Cabinetul Tariceanu a adoptat o ordonanta de urgenta care completeaza si modifica vechea lege a adoptiilor stabilita de Guvernul Nastase în 2004, stabilind ca parintii biologici si cei adoptivi nu se vor cunoaste si nu vor avea acces la datele de contact ale celorlalti. De asemenea, noua ordonanta prevede ca acordul parintilor biologici sa fie solicitat la fiecare etapa a procesului.
La patru ani de la inaugurarea legii adoptiilor de catre fostul Guvern, condus de catre Adrian Nastase, actualul Guvern, în frunte cu primul ministru Calin Popescu Tariceanu, a reintrodus principiul garantarii confidentialitatii privind datele de identificare ale familiei care doreste sa adopte un copil si identitatea parintilor biologici, principiu care va trebui respectat în mod obligatoriu în cursul procedurii adoptiei. Principiul a fost introdus printr-o ordonanta de urgenta care modifica si completeaza Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, unele prevederi ale acestei legi fiind declarate neconstitutionale. Cabinetul Tariceanu s-a reunit miercuri, trei septembrie, pentru a discuta modificarea legii adoptiilor si a adoptat aceasta ordonanta care este în conformitate cu Conventia de la Strasbourg. Ordonanta permite derularea procesului de adoptie fara ca parintii biologici si cei adoptivi sa se cunoasca. Mai mult, nici una din parti nu are acces la datele de contact ale celeilalte: “toate demersurile efectuate pentru gasirea unei familii adoptatoare si pentru verificarea compatibilitatii între aceasta si copil sa nu confere automat persoanelor implicate – parinti firesti, pe de o parte si adoptatori pe de alta parte – acces reciproc la toate actele si lucrarile dosarului, având în vedere ca acesta contine o serie de informatii de natura strict personala (situatie materiala, stare de sanatate, cazier judiciar, profil psiho-social, etc)”, se arata în comunicatul de presa al Guvernului.
Exigente pentru asigurarea confidentialitatii
Monica Filip, director adjunct la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Cluj-Napoca a declarat: "Ordonanta de Urgenta nr. 302/03.09.2008, pentru modificarea si completarea Legii 273/2004, privind regimul juridic al adoptiei încearca sa stabileasca un echilibru între principiul respectarii confidentialitatii si exceptia de neconstitutionalitate ridicata prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 369/2008”. Conventia europeana în materie de adoptii de copii, încheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967 si la care România a aderat prin Legea 15/1993, prevede exigente pentru asigurarea confidentialitatii asupra datelor si a informatiilor care privesc viata privata atât a parintilor firesti ai copilului, cât si a viitorilor adoptatori. Noul act normativ va da posibilitatea instantei judecatoresti ca, în anumite conditii si cu respectarea confidentialitatii asupra datelor continute în dosarul de adoptie, sa poata solicita din nou consimtamântul parintilor firesti, în cea de-a treia etapa a procedurii adoptiei, si anume în faza de încuviintare propriu-zisa a acesteia, asa cum a impus Curtea Constitutionala prin Decizia nr.369/2008.
Trei etape în procedura de adoptie
În prezent, potrivit reglementarii cuprinse în Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, procedura adoptiei este conceputa în trei etape distincte: prima etapa – deschiderea procedurii adoptiei, ocupându-se de relatia copil –parinti firesti, este gestionata de instanta din raza teritoriala a domiciliului initial al copilului, care se afla fie la parintii firesti, fie în centrul de plasament, fie în alta institutie de ocrotire; a doua etapa judiciara – solutionarea cererii de încredintare în vederea adoptiei – este de competenta aceleiasi instante ca si în cazul primei etape; a treia etapa – a încuviintarii propriu-zise a adoptiei – priveste adoptia din perspective relatiei copilului cu posibilul adoptator. Competenta apartine instantei de la domiciliul adoptatorilor. De asemenea, potrivit comunicatului, “daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat, în conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice împrejurare, în imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamântul celuilalt parinte la adoptie este suficient pentru deschiderea procedurii adoptiei”. Prin noua lege s-a reglementat si o procedura de revizuire a hotarârii judecatoresti având în vedere ca este posibil ca dupa deschiderea procedurii adoptiei, parintele biologic sa nu mai fie de accord cu adoptarea copilului de catre altcineva, sa nu mai fie în imposibilitatea de al creste sau sa fi aparut noi elemente care sa-i influenteze decizia, elemente precum stabilirea paternitatii, aparitia celui declarat mort sau disparut, ridicarea interdictiei sau încetarea oricarei alte cauze care l-a împiedicat sa-si manifeste vointa de a creste copilul.
Pareri împartite
Faptul ca instanta care solutioneaza cererea de încuviintare a adoptiei va putea solicita din nou consimtamântul parintilor firesti daca, dupa data la care consimtamântul a devenit irevocabil, au aparut elemente noi în situatia acestora, de natura sa determine revenirea asupra consimtamântului initial a creat numeroase divergente de opinii. Reprezentantii asociatiei non-guvernamentale ProAdoptia sunt de parere ca noua reglementare nu face decât sa prelungeasca durata proceselor de adoptie. ''Prin noua Ordonanta de Guvern, durata unui proces de adoptie se va prelungi. Parintele biologic trebuie sa îsi dea acordul în fiecare etapa a procesului. E posibil sa se extinda mult timp în cazul în care parintele biologic nu este gasit'', a declarat presei Mircea Popescu, presedintele Asociatiei ProAdoptia. În schimb, Monica Filip, directorul adjunct al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Cluj-Napoca, sustine ca “acordul parintilor biologici, dupa declararea copilului ca fiind adoptabil, se solicita doar în anumite circumstante si daca exista o cerere de revizuire”.
928 de adoptii în 2007
În prezent, în România, durata unui proces de adoptie este de aproximativ 12 luni, însa aceasta durata depinde de termenele pe care Instantele de Judecata le dau în diferite faze ale adoptiei (încredintare, încuviintare, adoptie). Potrivit datelor Oficiului Român pentru Adoptii, în 2007 au fost adoptati 928 de copii, 55 la suta dintre ei fiind, înainte de adoptie, în grija unui asistent maternal profesionist. De asemenea, 35 la suta erau în grija altei familii sau persoane, patru la suta erau la rude de pâna la gradul IV, trei la suta proveneau din centre de plasament sau case de tip familial si alti trei la suta erau în tutela. Conform Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Cluj-Napoca, în anul 2007 au fost încheiate 38 de adoptii în judetul Cluj iar în 2008, de la începutul anului pâna în luna august, au fost încheiate 25 de adoptii iar alte câteva aflându-se în diferite faze (evaluare, atestare, încredintare, monitorizare, post-încredintare, încuviintare). De asemenea, Monica Filip a mai precizat “au fost si sunt si copii rromi care sunt adoptati. Nu atâti cât ne-am dori, dar sunt”.
Copii care asteapta sa fie adoptati
Pâna acum, unii nu vroiau sa adopte copii tocmai din cauza faptului ca identitatea lor nu era confidentiala. Este posibil ca din moment ce s-a luat aceasta masura, numarul cererilor de adoptie sa fie mai ridicat. “În acest moment avem 57 de copii cu vârsta cuprinsa între opt luni si 18 ani declarati ca fiind adoptabili si pentru înca 22 de copii, care au în Planul Individualizat ca solutie finala adoptia, vom depune solicitari în instanta pentru a fi declarati adoptabili”, a mai precizat Monica Filip, director adjunct la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Cluj-Napoca.
Andreea Mitrica
