Mai multe monumente din județul Bistrița-Năsăud sunt sortite pieirii din cauza nepăsării proprietarilor acestora, precum și a autorităților, în mod special locale, parte din ele fiind deja în colaps. Recent, turnul bisericii reformate din Tonciu s-a prăbușit, imobilul în sine fiind în mare pericol. În mare pericol se află și fost biserică evanghelică din Vermeș, actuala Biserică Ortodoxă “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, dar și Castelul Teleki din Comlod. Nu sunt însă singurele. Pe lista Direcției Județene de Cultură și Patrimoniu figurează 14 monumente istorice amenințate cu dispariția.

An de an, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Național întocmește Programul Național de Restaurare (PNR), un demers prin intermediul căruia se alocă bani, pentru reabilitarea unor monumente istorice din țară, aflate în stare de degradare, în urma solicitărilor primite de la Direcțiile de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural. Numai că, multe dintre obiectivele cuprinse pe listele sunt doar ca să umple documentul, fiindcă finanțările sunt aproape inexistente.

Pe de altă parte, o responsabilitate importantă le revine proprietarilor și autorităților locale, care au obligația de a conserva imobilele de patrimoniu de pe raza administrativ teritorială și totodată au posibilitatea, prin intermediul întocmirii de proiecte, să obțină finanțările necesare. Numai că aceștia, de obicei, așteaptă să le rezolve alții problemele, ori mai rău, nici nu iau în seamă astfel de imobile.

Astfel, multe dintre monumentele istorice din Bistrița-Năsăud sunt deja în colaps și riscăm ca în scurt timp să dispară fizic de sub ochii noștri.

Turnul bisericii din Tonciu, prăbușit

Unul dintre acestea este Biserica luterană, calvinistă, ulterior reformată din satul Tonciu, comuna Galații Bistriței – monument istoric de categorie A, al cărui turn s-a prăbușit în urmă cu circa două săptămâni, mai precis pe data de 17 aprilie, după o ploaie însoțită de vânt puternic.

Comunitatea reformată din localitatea bistriţeană şi-a construit biserica în anul 1691, inițial având zidurile consolidate din împletitură cu lut. Ulterior, în 1711, a fost transformată în biserică de piatră, iar apoi, în 1800, a fost reconstruită. Tavanul casetat al bisericii, realizat în 1711, este considerat de specialiști deosebit de valoros.

Acum, odată cu prăbușirea turnului, a fost afectată și clădirea în sine, inclusiv tavanul casetat, care este decorat cu reprezentări de plante și animale, iar caracteristica sa specială este motivul basiliscului pe una dintre casete, care este unică în Transilvania.

Maghiarii pot, noi nu!

Cum la noi a devenit un obicei, după dezastru s-au trezit și autoritățile județene și au descoperit că în satul Tonciu există un monument istoric de foarte mare valoare și au promis sprijin. La trei zile după ce turnul s-a prăbușit, prin ordin de prefect a fost constituită o comisie de evaluare a pagubelor, care a ajuns la concluzia că este necesară suma de 45.000 de lei pentru a se asigura conservarea imobilului.

Acest monument, vechi din anul 1619, a fost afectat și de fenomenele meteorologice din urmă cu trei ani, când acoperișul bisericii, reparat ulterior, a fost în mare parte distrus de vijeliile de atunci. Cu toate acestea, tavanul casetat al lăcașului de cult, element deosebit din punct de vedere arhitectural, a fost pus spre conservare în interiorul bisericii. La acest moment, starea precară a clădirii rămase încă în picioare pune în pericol tavanul casetat, iar astfel, delegația de la fața locului a stabilit demararea procedurilor pentru mutarea acestuia în noua biserica reformată, aflată în apropiere”, a transmis Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud.

Potrivit sursei citate, urmează ca administrația locală din comuna Galații Bistriței, de care aparține Tonciu, să asigure realizarea unui studiu de fezabilitate pentru a restaura lăcașul de cult. Se dorește ca acest monument să devină un muzeu cultural și, în același timp, capelă mortuară.

