Așa cum am arătat săptămâna trecută, instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud a redactat motivarea sentinței de condamnare a polițistului de la Permise Auto BN Claudiu Lup, acuzat de luare de mită, și a lui Ilie Vartolomei, bărbatul din Parva, acuzat de trafic de influență. De-a lungul procesului, cei doi au contestat interceptările efectuate în cauză de cei de la Protecție Internă, însă instanța nu le-a considerat ilegale. De ce? Explicația, venită din partea DIPI, este una extrem de interesantă și a fost preluată de către instanță. Pe de altă parte, instanța spune că în afară de interceptări, există probe la dosar care indică vinovăția celor doi.

Despre interceptările existente la dosar Gazeta de Bistrița a relatat în câteva rânduri pe parcursul urmăririi acestui dosar și am arătat și faptul că aceste acte efectuate de cei de la Protecție Internă au fost contestate pe parcursul procesului atât de Claudiu Lup, cât și de Ilie Vartolomei.

Au cerut nulitatea interceptărilor

Avocații celor doi inculpați au invocat nulitatea absolută a interceptărilor efectuate de DIPI, raportat la o serie de decizii ale Curții Constituționale.

“Prin memoriiledepuse la dosar pe parcursul cercetării judecătoreşti şi concluziile scrise, inculpatul Vartolomei Ilie a invocat nulitatea prev. de art. 281-281 Cod procedură penală, a mijloacelor de probă obţinute în faza de urmărire penală, respectiv a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice, care au la bază interceptări care au fost făcute de alte organe ale statului decât cele prevăzute de lege.

În esenţă s-a invocat că cei care pot participa la realizarea acestora sunt numai organele de urmărire penală, care conform art. 55 alin. 1 Cod procedură penală vizează: procurorul, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală specială. Inculpatul Vartolomei Ilie, prin avocatul său ales, a susţinut că raportat la Deciziile Curţii Constituţionale nr. 51/16.02.2016, nr. 383/27.05.2015, nr. 802/207, 21/2018, realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condiţiilor legale prevăzute de art. 138-146 Cod procedură penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor astfel obţinute şi, în consecinţă, imposibilitatea folosirii lor în procesul penal conform art. 102 alin. 3 Cod procedură penală.

Faţă de deciziile Curţii Constituţionale evocate şi raportat la corespondenţa depusă la dosarul cauzei din care rezultă, în opinia inculpatului, implicarea în activitatea de strângere a probelor şi a altor organe ale statului, s-a invocat că indiferent de gradul de implicare al acestora, sancţiunea care loveşte mijloacele de probă astfel obţinute este nulitatea.

În opinia inculpatului s-a apreciat a fi irelevant faptul că activitatea respectivă a presupus doar punerea la dispoziţie a mijloacelor tehnice şi aparatura, câtă vreme dintr-o altă adresă aflată la dosar rezulta implicarea lucrătorilor din cadrul DIPI/SIPI care au acordat asistenţă tehnică de specialitate (au realizat suporturi optice în care au fost stocate convorbirile interceptate cu aparatura pusă la dispoziţie de SRI – Secţia Bistriţa-Năsăud sau note de redare în formă scrisă, după care le-au comunicat procurorului de caz).

Apărări similare a formulat în cauză şi inculpatul Lup Petru Claudiu care, prin avocatul său ales, a susţinut că în lumina deciziilor Curţii Constituţionale anterior menţionate, activităţile descrise în cuprinsul adreselor depuse la dosarul cauzei pun în evidenţă faptul că mijloacele de probă au fost obţinute în urma unei colaborări concomitente între mai multe instituţii ale statului, contrar prevederilor Codului de procedură penală şi deciziilor Curţii Constituţionale. În esenţă, inculpatul Lup Petru Claudiu a invocat nulitatea, potrivit dispoziţiilor prev. de art. 281 şi 282 Cod procedură penală, a mijloacelor de probă în care sunt consemnate rezultatele activităţilor de supraveghere tehnică şi imposibilitatea folosirii acestora (respectiv, a procesului verbal în care este consemnată activitatea de supraveghere tehnică) în procesul penal. S-a invocat că în cauză supravegherea tehnică (ca procedeu probator) s-a realizat cu încălcarea condiţiilor legale prevăzute de art. 138-146 Cod procedură penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică.

