Sentința de condamnare a polițistului de la Permise Auto Bistrița-Năsăud, Claudiu Lup, și a lui Ilie Vartolomei a fost redactată de către instanța Curții de Apel Cluj. Chiar dacă cei doi inculpați au încercat din răsputeri să anuleze interceptările din dosar, efectuate de ofițerii de la Protecție Internă, considerând ca fiind nelegale, instanța a considerat că sunt perfect valabile și că există și alte probe care să le demonstreze vinovăția.

În luna februarie anul acesta dosarul în care au fost judecați Claudiu Lup și Ilie Vartolomei a ajuns la final, magistrații de la Curtea de Apel Cluj pronunțând sentința definitivă.

Lup a fost condamnat la 2 ani, 11 luni și 10 zile închisoare cu suspendare, în timp ce Vartolomei a primit 3 ani, 6 luni și 20 zile închisoare cu executare, el fiind deja încarcerat în Penitenciarul Bistrița. Totodată, lui Claudiu Lup i s-a interzis să mai lucreze în cadrul Serviciului Permise Auto, pe o perioadă de 4 ani.

Motivul pentru care au fost schimbate încadrările juridice

Un aspect care a înclinat mult balanța, în sensul de a li se micșora pedepsele, a fost faptul că magistrații de aici au fost de acord cu schimbarea încadrării juridice, aceștia considerând că infracțiunile au fost comise în forma continuată.

“Din analiza presupusei activităţi infracţionale privind pe cei doi inculpaţi se constată că faptele imputate se situează într-o continuitate temporală firească reţinerii formei continuate, intervalele de timp trecute între comiterea presupuselor acţiuni fiind prea lungi pentru reţinerea unităţii naturale şi prea scurte pentru reţinerea concursului de infracţiuni.

În literatura de specialitate s-a arătat că, pentru a fi în prezenţa rezoluţiei specifice infracţiunii continuate, este necesar ca făptuitorul, la momentul luării hotărârii, să fi avut imaginea faptei pe care urmează să o comită în mod fracţionat, ceea ce implică o reprezentare de ansamblu a obiectului material, locului, precum şi urmările acestora.

Din starea de fapt prezentată în actul de trimitere în judecată şi motivarea hotărâri instanţei de fond rezultă că rezoluţia infracţională este unică în cazul actelor materiale săvârşite de inculpaţi, rezoluţie care rezultă din unitatea dispoziţiilor legale încălcate, din identitatea procedeelor folosite, condiţii şi împrejurări asemănătoare pentru săvârşirea presupuselor fapte şi, mai ales, unicitatea scopului urmărit, acela de a obţine pentru sine un folos material necuvenit.

Sub aspectul laturii subiective şi a rezoluţiei unice de săvârşire a presupuselor fapte, forma continuată a infracţiunii este întrunită şi pentru faptul că, din ansamblul probelor, rezultă că inculpaţii aveau o practică deja stabilită, adoptaseră o hotărâre unică, cu caracter general, pe baza căreia găseau o soluţie de moment în fiecare dosar de obţinere a permisului de conducere în care puteau obţine venituri ilicite, nefiind necesar să fie analizată de fiecare dată modalitatea în care îşi vor exercita atribuţiile în vederea influențării soluţiilor care urmau să fie pronunţate sau consecinţele faptelor inculpaţilor.

Pe de altă parte, prin Decizia nr. 368/2017 a Curţii Constituţionale s-a arătat că pentru a se stabili dacă suntem în ipoteza unei rezoluţii unice, vor fi utilizate următoarele criterii: săvârşirea la intervale de timp relativ scurte a acţiunilor componente, comiterea acţiunilor asupra unor bunuri de acelaşi fel, folosirea aceloraşi metode, procedee, mijloace, comiterea acțiunilor în aceleaşi împrejurări, precum şi unitatea de scop.

Din analiza probelor administrate în faza de urmărire penală şi la instanţa de fond rezultă că nu există niciun element de natură a indica faptul că inculpaţii şi-ar fi schimbat rezoluția infracţională după comiterea fiecărei presupuse fapte sau că ar fi adoptat câte o rezoluţie unică anterior comiterii fiecărei fapte”, și-au motivat magistrații clujeni decizia de schimbare a încadrării juridice pentru cei doi inculpați.

Interceptările DIPI, legale, cu autorizație… în alt dosar

Așa cum a arătat Gazeta de Bistrița pe parcursul mai multor episoade publicate despre acest caz, cei doi inculpați au încercat din răsputeri să obțină în instanță nulitatea interceptărilor efectuate de SIPI. Nu au reușit, fiindcă, atât Tribunalul Bistrița-Năsăud, cât și Curtea de Apel Cluj le-au considerat perfect legale, fiindcă respectivele interceptări au fost autorizate în dosarul inițial – 41/P/2015 – din care au fost disjunse dosarele polițiștilor de la Permise Auto, respectiv Claudiu Lup, Simion Baciu și Mihai Capotă, dar și a altor polițiști din cadrul IPJ Bistrița-Năsăud.

