Motivarea sentinței primită de criminalii din Aluniș! CA Cluj: La nivel caracterial aceștia sunt profund dezechilibrați, iar acest psihic negativ, sadic, macabru s-a manifestat abrupt

330

Magistrații Curții de Apel Cluj au motivat sentința de condamnare a celor trei criminali din Aluniș, pronunțată în luna octombrie. În apel, cei trei criminali au cerut clemență, în sensul aplicării unor pedepse mai mici, în condițiile în care ei și-au recunoscut faptele și au și copii minori în întreținere. Magistrații nici nu au vrut să audă de așa ceva, considerând că faptele lor prezintă un grad ridicat de pericol social.

În vara acestui an, Traian Pușca, Irina Ana Vasile și Ioan Luca au fost condamnați de Tribunalul Bistrița-Năsăud la ani grei de pușcărie pentru crima comisă în vara anului 2017. Astfel, Traian Pușcaș a fost condamnat la 15 ani şi 8 luni închisoare, Irina Ana Vasile a primit o pedeapsă de 13 ani de închisoare, iar Ioan Luca – 14 ani şi 11 luni. În plus, cei trei trebuie să plătească sume imense pentru daune morale, despăgubiri civile, dar și o rentă lunară pentru fiica minoră a victimei.

Nemulțumiți de cuantumul mare al pedepselor primite, cei trei au atacat sentința la Curtea de Apel Cluj, solicitând reducerea acestora.

Potrivit instanței, “inculpații au solicitat reducerea pedepselor aplicate de instanța fondului, sens în care au arătat că apreciază sancțiunile aplicate ca fiind prea aspre, ei având în întreținere copii minori, regretă faptele comise și doresc să achite sumele acordate părților civile cu titlu de daune morale. Distinct, inculpata Vasile Irina a criticat încadrarea juridică dată faptei de omor reținută în sarcina sa, arătând că, în realitate, loviturile aplicate de ea victimei nu au condus la decesul acesteia, nefiind apte de un asemenea rezultat, astfel că, în sarcina sa poate fi reținută cel mult infracțiunea de lovire pentru care a cerut schimbarea de încadrare juridică”.

Au tăiat victima cu drujba

Magistrații clujeni nu au fost înduplecați de motivele invocate și au menținut sentința pronunțată la Tribunalul Bistrița-Năsăud.

“Mai întâi Curtea va reține că toți cei trei inculpați s-au judecat în prezenta cauză în procedură simplificată, recunoscând acuzațiile aduse în forma reținută în actul de investire al instanței. După evaluarea probatoriului instanța fondului a constatat corect admisibilitatea cererilor pe care le-a admis. Sintetic, în sarcina celor trei inculpați s-a reținut că, în data de 17 iulie 2017, în timp ce se aflau la locuința lor, inculpații Vasile Irina și Pușcaș Traian, alături de coinculpatul Luca Ioan, după un consum semnificativ de băuturi alcoolice și în contextul unde stări conflictuale generate de o gelozie manifestată față de victima C. R. D., consătean și vecini al celor trei inculpați, primind victima într-o vizită întâmplătoare, inculpații au început să o bată cu bestialitate, aplicându-i lovituri cu pumnii, picioarele, lovind-o inclusiv cu capul de peretele interior al casei până aceasta a căzut la pământ fără mișcare. Inculpații au continuat să consume alcool, lăsând victima în stare de agonie până a doua zi când au constata că aceasta a decedat.

În fața acestei situații, inculpații Pușcaș Traianși Luca Ioan au luat o drujbă și au secționat cadavrul victimei, au desprins capul, membrele superioare și alte părți ale corpului, au dat parte din corpul victimei ca hrană câinelui din gospodărie, iar restul corpului a fost aruncat într-o râpă mai departe de (…) au fost descoperite după aproximativ o lună de la semnalarea dispariției acesteia, fiind declanșată investigarea criminalistică ce a condus la formularea acuzațiilor privitor la cei trei inculpați”, a arătat instanța, care pune mare accent și pe probatoriul existent la dosar și care indică fără echivoc vinovăția celor trei.

“Suplimentar, în condițiile în care inculpații Pușcaș Traianși Vasile Irina au părăsit teritoriul României, urmare măsurilor de interceptare dispuse autorizat de judecător asupra convorbirilor telefonice purtate de aceștia, a reieșit preocuparea lor față de mersul anchetei ce fusese declanșată după descoperirea osemintelor victimei, discuțiile interceptate surprinzând recunoașterea faptelor de către inculpați, așa cum reiese din procesele verbale de redare.

