Niculae Turja, bârgăuanul care, în urmă cu trei ani, a pornit lupta în instanță cu Primăria comunei Bistrița-Bârgăului pentru a-și recupera o suprafață de teren pe care administrația locală a construit o groapă pentru depozitarea gunoiului de grajd, a câștigat procesul pe fond derulat la Judecătoria Bistrița.
După trei ani de procese, instanța s-a pronunțat în urmă cu câteva zile, mai precis pe 21 august, și i-a dat dreptate bârgăuanului, astfel că administrația locală trebuie să îi redea lui Niculae Turja suprafața de 2476 m.p., pe care este edificată groapa de gunoi ecologică. În plus, primăria trebuie să îi plătească bărbatului peste 8.800 lei cheltuieli de judecată. Sentința nu este însă definitivă și poate fi atacată cu apel.
“Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de pârâta Comuna Bistrița-Bârgăului.
Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul Turja Niculae, în contradictoriu cu pârâta Comuna Bistrița-Bârgăului.
Obligă pârâta să lase în deplină proprietate şi posesie reclamantului suprafaţa de 2476 m.p. situată în Ridul Bridireasa şi identificată în cuprinsul raportul de expertiză topometrică efectuat în cauză.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 8.815 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru, onorariu avocat şi onorariu expert.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bistriţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 21.08.2020”, este decizia Judecătoriei Bistrița.
A făcut plângeri și la DNA. Nimic nu s-a mișcat!
Din 2017, Niculae Turja se luptă cu Primăria Bistrița Bîrgăului și cu primarul Vasile Laba pentru un teren, pe care administrația locală a construit o groapă de gunoi de grajd, dar despre care omul spune că îi aparține lui și familiei sale. Printre altele, așa cum am mai arătat în alte ediții ale Gazeta de Bistrița, Turja a făcut plângeri penale, inclusiv la DNA, însă procurorii s-au spălat pe mâini și au susținut că faptele pe care omul i le imputa primarului Vasile Laba, nu există. De fapt totul atârna de o expertiză judiciară dispusă de instanță în dosarul civil aflat pe rolul Judecătoriei Bistrița, care însă la momentul efectuării plângerii penale nu era încă întocmită. Drept urmare, procurorii l-au expediat pe Turja să își rezolve problemele în instanța de civil, fără să îi intereseze dacă în cauză s-au efectuat falsuri sau vreun abuz în funcție de cei reclamați de bârgăuan. Asta în condițiile în care administrația locală a fost avertizată de Niculae Turja că locația vizată pentru realizarea gropii de gunoi de grajd se află pe proprietatea sa, nu pe cea a comunei. În loc să verifice dacă nu cumva s-a greșit atunci când a fost identificat amplasamentul, primarul Vasile Laba a ținut una și bună: terenul este al comunei.
Proiect pe bani de la Banca Mondială prin Ministerul Mediului
Primăria Bistriţa Bârgăului era, în 2017, singura administraţie locală din judeţ care avea în implementare un proiect privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi (gunoi de grajd). În fapt, la acea vreme, la Bistriţa Bârgăului urma să fie amenajată o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, dar și să fie achiziţionate o serie de utilaje necesare transportului şi gospodăririi respectivului gunoi.
Valoarea proiectului a fost de 1,495 milioane lei, din care cofinanţarea Primăriei Bistriţa Bârgăului a fost de doar 74.751 lei, finanţarea fiind făcută de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în urma unui împrumut la Banca Mondială.
Au fost achiziţionate o serie de utilaje:un încărcător frontal, un tractor, o cisternă vidanjă, două remorci şi o maşină de împrăştiat gunoiul, valoarea achiziţiilor fiind de aproximativ 530.000 lei.
Celelalte fonduri au fost folosite pentru amenajarea platformei comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd.
Iniţial, primăria condusă de Vasile Laba a vrut să amplaseze această platformă pe o păşune comunală care se afla însă pe teritoriul cadastral de la Tiha Bârgăului. Fostul primar de la Tiha, Vasile Dologa, nu a acordat avizul de construcţie, iar proiectul a fost blocat temporar.
Groapa trebuia construită în Dealul Albului! S-a făcut pe Dealul Bridireasa
Proba forte care a înclinat balanța în favoarea lui Niculae Turja este expertiza judiciară depusă la dosarul cauzei, care a fost dispusă de instanță. Concret, expertiza respectivă arată cu subiect și predicat că terenul, pe care a fost Primăria Bistrița Bârgăului a construit groapa ecologică de gunoi, îi aparține lui Turja, nu comunei, iar cel pe care ar fi trebuit să fie construit obiectivul se află poziționat în altă zonă, la peste 2,6 km de actuala poziție.
Dar să vedem exact ce a scris expertul judiciar desemnat de instanță în expertiza întocmită în dosarul în care Turja își revendică imobilul.