“Examinând aceste apărări, în raport de actele dosarului, instanța a reținut următoarele:

Dosarul de faţă a fost înregistrat în urma sesizării instanței cu Rechizitoriul emis la data de 14.06.2016 în dosarul nr. 350/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

Dosarul nr. 1930/112/2016 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud (n. r. în care cap de afiș a fost Simion Baciu, iar Lup și Vartolomei au fost și ei inculpați și ulterior condamnați) în care s-a pronunţat Sentinţa penală nr. 60/F/25.03.2018 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, definitivă prin Decizia penală nr. 502/A/24.04.2019 a Curţii de Apel Cluj (prin care au fost condamnați inculpaţii Lup Petru Claudiu şi Vartolomei Ilie la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni similare săvârşite în aceeaşi perioadă în care au comis faptele deduse judecăţii) s-a înregistrat în urma sesizării instanţei cu Rechizitoriul emis în dosarul nr. 101/P/2015 al DNA – Serviciul Teritorial Cluj.

Dosarele penale menţionate, nr. 350/P/2016 şi nr. 101/P/2015, au fost disjunse din dosarul nr. 41/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

Din actele dosarului şi adresele anterior menţionate, rezultă că în dosarul nr. 350/P/2016 nu au fost încuviințate măsuri de supraveghere tehnică, acestea fiind dispuse exclusiv în dosarul nr. 41/P/2015.

Cu ocazia pronunţării Deciziei penale nr. 502/A/24 aprilie 2019 a Curţii de Apel Cluj în dosarul nr. 1930/112/2016 instanţa de control judiciar a examinat (din perspectiva deciziilor Curţii Constituţionale nr. 51/2016 şi 26/16.01.2019) modalitatea în care a avut loc administrarea probatoriului constând în interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice, şi în care au fost consemnate rezultatele supravegherii tehnice în dosarul nr. 41/P/2015 şi dosarul disjuns nr. 101/P/2015, şi a constatat că nu au fost încălcate dispoziţiile legale care să determine analizarea împrejurării de a stabili dacă este vorba despre o nulitate absolută sau relativă sau o lipsă de loialitate în administrarea probei (….). Examinând modalitatea în care a avut loc administrarea probatoriului constând în interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor şi supravegherea video-audio, s-a constatat că probele utilizate în formularea acuzaţiilor inculpaţilor au fost obţinute în mod legal, deoarece activitatea DIPI nu se circumscrie sintagmei „alte organe specializate ale statului” iar activitatea SRI s-a limitat la asigurarea suportului tehnic pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, care au fost exploatate integral de către DIPI – SIPI Bistriţa-Năsăud”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj.

Au existat și alte probe

Ca și judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, și cei de la Curtea de Apel Cluj au arătat faptul că respectivele interceptări au stat la baza obținerii unor probe concludente care să demonstreze vinovăția celor doi.

“Supravegherea tehnică efectuată în dosarul nr. 41/P/2015 a stat la baza obţinerii unor probe utilizate pentru formularea de acuzații împotriva inculpaţilor şi în dosarul disjuns nr. 350/P/2016 (care face obiectul prezentei cauze).

Având în vedere că în dosarul nr. 350/P/2016 nu a fost încuviinţată supravegherea tehnică şi că astfel de măsuri au fost încuviinţate doar în dosarul nr. 41/P/2015, că instanţa de control judiciar a stabilit în considerentele Decizia penală nr. 502/A/2019 că procedeul probator din dosarul nr. 41/P/2015 nu încalcă dispoziţiile legale şi că rezultatul activităţii de supraveghere tehnică a fost avut în vedere la stabilirea vinovăţiei şi condamnarea inculpaţilor în dosarul nr. 1930/112/2016, instanţa a reţinut că supravegherea tehnică respectă aceleaşi cerinţe de legalitate şi în cauza de faţă (întrucât provine din acelaşi dosar nr. 41/P/2015).

În consecinţă, instanţa a constatat legalitatea proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice efectuate în dosarul nr. 41/P/2015 şi depuse la dosarul nr. 350/P/2016 în susţinerea acuzaţiilor inculpaţilor.

Însă, aşa cum se poate constata din considerentele acestei hotărâri, vinovăţia inculpaţilor Lup Petru Claudiu şi Vartolomei Ilie, în cauza de faţă a fost argumentată pe baza altor probe decât cele rezultate prin supraveghere tehnică.

Rezultatul activității de supraveghere tehnică (efectuată în dosarul nr. 41/P/2015) constând în procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice enumerate în actul de sesizare s-a apreciat a fi nerelevant în raport cu faptele deduse judecăţii, în sarcina inculpaţilor fiind reţinute exclusiv acele infracţiuni care au putut fi probate prin alte mijloace de probă (declaraţii de martori, declaraţii ale investigatorilor sub acoperire, rapoarte întocmite de către investigatori, planşe fotografice, procese verbale de percheziţie, etc.) în măsura în care s-a reuşit coroborarea lor. Dificultatea probării faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor a fost îngreunată întrucât aceştia au refuzat să dea declaraţii iar o parte din martori au revenit, fără nicio justificare, asupra depoziţiilor de la urmărire penală.

În consecinţă, instanţa a reţinut în sarcina inculpaţilor conform art. 103 Cod procedură penală doar acele infracţiuni în privinţa cărora din evaluarea tuturor probelor administrate în cauză a rezultat dincolo de orice dubiu rezonabil, că au săvârşit faptele”, au menționat judecătorii Curții de Apel Cluj în motivare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here