La dosar a fost înaintată la solicitarea instanţei adresa nr. 91901/15.03.2019 emisă de U.M. 0198 Bucureşti în cuprinsul căreia se arată: urmare a actelor de autorizare primite în dosarul penal nr. 111/P/2013 şi nr. 41/P/2015 instrumentate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud s-au întreprins exclusiv măsuri tehnice necesare pentru interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice în baza actelor de autorizare, exploatarea tehnică (transcrierea înregistrărilor) fiind efectuată de către D.I.P.I. – S.I.P.I. Bistriţa-Năsăud; că nu se regăsesc acte de autorizare emise în baza Codului de procedură penală în dosarul nr. 350/P/2016 al Parchetului de pe lână Tribunalul Bistriţa-Năsăud; din partea S.R.I. nu au fost comunicate informaţii către niciun organ de urmărire penală şi nici nu s-au realizat cooperări cu instituţiile în cauză în privinţa lor”, se arată în documentul instanței.

Interceptări efectuate în dosarul de bază, din care au fost disjunse mai multe cauze

DIPI s-a “scos” însă pe motiv că interceptările nu au fost efectuate în dosarul de urmărire penală pe numele lui Lup și a lui Vartolomei, ci în altul. Este vorba despre un dosar din care au fost disjunse mai multe dosare prin care au fost trimiși în judecată polițiști din Bistrița-Năsăud, inclusiv Claudiu Lup, Simion Baciu și Mihai Capotă.

“Prin Adresa nr. 2248222/14.03.2019 emisă de Direcţia Generală de Protecţie Internă s-a comunicat că nu s-au desfăşurat activităţi în legătură cu dosarele nr. 111/P/2013 şi nr. 350/P/2016. În ce priveşte dosarul nr. 41/P/2015 s-au comunicat următoarele: DIPI a acordat asistenţă tehnică de specialitate pentru interceptarea comunicaţiilor şi a oricărui tip de comunicare la distanţă; asistenţa tehnică efectuată în dosarul nr. 41/P/2015 a constat în întocmirea notelor de redare şi înaintarea acestora împreună cu traficul audio către beneficiarii legali; nu au existat echipe operative comune şi nici un plan comun.

O adresă similară a înaintat la dosar şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud din care rezultă că DIPI – SIPI Bistriţa-Năsăud nu a efectuat nicio activitate de urmărire penală sau alte activităţi, excepţie asistenţă tehnică, nu au existat echipe operative de lucru formate din procurori şi personalul DIPI – SIPI Bistriţa-Năsăud sau un plan comun de anchetă; în dosarul nr. 350/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud (înregistrat prin disjungerea din dosarul nr. 41/P/2015) nu au fost dispuse măsuri de supraveghere tehnică până la data de 14.06.2016 când a fost soluţionat dosarul prin emiterea rechizitoriului.

Examinând aceste apărări în raport de actele dosarului instanţa reţine următoarele: Dosarul de faţă a fost înregistrat în urma sesizării instanţei cu Rechizitoriul emis la data de 14.06.2016 în dosarul nr. 350/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

Dosarul nr. 1930/112/2016 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud în care s-a pronunţat Sentinţa penală nr. 60/F/25.03.2018 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, definitivă prin Decizia penală nr. 502/A/24.04.2019 a Curţii de Apel Cluj (prin care au fost condamnaţi inculpaţii Lup Petru Claudiu şi Vartolomei Ilie la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni similare săvârşite în aceeaşi perioadă în care au comis faptele deduse judecăţii) s-a înregistrat în urma sesizării instanţei cu Rechizitoriul emis în dosarul nr. 101/P/2015 al DNA – Serviciul Teritorial Cluj.

Dosarele penale menţionate, nr. 350/P/2016 şi nr. 101/P/2015, au fost disjunse din dosarul nr. 41/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

Din actele dosarului şi adresele anterior menţionate, rezultă că în dosarul nr. 350/P/2016 nu au fost încuviinţate măsuri de supraveghere tehnică, acestea fiind dispuse exclusiv în dosarul nr. 41/P/2015.