În vederea salvării monumentului istoric a sărit și o fundație maghiară – Teleki László – care, potrivit unui comunicat citat de hirado.hu, va salva tavanul casetat din interiorul bisericii, prin intermediul Planului “Rómer Flóris”, finanțat de guvernul ungar, care vizează salvarea monumentelor maghiare de patrimoniu din Bazinul Carpatic.

Conform  sursei citate, prin intermediul programului, guvernul ungar a cheltuit în total, în perioada 2016-2019, 1,2 miliarde de forinţi (3,29 milioane euro) pentru explorarea, documentarea şi renovarea monumentelor de peste hotare. Până în 2020, au fost realizate, lucrări în 160 de locații dintre care 27 de clădiri au fost complet renovate, iar alte 21 vor fi reînnoite integral până la finalul anului 2021.

Biserica din Vermeș, de ani de zile pe liste! Așa, și?

Un alt monument istoric de categorie A aflat în stare critică este și Biserica Evanghelică din Vermeș, azi Biserica ortodoxă „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, care a fost luată în vizor de autorități încă din 2012. Dar, la Ministerul Culturii totul s-a rezumat doar la o listă.

Biserica, al cărui proprietar actual este Parohia Ortodoxă Română Vermeș, nu este folosită în prezent și se află pe dealul din partea vestică a satului, fiind înconjurată de un zid de incintă. Se încadrează printre bisericile fortificate săsești construite în perioada de trecere dintre goticul târziu și renaștere. Biserica-sală e compusă dintr-o navă cu patru travee și dintr-un cor poligonal, alungit. Pe latura nordică, nava e flancată de patru contraforturi, iar pe latura sudică și în jurul corului sunt amenajate câte cinci contraforturi.

Turnul-clopotniță se află la aproximativ 10 metri la est de capătul corului bisericii, iar intrarea spre biserică se practica prin parterul turnului. Pe parcursul timpului, majoritatea incintei fortificate din secolul al XVI-lea a dispărut, doar în apropierea intrării putând fi detectate unele porțiuni scunde ale acesteia.

Decorul interior al bisericii este conceput sub influența stilului rococo. Interiorul navei a fost transformat în anul 1775, când bolta medievală a fost înlocuită cu bolți a vela. Nava și corul sunt despărțite printr-un arc de triumf a cărui fronton vestic e ornamentat cu un cartuș din stuc, în stil rococo. În cartuș se află inscripția care comemorează reparațiile bisericii din anii 1923, respectiv 1942.

Biserica a avut o cristelniță neogotică din 1911 și o orgă Wegenstein din anii 192-1913, care au dispărut. Conform izvoarelor, altarul era o construcție neogotică din lemn, având ca reprezentare centrală Răstignirea, picată în 1861 de către pictorul C. Koller.

În prezent imobilul prezintă fisuri ale zidurilor și dislocarea elementelor de zidărie, în special la contraforți, prăbușiri ale elementelor de zidărie din bolțile navei, învelitoare și șarpantă degradate, precum și degradarea sprijinirilor realizate în perioada 2000 – 2002.

Conducerea DJCP Bistrița-Năsăud, într-un document transmis Ministerului Culturii, precizează faptul că sunt necesare lucrări urgente de conservare/restaurare. Totodată, este subliniat faptul că, monumentul istoric a figurat în PNR, fără să fie alocate fonduri.

Ruinele Cetății Ciceului, în stare de distrugere avansată

DCJ Bistrița-Năsăud atrage atenția și asupra ruinelor Cetății Ciceului, aflate în localitatea Ciceu Corabia, comuna Ciceu Mihăiești, monument istoric de categorie A, aflat în precolaps.

Cetatea Ciceu este o fortăreață medievală care în Evul mediu a făcut parte din comitatul Belső-Szolnok (Solnocul Interior integrat în comitatul Solnoc-Dăbâca la 1876). Cetatea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIII-lea într-un punct strategic, pe o colină vulcanică de 683 m altitudine, de unde și numele de Ciceu (din maghiarul csucs – vârf).

Dieta Transilvaniei a dispus demantelarea cetății la 1544, iar amplasamentul a devenit ulterior carieră de pietre de moară.