Întrebarea care nu are deocamdată vreun răspuns este dacă suprapunerea terenului primăriei peste o proprietate privată a fost făcută cu intenție și rea voință sau dintr-o greșeală.
Astfel, unul dintre obiectivele pe care expertul trebuia să îl lămurească a fost identificarea tabulară și cadastrală pe care administrația locală a edificat platforma de colectare a gunoiului de grajd. Concret, respectiva platformă apare în scripte ca fiind edificată pe un teren cu numărul cadastral 27409 Bistrița Bârgăului, care se poate identifica “în CF electronic 501 Bistrița Bârgăului având ca numere topografice 2748/2/2, 2793, 2801 în suprafață de 7.538,981 m.p., numere topografice care fac parte din zona denumită toponimic RIDUL ALBULUI, (dealul ALBULUI) având proprietar tabular Comuna Bistrița Bârgăului”.
„Din punct de vedere cadastral, în urma efectuării măsurătorilor, s-a constatat că imobilul pe care pârâta (n. r. – Comuna Bistrița Bârgăului prin primar) a edificat «Platforma de colectare și managementul gunoiului de grajd comuna Bistrița Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud» în suprafață de 2746 m.p. cu nr Cad 24709 Bistrița-Bârgăului este IDENTIC ȘI SE SUPRAPUNE cu parcela de teren având numărul topografic 3209/6, conform hărții de carte funciară concretuale cu numere topografice în zona RIDUL BRIDIREASA (dealul BRIDIREASA) ce cuprinde numerele topografice 3002 – 3353”, menționează expertul judiciar în expertiza depusă la dosarul cauzei.
Astfel, coroborând cele două puncte de vedere, adică cel tabular și cel cadastral, expertul constată că:
- “Parcelele de teren pe care este întabulată Comuna Bistrița Bârgăului sunt parcele cu numerele topografice 2748/2/2, 2793, 2801 conform încheierii cu nr. 19494 din Dosarul nr 1949/25.04.2016, s-ar afla în Ridul Simegea conform Memoriului Tehnic din Dosarul OCPI Bistrița-Năsăud 19494/25.04.2016. Din aceste parcele s-a desprins o parcelă de teren având nr. Cad 27409 Bistrița Bârgăului în suprafață de 2746 m.p., parcelă CARE AR FI TREBUIT SĂ SE REGĂSEASCĂ în zona RIDUL ALBULUI (Dealul Albului) și NU în RIDUL BRIDIREASA (dealul Bridireasa).
- În realitate, parcela de teren pe care este amplasată «Platforma de colectare și managementul gunoiului de grajd comuna Bistrița Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud» nr Cad 24709 Bistrița-Bârgăului se află în RIDUL BRIDIREASA (Dealul Bridireasa) și SE SUPRAPUNE peste parcela cu nr. top 3209/6 din CF electronic 26820 idem cu CF vech 1809 Bistrița Bârgăului, având PROPRIETAR TABULAR pe TURJA ILEANA cota 1/3, TURJA PETRU cota 1/3, TURJA NICULAE cota 1/3”, precizează expertul judiciar în documentul citat.
Erori sau șmenuri? Întrebăm doar, nu dăm cu parul
Același expert mai arată și proveniența terenului în suprafață de 2476 m.p. , dar și cum s-a făcut dezmembrarea numerelor topografice 2748/2/2/2 (pășune), 2793/2 (pășune), 2801/2 (pădure), acestora fiindu-le schimbată categoria de folosință în fâneață în dosarul nr. 1949/25.04.2016.
“În documentația topo-cadastrală nr. 19494 din 25.04.2016 NU ESTE MENȚIONAT ACTUL în baza căruia cele trei parcele de teren cu numerele topografice 2748/2/2/2, 2793/2, 2801/2 și-au schimbat categoria de folosință din pășune și pădure în fâneață.
Ca și o curiozitate îmi pun întrebarea cum de în același Dosar 1949 de CF din 25.04.2016 a fost posibil să se efectueze atât operațiunea de înscriere în cartea funciară, cât și operațiunea de dezmembrare a numerelor topografice la care am făcut referirea de mai sus?”, a mai subliniat expertul, acesta mai arătând totodată faptul că, la dosarul respectiv nu este atașat carnetul de teren, dar nici inventarul de coordonate a unor puncte și nu s-a făcut schița de repeaj a acestora, deși memoriul tehnic a fost întocmit de un expert autorizat, respectiv de SC MOCO PRODCOM SRL, prin Bruj Guțiu Ovidiu.
Groapa, mutată la peste 2,6 km de locul unde trebuia construită, pe terenul lui Turja
Drept urmare, în concluziile finale, expertul judiciar arată că, în urma măsurătorilor efectuate în Ridul Bridireasa și Valea Albului, cât și în urma documentațiilor care vizează numerele topografice amintite în cauza aflată pe rolul instanței, reiese că “documentația topo care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate asupra terenului imobil având numărul cadastral 27409 Bistrița Bârgăului din CF 27409 Bistrița Bârgăului din punct de vedere tehnic al identificării exacte a numerelor topografice ESTE TOTAL ERONATĂ”.
