Nouă judeţe, alături de capitală, realizează jumătate din Produsul Intern Brut al României, existând unităţi administrative care nu ajung nici măcar la un procent din acesta. Evoluţia PIB depinde mult de creşterea din sectorarele-cheie, dar şi de gradul de ocupare al forţei de muncă, numărul de salariaţi dintr-un judeţ fiind strâns corelat cu contribuţia la acesta. În 2011 nu va creşte semnificativ decât dacă va creşte şi consumul intern, pentru că nici măcar domeniile care s-au dezvoltat anul trecut nu vor mai evolua spectaculos anul acesta, sunt de părere specialiştii.

Contribuţia judeţelor României la Produsul Intern Brut (PIB) este extrem de disparată, după cum arată harta salariilor realizată de Business Standard pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, o treime din populaţia ţării realizează venituri care reprezintă mai bine de jumătate din PIB. În nouă judeţe, alături de capitală, locuitorii au câştigat considerabil mai bine decât în restul ţării, iar ponderea lor din PIB este mai mare decât ponderea populaţiei lor în totalul populaţiei ţării.

Bucureştiul realizează 20% din PIB
Cea mai mare diferenţă în acest sens se regăseşte în Bucureşti. Capitala realizează o pondere de 20 de procente din PIB-ul României (având o populaţie care reprezintă 9% din populaţia ţării), fiind urmată de judeţele Timiş (4,7%), Constanţa, Prahova şi Cluj (4%). Bucureştenii au cele mai mari venituri, potrivit datelor prezentate de publicaţia financiară. Aceştia câştigă de două ori mai mult decât locuitorii judeţului Bihor, de exemplu. Situaţia este similară şi în împrejurimile capitalei: în judeţul Ilfov salariul mediu net anul trecut era de 1.500 de lei. Acesta este urmat, într-un clasament al judeţelor unde locuitorii au venituri mai mari decât restul ţării, de Constanţa, unde un cetăţean câştiga în medie 1.300 de lei pe lună. Numărul de companii prezente în aceste zone sunt principalul factor care determină diferenţele în distribuţia salariilor medii, arată specialiştii.
Cele mai sărace judeţe din acest punct de vedere se arată a fi Bihor, Călăraşi şi Harghita, unde salariile medii lunare nu au depăşit 900 de lei. Ca şi procent din PIB, judeţele Giurgiu, Călăraşi şi Tulcea sunt la coada clasamentului. Acestea realizează între 0,7% şi 0,8% din PIB şi au o populaţie totală de doar 840.000 de persoane. Diferenţa negativă cea mai mare între procentul din PIB şi cel din populaţia ţării este însă regăsită în Suceava, cu 3,3 procente din populaţie şi doar 2% din PIB.

În 2011 se vor înregistra creşteri salariale
O schimbare a clasamentului este puţin probabilă anul acesta, piaţa forţei de muncă aflându-se, în continuare, sub auspiciile crizei. Cu toate acestea, analiştii prevăd creşteri salariale în anumite zone, cum sunt Ilfov şi Prahova, unde salariul mediu ar putea creşte cu 13%, sau Bucureştiul, cu o creştere prognozată de 11,3%. Acesta din urmă va rămâne probabil, în continuare, în fruntea clasamentului, cu un venit mediu de aproape 1.900 de lei. În ceea ce priveşte judeţele cu venituri mici, acestea ar putea trece uşor pragul de 900 de lei, însă cu o creştere foarte slabă.
 
Un indicator-cheie al bunăstării oricărei ţări îl reprezintă PIB/capita. În România, nivelul mediu al acestuia a fost, în 2010, circa 5.500 de euro/capita. Diferenţa între judeţe din acest punct de vedere este, de asemenea, notabilă. În timp ce Bucureştiul are un PIB/capita de aproximativ 12.500 de euro, fiind urmat de judeţul Ilfov cu 11.000, Timiş cu 8.500, Constanţa, Cluj şi Braşov (cu cifre între 7.000 şi 7.500 de euro), la Vaslui sau Botoşani acesta are valori de cinci ori mai mici, în jur de 2.500 de euro.
 