Ruinele, deși clasate ca monument istoric, sunt astăzi în stare de distrugere avansată și elementele care se mai păstrează nu permit cronologizarea, spun specialiștii.

Castelul din Comlod se duce și el

În timp ce Castelul Teleki din Posmuș a scăpat de pieire, imobilul fiind în curs de reabilitare, în acest moment circa 60% din lucrări fiind finalizate, “fratele” din Comlod este la un pas de colaps.

Despre ambele monumente istorice și starea gravă în care se află s-a discutat ani de zile, atât în media locale, cât și de administrația județeană, proprietarul acestora. Reabilitarea costă însă foarte mult, iar soluții s-au găsit deocamdată doar pentru castelul din Posmuș. În speranța că ar putea fi salvat prin reabilitare, cel din Comlod a fost chiar scos la vânzare prin licitație, însă posibilii cumpărători au fost se pare speriați de sumele pe care urmau să le investească în reabilitarea imobilului, așa că au renunțat, iar Consiliul Județean a rămas cu monumentul în brațe.

Anul trecut, legislativul județean a aprobat Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenții și indicatorii tehnico-economici pentru punerea în siguranță, protecția și conservarea castelului, costurile fiind estimate la circa 380.000 lei, până la realizarea lucrărilor de restaurare. Deocamdată lucrurile au rămas la acest stadiu, al intențiilor și întocmirii de documente.

Castelul din Comlod a fost construit în stil baroc, în 1756, după cum atestă inscripția de pe fațada clădirii, de către István Wesselényi de Hadad, care se căsătorește in 1742 cu Polixenia Dániel la Vargyas. Blazoanele din piatră ale celor două familii domină şi acum faţada principală a clădirii: sub o coroană – simbol al alianţei familiilor – se vede sirena cu un trandafir în mână, blazon al familiei Wesselényi, şi lebăda cu gâtul străpuns de o săgeată, blazonul familiei Dániel. Cele două blazoane au fost adăugate la 30 de ani după construcţia clădirii şi au fost executate în piatră de celebrul sculptor Anton Schuchbauer. În secolul al XIX-lea, domeniul ajunge prin căsătorie în posesia familiei Teleki.

Biserica evanghelică din Corvinești, moare și ea

Biserica Evanghelică din localitatea Corvinești, azi Biserica Ortodoxă “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, este un alt monument istoric de categoria A de pe raza județului aflat în stare jalnică, – precolaps, potrivit CJC Bistrița-Năsăud, și riscă să aibă aceeași soartă cu biserica din Tonciu.

Biserica a fost construită între secolele XV și XVI, în stil gotic, sub patronajul familiei Apafi. În 1532 a fost turnat, de către meșterul Grigore din Bistrița un clopot decorat cu relieful unor insigne de pelerinaj (Sf. Gheorghe cu balaurul, o cruce străpunsă de cuie). Acesta se află în prezent în noua biserică ortodoxă din sat.

În urma răspândirii protestantismului, biserica din Corvinești a aderat la luteranism aflându-se în slujba comunității evanghelice din sat până la începutul secolului XX. Orga care se aflase în biserică începând cu anul 1799 fusese confecționată în atelierul meșterului Samuel Mätz. În 1930 cea mai mare parte a sașilor din sat s-au mutat la Lechința, iar în doar câțiva ani comunitatea evanghelică din Corvinești, pe atunci Uifalău s-a destrămat complet. Patrimoniul bisericii (altarul, orga și băncile) a fost mutat la biserica din Moruț. În 1937 biserica a fost cumpărată de parohia română unită, care a oficiat slujbe în acest lăcaș de cult până la construcția noii biserici din sat, cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”, sfințită în 1958.

În prezent monumentul este gol și nefolosit și în stare avansată de degradare. Demersurile repetate ale preotului Ioan Peștina (trecut între timp la cele veșnice în 2014) adresate Ministerului Culturii, de a asigura fondurile necesare salvării acestui monument au rămas fără un răspuns favorabil.

Despre restul monumentelor istorice de categorie A de pe raza județului aflate în pericol de dispariție, dar și despre ce spune directorul CJC Alexandru Uiuiu, veți citi în ediția de săptămâna viitoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here