“Având în vedere că terenul imobil cu nr. cad. 27904 Bistrița Bârgăului având proprietar tabular Comuna Bistrița Bârgăului conform CF electronic 27904 Bistrița Bârgăului, nr. cad. ce provine din dezmembrarea nr. top 2748/2, 2793 și 2801 din CF vechi 501 Bistrița Bârgăului, EXECUTANTUL TREBUIA SĂ CUNOASCĂ planul de carte funciară cu numere topografice ale comunei Bistrița Bârgăului, mai ales că l-a atașat la lucrarea din Dosarul nr. 19494 din 25.04.2016 și unde se poate observa că zona unde a făcut identificarea FAPTICĂ a terenului s-ar afla în RIDUL SIMEGEA (n. r). Concluzie TOTAL ERONATĂ, numerele topografice respective aflându-se în cu TOTUL ALTĂ ZONĂ, mai exact în RIDUL EALUL ALBULUI, iar IDENTIFICAREA FAPTICĂ (pe teren) a imobilului teren s-a făcut în RIDUL BRIDIREASA (Dealul Bridireasa).
Totodată, datorită acestei INTERPRETĂRI DEFECTUOASE a planului de carte funciară cu numere topografice, dar mai ales a IDENTIFICĂRII GREȘITE A LOCAȚIEI ȘI AMPLASAMENTULUI IMOBILULUI a dus la SUPRAPUNEREA ATÂT SCRIPTICĂ CÂT ȘI FAPTICĂ a imobilului cu nr, cad. 27409 Bistrița Bârgăului peste imobilul PROPRIETATEA RECLAMANTULUI TURJA NICULAE, imobil ce se află în RIDUL BRIDIREASA.
Ba mai mult, locația indicată de reprezentantul pârâților (n. r. Comuna Bistrița Bârgăului prin primar) de unde ar începe proprietatea Comunei Bistrița Bârgăului (nr. top 2748/2/2, 2793, 2801) SE AFLĂ LA DISTANȚA de 2.650 m liniari față de amplasamentul actual al locației care și aceasta este eronată, deoarece mi s-a indicat inclusiv proprietatea lui Bertel Macedon (nr. top 2784/2/1, 2770/1, 2770/2)”, a conchis expertul judiciar.
Reprezentanții Primăriei Bistrița-Bârgăului nu a fost de cord cu expertiza judiciară, susținând că sunt confundate de cele două dealuri – Bridireasa și Simgea -, astfel că a solicitat în instanță întocmirea unei noi expertize. Numai că a depășit termenul prevăzut de lege în care putea fi depusă o astfel de solicitare, astfel instanța a considerat că este decăzută din drepturi.
Vecinii îl indică proprietar pe Turja
Nu doar expertiza a fost în favoarea lui Turja, ci și o declarația unei vecine a acestuia, Ileana Giorza, care deține o suprafață de teren exact în vecinătatea celei revendicate de el.
“Reclamantul ocupă o suprafață de teren dintr-un deal în celălalt deal. Sunt 4-5 hectare, dar nu pot aprecia.
Terenul reclamantului se învecinează cu Ciurea (n. r. – și acesta a fost chemat ca martor, însă din motive obiective, de sănătate, nu s-a putut prezenta) în lateral și cu mine. Liță (n. r. – Niculae Turja) e între mine și Ciurea.
Doar între Liță și Ciurea există gard. Între mine și terenul reclamantului nu există gard.
Eu eram copilă mică când ne-a dus tata la fân și Liță cu părinții lui lucrau terenul respectiv. Terenul reclamantului era din moși strămoși. Limitele acestuia sunt aceleași ca și atunci, nu s-au modificat între timp. Tata a cumpărat mai mult teren. O parte l-a lăsat zestre unei surorii de-a mea”, a afirmat femeia în fața instanței.
Întrebată de avocatul lui Turja dacă cunoaște terenul pe care comuna Bistrița Bârgăului a edificat groapa de gunoi și care sunt limitele, dar și dacă suprafața respectivă a aparținut vreodată comunei, femeia a răspuns: “Da, a fost terenul părinților reclamantului, care a fost dat zestre unei surori a reclamantului. În vârf se învecinează cu pădurea Dorolea și cu Ciurea. Terenul a fost doar a părinților reclamantului. Nu a aparținut niciodată comunei. Groapa de gunoi a apărut acum aproximativ 2-3 ani, nu îmi amintesc exact. Știu că treceau rabele la deal, în primăvară când eu mergeam la terenul meu să îl curăț. Am întrebat unde se duc. Mi-au spus că se face o groapă de gunoi”.