În acest context al probelor cauzei, cererea inculpatei Vasile Irina de a se dispune schimbarea încadrării juridice a faptei de omor în cea de lovire sau alte violențe este una vădit nefondată. Mai întâi vom observa că aceasta a participat la comiterea faptei alături de ceilalți coinculpați, nefiind posibilă decelarea acțiunilor de lovire de maniera cerută de inculpată, toți inculpații exercitând violențe asupra victimei, rezultatul fiind decesul acesteia. Faptul că inculpata este femeie, că ipotetic, din punct de vedere fizic aceasta ar fi aplicat lovituri de o mai mică intensitate, nu are relevanța prezentată de apărare, atât timp cât acțiunile ei s-au concentrat cu cele ale coinculpaților în agresarea numitului C. R., toți inculpații se aflau în stare de beție iar după finalizarea agresiunii au avut aceeași atitudine de nepăsare, lăsând victima să moară în agonie. Este de asemenea de observat că a doua zi inculpata Vasile Irina a participat activ la acțiunile de ascundere a crimei prin curățarea locuinței de sângele victimei.

Curtea mai observă pe de altă parte faptul că inculpata Vasile Irina se afla la momentul agresării victimei în aceeași stare de beție voluntară, astfel că cele susținute de aceasta vizavi de modul în care ar fi agresat pe C. R. este privită de instanță cu reticență, cele exprimate la acest moment procesual fiind apărări calculate, urmărind o ușurare a situației sale juridice, însă fără nicio susținere probatorie”, a mai arătat instanța.

Infracțiunea de omor, comisă în circumstanțe abominabile! Regretele sunt tardive

Totodată, magistrații clujeni nu au trecut cu vederea gradul de pericol social al faptelor comise de cei trei, infracțiunea de omor fiind comisă “în circumstanțe abominabile, victima fiind bătută cu bestialitate și lăsată în agonie ore în șir până a survenit decesul.

“Aici este de remarcat că, deși oricare din inculpați avea posibilitatea să intervină, să iasă din pasivitate și să încerce să salveze viața victimei, un tânăr aflat la o vârstă apropiată cu agresorii săi, inculpații au dovedit lipsă de empatie, nepăsare și sadism întrucât au continuat să bea și să petreacă în aceeași încăpere în care victima trăgea să moară. Acțiunile inculpaților din ziua următoare uciderii victimei sunt caracterizate de aceleași tip de circumstanțe negative întrucât, și după revenirea din beție și după ce au constatat decesul victimei aceștia au dovedit același caracter profund antisocial, deoarece nu au luat niciun moment în considerare asumarea celor petrecute ci, dimpotrivă, au luat măsuri pentru ascunderea faptei, au curățat locul infracțiunii și, deosebit de important, inculpații Pușcaș și Luca au tranșat cadavrul victimei cu o drujbă și au hrănit câinele cu părți din acest cadavru.

Ca atare, regretele exprimate de inculpați sunt tardive, viața consăteanului său fiind curmată mult prea devreme și în condiții de bestialitate, iar acțiunile de profanare a cadavrului victimei denotă o latură a personalității inculpaților profund alterată, alienată de umanitate, pericolul pentru societate prezentat de inculpați fiind de excepție. O altă împrejurare semnificativă ce vine în evaluarea negativă a circumstanțelor ce țin de infracțiunile comise și de conduita inculpaților este dată de faptul că activitatea de tranșare a cadavrului și de hrănire a animalului de a doua zi după crimă, din neglijența inculpaților, a fost observată de unul din copiii minori ai inculpatului Pușcaș Traian. Așadar, acest minor inocent va crește și va trăi cu imagini traumatizante pe care la acel moment nu le-a înțeles ca gravitate, nocivitate, însă, cu trecerea timpului, acest episod va putea avea efecte nefaste asupra psihicului său, iar inculpații nu au avut nicio reacție, nici măcar instinctuală, să ferească micuțul de spectacolul macabru al acțiunilor lor.

Această împrejurare dovedește că inculpații nu dețin nici măcar în mod natural instincte de protejare pozitive, ceea ce denotă, așa cum rețineam anterior, periculozitatea acestora. Și, chiar dacă până la data comiterii faptelor, inculpații au avut o conduită socială pozitivă, nu au intersectat sfera penală, episoadele care fac obiectul prezentului dosar, faptele în materialitatea lor, relevă că la nivel caracterial aceștia sunt profund dezechilibrați, iar acest psihic negativ, sadic, macabru s-a manifestat abrupt, a erupt atunci când circumstanțele au permis să iasă la suprafață adevăratul lor caracter”, arată magistrații clujeni în motivare.

Totodată aceștia subliniază pedepsele aplicate inculpaților, de 13-15 ani închisoare, sunt situate la nivel relativ mediu în raport de limitele legale – pedeapsa fiind cu închisoarea până la 22 de ani –și au fost corect individualizate de tribunal.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here