Alexandru Cristian Miloş, poetul bistriţean care a publicat 23 de volume de versuri şi proză, membru al Uniunii Scriitorilor din România, este neluat în seamă de autorităţile judeţene şi municipale, şi se afla într-o situaţie materiala deplorabilă. Poetul a ajuns să trăiască din doar 400 de lei pe lună, bani primiţi în baza unui contract de colaborare cu Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.

Municipalitatea nu catadicseşte nici măcar să ia în seamă propunerea de a-i acorda lui Cristian Miloş titlul de cetăţean de onoare al Bistriţei, deşi, scriitorul este cel care a salvat de la demolare imobilul cunoscut astăzi sub denumirea de Casa Memorială „Andrei Mureşanu”. În ultimii 20 de ani, 59 de persoane au primit din partea Primăriei Bistriţa titlul de cetăţean de onoare, însă printre acestea există şi personaje care nu şi-au pus amprenta în niciun fel asupra Bistriţei sau a locuitorilor săi, sau abia dacă au călcat prin oraş de vreo două trei ori.

 

 

Cristian Miloş s-a născut la Bistriţa, în anul 1952. Între anii 1971-1974 a fost student la I.M.F – Facultatea de Medicină Generală, Cluj-Napoca. Întrerupe studiile şi nu mai reia pregătirea în domeniul medical. În anul 1995 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România şi membru IWA (Asociaţia Internaţionala a Artiştilor şi Scriitorilor din Bluffton, Ohio, USA). Un an mai târziu este inclus în dicţionarul WHO’S WHO al Centrului Biografic Internaţional din Cambridge, Anglia. De asemenea, Cristian Miloş este membru LITERART-XXI (Asociaţia Internaţionala a Scriitorilor şi Oamenilor de Artă Români – Springfield, Washington, SUA). Din anul 1999 este membru al Academiei de Ştiinte şi Arte din Messina, Italia.

Cu toate acestea, situaţia lui Alexandru Cristian Miloş este foarte dificilă, departe de a fi una demnă de un om de cultură reprezentativ pentru municipiu şi judeţ.

 

Trăieşte cu doar 400 de lei lunar

 

Deşi este unul dintre cei mai prolifici scriitori bistriţeni, Alexandru Cristian Miloş a ajuns să trăiască în sărăcie lucie. Autorităţile locale nu îl iau în seamă, iar cele judeţene acţionează aproape la fel.

În urmă cu aproximativ un an, scriitorul bistriţean avea un venit lunar de 600 de lei, care între timp s-a diminuat şi a ajuns acum să îşi ducă zilele cu doar 400 de lei. De la Uniunea Scriitorilor, poetul bistriţean mai primeşte un ajutor în alimente în valoare de 150 de lei.

Cei 400 de lei de pe urma cărora îşi duce zilele, Alexandru Cristian Miloş îi primeşte de la Centrul Judeţean de Cultură în baza unui contract de colaborare. Până în 2012, poetul a mai beneficiat de alţi 200 de lei, tot în baza unor contracte similare, de la Biblioteca Judeţeană şi de la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud (câte o sută de lei de la fiecare instituţie).

„De când s-a schimbat conducerea la judeţ şi mai ales la cele două instituţii, mi s-au tăiat banii. Am încercat să vorbesc cu preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, care m-a trimis la Sandu Pugna (n.r. – vicepreşedintele CJ BN). La început mi-a spus că va încerca să rezolve situaţia mea, dar mai apoi mi-a spus verde în faţă să nu îl mai stresez. De Primăria Bistriţa ce să mai spun, nici nu iau în seamă propunerea de a mi se decerna titlul de cetăţean de onoare”, povesteşte amărât Alexandru Cristian Miloş.

 

Primăria îi arată dosul

 

În toamna anului trecut, Alexandru Cristian Miloş a primit din partea a trei instituţii de cultură din municipiu – Direcţia Judeţean pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Bistriţa-Năsăud, Cotidianul Răsunetul şi Casa de Cultură a Sindicatelor – recomandări pentru a i se decerna de către Primăria Bistriţa, titlul de cetăţean de onoare. Cu toate acestea, nimeni dintre aleşii locali nu ştie de existenţa actelor, iar primarul Ovidiu Creţu le lasă să zacă într-un sertar şi nu a iniţiat vreodată un proiect de hotărâre în ce-l priveşte pe poetul bistriţean.

Pe lista cetăţenilor de onoare a Primăriei Bistriţa figurează 59 de nume, însă nu toate au vreo justificare a titlului obţinut. Printre aceste nume se numără şi cel al lui Crin Antonescu, liderul PNL şi actualul preşedinte al Senatului României. Lui Antonescu, titlul i-a fost decernat în 1999, pe vremea când era ministrul Sportului şi Tineretului. Tot un fost ministru al Sportului şi Tineretului, Georgiu Gingăraş, a primit şi el, în 2001, acelaşi tilu ca şi Crin Antonescu. Un alt nume care nu a avut nicio contribuţie deosebită pentru Bistriţa este un alt fost ministru, Miron Mitrea, care a primit titlul de cetăţean de onoare al Bistriţei în 2002.

 

A salvat Casa Memorială „Andrei Mureşanu”

 

Casa Memorială ,,Andrei Mureşanu” din Bistriţa a fost salvată de la dispariţie chiar de Alexandru Cristian Miloş.

În dimineaţa zilei de 25 mai 1982, poetul bistriţean a văzut cum un buldozer rădea de pe faţa pământului o casă vecină cu cea a poetului Andrei Mureşanu. Aceasta urma să fie şi ea demolată. În situaţia dată, Alexandru Cristian Miloş a completat o telegramă fulger pe care i-a trimis-o poetului Adrian Păunescu la „Flacăra”, singurul pe atunci care putea să ţină spatele unor astfel de chestiuni extrem de sensibile.

La doar trei zile distanţă, pe prima pagina a României Libere apărea un articol semnat de Adrian Păunescu, „Apărarea trecutului”, în care era pus în discuţie cazul de la Bistriţa. În aceeaşi zi, Păunescu a mers cu problema la Suzana Gâdea, la vremea respectivă Ministru al Culturii şi Educaţiei Socialiste, după care au început sa „curgă” telefoanele. Pentru că prim-secretarul de atunci, Mihai Marina, era plecat în Maramureş în concediu, a fost rechemat de urgenţă şi pus să dea cu subsemnatul la tovarăşa Gîdea.

Desigur, în urma demersurilor făcute, vechea casă a fost demolată, au fost efectuate o serie de măsurători, iar arhitecţii au făcut planul noii case păstrând modelul anterior, pentru construcţia Casei Memoriale fiind alocaţi de la Ministerul Culturii nu mai puţin de 300 de mii de lei.

Salvată, casa va rămâne în picioare doar un an, pentru că în 1983 un incendiu o va mistui. De astă dată, casa era intangibilă şi autorităţile locale au primit 300 de mii de lei de la Ministerul Culturii şi Educaţiei Socialiste pentru ample lucrări de restaurare. După restaurare, din august 1984, casa adăposteşte o expoziţie de istorie a revoluţiei române de la 1848.

 

Liana Mureşan

redactie@gazetadebistrita.ro

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here