu trebuie să plătească o taxă de 17.000 de lei, ci una de 7.000 lei.

 ”Prima instanță a stabilit în sarcina apelantei o dublă obligație cu caracter sancționator, în condițiile în care a pus în sarcina apelantei atât obligația de plată a penalităților de întârziere cât și obligația de plată a dobânzii legale. Este evident că atât penalitățile de întârziere, cât și dobânda legală reprezintă accesorii care au același caracter și finalitate, respectiv de a sancționa neplata la termen a unei obligații bănești.

Prin urmare, în privința penalităților de întârziere incluse în Normele metodologice, se reține că dispoziția încalcă textul art. 4 și art. 58 alin.3 din Legea nr. 24/2000, întrucât Legea nr. 422/2001 lege organică este modificată printr-un act administrativ – H.G. nr. 1502/2007. În plus, obligarea apelantei la o plată dublă cu titlu de sancțiune pentru neachitarea la termen a timbrului monumentelor istorice, este nelegală și pe cale de consecință se impune înlăturarea obligației stabilite în sarcina apelantei la plata de penalități de întârziere.

Referitor la critica apelantei privind dispoziția primei instanțe de obligare la plata dobânzii legale, tribunalul o găsește însă neîntemeiată.

Așa cum rezultă din probatoriul administrat în cauză, apelanta avea obligația ca, în temeiul art. 9 din H.G. nr. 1502/2007, să depună declarația lunară privind obligația de plată a timbrului monumentelor istorice, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, însoțită de o copie a ordinului de plată având ștampila și semnătura autorizată ale societăților bancare sau de o copie a extrasului de cont în care se reflectă operațiunea de virare a sumei prin Trezoreria Statului, până la data de 25 a lunii următoare pentru luna precedentă.

Intimata (Institutul Național al Patrimoniului, n.red.) a susținut, iar acest aspect nu a fost contestat de către apelantă (TIFF, n.red.), că scadența obligației de a depune declarația a fost data de 26 iunie 2019 (pentru spectacolele organizate în mai 2019) și 26 iulie 2019 (pentru spectacolele organizate în iunie 2019), însă abia în data de 20.04.2021 a depus o astfel de declarație.

Totodată, tribunalul reține că apelanta a înțeles să formuleze critici cu privire dispoziția primei instanțe prin care a obligat-o la plata dobânzii legale însă doar sub aspectul sumei obligației principale în raport de care se impune calcularea accesoriilor.

Sub acest aspect, tribunalul a reținut în considerentele de mai sus faptul că valoarea biletelor vândute este diferită pentru fiecare locație pentru care apelanta datora timbru monumentelor istorice. Apoi, valoarea acestui timbru este în cuantum de 2% din valoarea biletelor vândute.

Astfel, se reține că apelanta datora cu titlu de timbru monumentelor istorice suma de 11.794,9 lei reprezentând o cotă de 2% din încasările obținute pe bilete în sumă de 589.745 lei pentru toate locațiile care se încadrează în noțiunea de monument istoric, din care a achitat suma de 4.613 lei , rămânând un rest de 7.181,9 lei”, arată motivarea Tribunalului Cluj care stabilește că organizatorii festivalului de film trebuie să plătească o taxă de 7.181,9 lei către Institutul Național al Patrimoniului”, se arată în motivarea Tribunalului Cluj.

Ulterior, reprezentanții Institutului au contestat decizia tribunalului clujean, dar la sfârșitul acestei săptămâni, Curtea de Apel Cluj a menținut decizia dată de tribunal.

Organizatorii TIFF au vrut să plătească taxa doar pentru biletele vândute din Piața Unirii

Reprezentanții festivalului nuanțează motivele pentru care nu doresc să plătească această taxă. ”Festivalul TIFF s-a desfășurat în circa 20 locații, Piața Unirii din Cluj reprezentând doar una dintre acestea. AFFT a organizat în cadrul Festivalului TIFF atât evenimente gratuite, la care accesul public a fost liber cât și evenimente la care a fost percepută o taxă de intrare. Pentru toate evenimentele care au avut loc în cadrul Festivalului TIFF ediția 18 din anul 2019 la care s-a perceput taxa de intrare Asociația a achitat impozitul pe spectacol în cuantum de 17.419,73 lei.

Însă nu toate spectacolele la care s-a perceput taxa de intrare s-au desfășurat în Piața Unirii. Așa cum este bine cunoscut în Cluj-Napoca, TIFF se desfășoară într-o sumedenie de alte locații. Astfel, în cadrul TIFF ediția 18 din anul 2019 programul evenimentului a cuprins proiecții de filme din 63 de țări, atât în cinematografe, cât și în alte circa 20 de locații, dintre care cu titlu exemplificativ: Casa de Cultură a Studenților; Cinema City lulius; Cinema Dacia – Mănăștur; Cinema florin Piersic; Cinema Mărăști; Cinema Victoria; Universitatea Sapientia; Cinema Arta; Biserica Sfanta Treime; Teatrul Național; H 33; Urania Palace; Institutul Francez; Castelul Banffy – Bontida; Iulius Park Open Air; Arkhai Sculpture Park”, arată ei.

Astfel că, cei de la TIFF spun că taxa datorată către Institutul Național al Patrimoniului ar trebui să fie raportată la numărul de bilete vândute pentru evenimentele desfășurate în Piața Unirii, și nu la impozitul pentru toate spectacolele achitat de către asociație în anul 2019.

”Timbrul monumentelor istorice este obligatoriu pentru: biletele de intrare la manifestările culturale, sportive sau de agrement, târguri și expoziții desfășurate în spații situate în zona de protecție a acestora sau în zonele construite protejate.

Or, venitul din vânzarea biletelor a fost obținut din vânzarea biletelor pentru toate locațiile (circa 18) în care s-au desfășurat evenimentele din cadrul Festivalului TIFF, atât din spațiul situat în Piața Unirii, cât și celelalte locații: cinematografe, Casa de Cultură a Studenților, Teatru Național, Institutul Francez etc. Prin urmare, suma pretinsă de 17.419,73 lei reprezintă 2% din prețul biletelor de intrare pentru toate locațiile în care s-au desfășurat evenimentele din cadrul Festivalului TIFF ediția 18 din anul 2019 și nu doar din spațiul situat în Piața Unirii din Cluj Napoca”, arată organizatorii TIFF.

În baza acestui raționament, ei au calculat că taxa pentru biletele vândute pentru locația din Piața Unirii este de 2.893,60 lei.

Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here