Judeţele cu salarii mai mari au şi o pondere mai ridicată a salariaţilor în populaţie. Din totalul de aproximativ 4,5 milioane de salariaţi, 865.000 lucrează în Bucureşti, unde 44,5% din populaţie este angajată, acesta fiind cel mai mare procent din ţară. Timişul este pe locul doi, cu 29,17% din totalul populaţiei, urmat de Cluj cu un număr de salariaţi de 191.492, reprezentând 27,7% din populaţia judeţului. Judeţele cu cei mai puţini salariaţi se regăsesc şi în coada clasamentului potrivit valorii remuneraţiei. Astfel, în Giurgiu doar 11,2% din populaţie este salariată. Media la nivel naţional este de 21,3%, doar opt judeţe plus Bucureştiul situându-se peste acest nivel.
Suntem departe de media UE
Specialiştii arată că aceste cifre evidenţiază diferenţa dintre România şi alte ţări ale UE. În timp ce ţara noastră, chiar şi cu muncitorii la negru luaţi în considerare abia ajunge la 30% din totalul populaţiei angrenată în munca plătită, media la nivel european este de circa 40 de procente. În plus, foarte mulţi români îşi pierd în continuare locurile de muncă. Între toamna anului 2009 şi cea a anului trecut, numărul salariaţilor a scăzut cu peste 300.000 de persoane, cel mai afectat judeţ fiind Mehedinţi, unde 11,7% din angajaţi şi-au pierdut locul de muncă, urmat de Olt şi Galaţi. Ilfov a fost singurul judeţ unde numărul salariaţilor a crescut. Media la nivel naţional este de 7,4%, 16 dintre cele 42 de unităţi administrative situându-se sub medie. În Cluj, ponderea salariaţilor la totalul populaţiei a scăzut cu 6,2% în perioada precizată. În Regiunea Nord-Vest, PIB/capita este, în continuare, sub media europeană, mai precis reprezintă 40% din aceasta.
 
De la intrarea în UE, situaţia economică a României, raportată la cea a statelor membre, a fost printre cele mai precare. După valoarea Produsului Intern Brut, ţara noastră a fost urmată doar de Bulgaria, PIB-ul României reprezentând, în 2009, 45% din media europeană. Intrarea în recesiune a determinat o scădere şi mai mare a acestuia, cu un declin de 7% înregistrat doar în 2009. Anul trecut scăderea PIB a fost mai puţin abruptă, dar s-a estimat că economia subterană a ajuns aproape de 40% din acesta, cu pierderi pentru bugetul de stat de până la 10 miliarde de euro anual. Anul acesta vom avea un PIB de 593,3 miliarde de lei, potrivit calculelor Comisiei Naţionale de Prognoză, şi se speră ca atragerea de investiţii străine directe să aducă încă cel puţin şapte miliarde de euro în ţară.
Reluarea creşterii depinde de consum
Specialiştii atrag atenţia că reluarea creşterii economice va ţine mai mult decât în alţi ani de creşterea consumului, în contextul în care în industrie şi exporturi nu se prevede o evoluţie semnificativă. Deşi în 2010 acestea au fost domeniile care au adus creşterea PIB-ului, în 2011 nu se prevede vreo creştere a cererii. Economiştii ING Bank, citaţi de dailybusiness.ro, estimează că exporturile vor creşte anul acesta cu doar 9%, spre deosebire de 25% în 2010. În ceea ce priveşte agricultura şi construcţiile, şansele de redresare sunt minime.
Aceste previziuni se bazează în mare parte pe datele referitoare la PIB în trimestrul trei din 2010. Aceste date mai arată o creştere a stocurilor de marfă ale firmelor cu 2,5%, lucru care poate da indicii despre cum se aşteaptă piaţa să evolueze consumul în 2011. Creşterea aceasta ar putea însemna, potrivit economiştilor, fie că firmele nu mai reuşesc să vândă, fie că se aşteaptă ca în 2011 să aibă şansa de a-şi plasa mărfurile mai bine. Consumul ar fi avut o şansă în plus să înregistreze o creştere semnificativă dacă anul trecut nu s-ar fi redus salariile cu 25% şi nu ar fi crescut TVA-ul cu 5%, însă impactul acestor schimbări a fost mai slab decât se aşteptau specialiştii deoarece structura consumului la români este destul de rigidă.
Economiştii citaţi de publicaţia menţionată estimează o majorare a PIB-ului de 0,2% (ING) şi 2% (Raiffeisen), aceasta din urmă fiind şi creşterea anunaţtă de guvern. O şansă pentru creşterea consumului o poate reprezenta majorarea salariilor bugetarilor cu 15% anunţată pentru anul acesta. Cu toate acestea, a arătat Lucian Anghel, economistul şef al BCR, revenirea creşterilor salariale nu va avea un impact pozitiv asupra PIB-ului, pentru că prioritatea României este reducerea deficitului bugetar.
Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here