Cu ocazia pronunţării Deciziei penale nr. 502/A/24 aprilie 2019 a Curţii de Apel Cluj în dosarul nr. 1930/112/2016 instanţa de control judiciar a examinat (din perspectiva deciziilor Curţii Constituţionale nr. 51/2016 şi 26/16.01.2019) modalitatea în care a avut loc administrarea probatoriului constând în interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice şi în care au fost consemnate rezultatele supravegherii tehnice în dosarul nr. 41/P/2015şi dosarul disjuns nr. 101/P/2015 şi a constatat că nu au fost încălcate dispoziţiile legale care să determine analizarea împrejurării de a stabili dacă este vorba despre o nulitate absolută sau relativă sau o lipsă de loialitate în administrarea probei. Examinând modalitatea în care a avut loc administrarea probatoriului constând în interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor şi supravegherea video-audio, s-a constatat că probele utilizate în formularea acuzaţiilor inculpaţilor au fost obţinute în mod legal, deoarece activitatea DIPI nu se circumscrie sintagmei „alte organe specializate ale statului” iar activitatea SRI s-a limitat la asigurarea suportului tehnic pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, care au fost exploatate integral de către DIPI – SIPI Bistriţa-Năsăud.

Supravegherea tehnică efectuată în dosarul nr. 41/P/2015 a stat la baza obţinerii unor probe utilizate pentru formularea de acuzaţii împotriva inculpaţilor şi în dosarul disjuns nr. 350/P/2016 (care face obiectul prezentei cauze).

Având în vedere că în dosarul nr. 350/P/2016 nu a fost încuviinţată supravegherea tehnică şi că astfel de măsuri au fost încuviinţate doar în dosarul nr. 41/P/2015, că instanţa de control judiciar a stabilit în considerentele Decizia penală nr. 502/A/2019 că procedeul probator din dosarul nr. 41/P/2015 nu încalcă dispoziţiile legale şi că rezultatul activităţii de supraveghere tehnică a fost avut în vedere la stabilirea vinovăţiei şi condamnarea inculpaţilor în dosarul nr. 1930/112/2016, instanţa va reţine că supravegherea tehnică respectă aceleaşi cerinţe de legalitate şi în cauza de faţă (întrucât provine din acelaşi dosar nr. 41/P/2015).

În consecinţă, instanţa va constata legalitatea proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice efectuate în dosarul nr. 41/P/2015 şi depuse la dosarul nr. 350/P/2016 în susţinerea acuzaţiilor inculpaţilor”, se precizează în documentul citat.

Instanța: Vinovăția, dovedită de alte probe, nu de interceptări

Instanța arată însă că vinovăția celor doi este dovedită de alte probe irefutabile, în afara celor rezultate prin supraveghere tehnică, acestea din urmă fiind în opinia judecătorului de fond nu foarte relevante în raport cu faptele deduse judecății.

“Rezultatul activităţii de supraveghere tehnică (efectuată în dosarul nr. 41/P/2015) constând în procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice enumerate în actul de sesizare s-a apreciat a fi nerelevant în raport cu faptele deduse judecăţii, în sarcina inculpaţilor fiind reţinute exclusiv acele infracţiuni care au putut fi probate prin alte mijloace de probă (declaraţii de martori, declaraţii ale investigatorilor sub acoperire, rapoarte întocmite de către investigatori, planşe fotografice, procese verbale de percheziţie, etc.) în măsura în care s-a reuşit coroborarea lor. Dificultatea probării faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor a fost îngreunată întrucât aceştia au refuzat să dea declaraţii iar o parte din martori au revenit, fără nicio justificare, asupra depoziţiilor de la urmărire penală.

În consecinţă, instanţa a reţinut în sarcina inculpaţilor conform art. 103 Cod procedură penală doar acele infracţiuni în privinţa cărora din evaluarea tuturor probelor administrate în cauză a rezultat dincolo de orice dubiu rezonabil, că au săvârşit faptele”, arată instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Atât Claudiu Lup, cât și Ilie Vartolomei, dar și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud au atacat sentința pronunțată de instanța de fond, la Curtea de Apel Cluj. Un prim termen în dosar a fost stabilit pe data de 25 martie.

1 COMENTARIU

  1. Mereti ma si nu mai fiti narozi ! Lasati institutziile de fortza publica sa-si faca treaba pentru care sunt platite si datele si informatziile culese pe aceste cai, sa poata fi exploatate asa cum prevede atat Copdul penal al Romaniai cat si cel civil . Ce tot va fofilitzi si va stranbatzi… ca nimeni n-a fost cercetat si pedepsit ori condamnat aiurea !
    Daca nu va place, ATUNCI DESFIINTZATI-LE MA definitiv si puneti ma galeriile de fotbal , puscariasii , hotzii, talharii, criminalii di mafiotzii sa faca acest lucru in locul lor !
    MAAAAA…. CIU.CIU.METZI.LOR , chiar vreti ca tzara asta sa fie condusa de narozi ? !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here