Tribunalul Bistrița-Năsăud a publicat motivarea sentinței de condamnare a polițistului Mihai Capotă – angajatul Serviciului Permise Bistrița-Năsăud, care în toamna anului trecut a fost condamnat la 2 ani și 8 luni închisoare cu suspendare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi, inclusiv cel de a desfășura activitate în cadrul instituției pe o durată de 2 ani. Pe Capotă l-au dat de gol, conform documentului, o serie de înregistrări telefonice, dar și declarații ale martorilor. Sentința însă nu este definitivă și a fost atacată în apel.

Cercetările penale în cazul Capotă au avut ca punct de plecare o sesizare din oficiu, în februarie 2015, a organelor de poliție judiciară din cadrul DGA Bistrița-Năsăud cu privire la comiterea unor fapte de corupție legate de exploatări ilegale de masă lemnoasă, precum și de transportul și valorificarea materialului lemnos, fapte comise de agenți de poliție care asigurau protecția activităților ilegale, însă și de fapte de corupție comise de agenții de poliție legate de activitatea de constatare a unor infracțiuni și contravenții la regimul circulației pe drumurile publice.

Pentru probarea acestor fapte s-au solicitat și s-au obținut mandate de supraveghere tehnică, în dosarul nr. 41/P/2015.

Trebuie menționat că în dosarul penal în care a fost anchetat Capotă nu a fost încuviințată nicio supraveghere tehnică, la bază fiind cele existente în dosarul din care acesta a fost disjuns, respectiv cel cu nr. 41/P/2015.

Potrivit documentului instanței, în dosarul 41/P/2015 a rezultat că fapte de corupție se comit și în legătură cu promovarea probei practice de obținerea permisului de conducere.

Acuzat de luare de mită și trafic de influență

Mihai Capotă a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Conform rechizitoriului, Capotă ar fi primit, în aprilie 2015, de la o persoană un miel şi 10 litri de ţuică „pentru a determina un lucrător din cadrul SPCRPIV Bistriţa-Năsăud cu atribuţiuni de programare a probei practice de obţinere a permisului de conducere să programeze mai repede proba practică (…) precum şi pentru promovarea probei practice”.

În aceeaşi perioadă, poliţistul Capotă a primit de la un alt candidat 30 de litri de vin de casă, pentru promovarea probei scrise a examenului pentru obţinerea permisului de conducere.

Conform rechizitoriului, Mihai Capotă a refuzat să dea vreo declaraţie în timpul anchetei.

Miel și țuică de la finul unui amic! Cei doi au vrut să îl scape, dar acum au ei probleme

Din motivarea instanței reiese că una dintre declarațiile date de martorii din dosar care a tras greu în balanță în defavoarea polițistului de la Permis Auto, a fost cea a unui fost vecin al acestuia, cu care se cunoștea de circa 15 ani și cu care Capotă a rămas în relații de prietenie și după ce s-a mutat de la bloc la casă într-o zonă rezidențială a Bistriței.

“Martorul B.C. este finul martorului M. I. F., care a susținut examenul de obținere a permisului de conducere în cursul lunii martie 2015. Deși a promovat proba teoretică, B.C. a fost respins la proba practică, astfel că știind că nașul său îl cunoștea pe inculpatul Capotă Mihai Emil l-a rugat să intervină la acesta în favoarea sa pentru o programare mai rapidă la o nouă examinare.

După câteva zile, cu puțin timp înainte de Paște, martorul M.I.F. i-a spus finului său că pentru a fi ajutat trebuie să dea «o atenție».

Din declarația martorului M. I. F. dată în faza de urmărire penală rezultă că acesta a apelat la inculpatul Capotă Mihai Emil pentru a-l ajuta pe finul său, B. C., pentru promovarea probei practice de obținere a permisului de conducere.

În cursul urmăririi penale martorul M.I.F. a relatat că a apelat la inculpatul Capotă Mihai Emil pentru a-l ajuta pe B. C., solicitându-i: «… să-l ajute pe finul meu cu tot ce poate, respectiv cu o programare la susținerea probei practice pentru obținerea permisului de conducere și cu promovarea probei practice a acest ui examen , promițându-i numitului C_____ M____ E___ că în schimbul acestor servicii îi voi remite un miel și țuică de prune».

Cu aceeași ocazie martorul a declarat că a apelat la inculpatul Capotă Mihai Emil, căruia i-a expus situația, relevând că acesta i-a răspuns că îl va ajuta finul său după ce i-a promis că îi va remite acele bunuri.

De asemenea martorul M. I. F. a precizat că bunurile pe care i le-a promis inculpatului nu le deținea, ci le avea finul său. Declarația martorului M. I. F. se coroborează cu declarația martorului B. C. care, audiat în faza de urmărire penală, a declarat că: «I-am pregătit 10 litri țuică și un miel de bunișor” pe care nu l-am cântărit însă. Nănașul a venit cu mașina la mine acasă, a pus țuica și mielul în mașină».

Martorul B. C. a susținut proba practică la data de 10.04.2015 cu inculpatul Capotă Mihai Emil și a promovat examenul cu 11 puncte penalizare. Examinarea martorului s-a încheiat la ora 10:10.(…)

Cert este că la scurt timp după promovarea probei practice din ziua de 10.04.2015 martorul M. I. F. l-a contactat pe inculpat și ulterior i-a remis bunurile promise. Martorul M. I.F. a declarat că a luat mielul tăiat și cei 10 litri de țuică de prune de la martorul B. C., cu care s-a întâlnit la locuința acestuia din urmă din (…) care ulterior le-a dus la locuința inculpatului din (…), loc în care le-a remis personal inculpatului.

În concret din probele dosarului rezultă că la data de 10.04.2015, la ora 10:59, după promovarea probei practice de către martorul B. C., martorul M. I. F. l-a contactat telefonic pe inculpatul Capotă Mihai Emil și l-a întrebat dacă are timp să meargă împreună să aducă un miel, folosind expresia «unul din ăla cu patru picioare și … mare, bun, bun». Întrucât inculpatul Capotă Mihai Emil i-a răspuns că se află la serviciu, martorul M. I. F. s-a deplasat la domiciliul finului său de la care a luat mielul și cantitatea de 10 litri de țuică. Ulterior l-a contactat din nou pe inculpat și pentru ca acesta i-a spus că nu are unde să îl pună, martorul s-a oferit să îi țină pentru o vreme mielul tăiat la el în congelator.

Din declarațiile date în faza de urmărire penală de martorii M. I. F. și B. C., care se coroborează între ele, rezultă că inculpatul nu a refuzat bunurile (mielul și cei 10 litri de țuică) și că a acceptat ca pentru o vreme acestea să rămână la M. I. F. doar pentru că nu le putea prelua imediat. Instanța va reține din declarațiile de la urmărire penală, că aceste bunuri au fost re mise efectiv inculpatului de către martorul M. I.F. care s-a deplasat în acest scop la locuința inculpatului”, se arată în motivarea instanței.

Cei doi martori și-au schimbat în instanță declarațiile, însă a fost inutil, ba mai mult, aceștia sunt anchetați pentru mărturie mincinoasă.

DIPI a ascultat și a transcris convorbirile

Un lucru ciudat este însă precizat de către instanță: interceptările din dosarul 41/P/2015, din care dosarul lui Capotă a fost disjuns, au fost transcrise de către ofițerii de la Doi și-un sfert, deși acestea ar fi trebuit efectuate ori de către polițiștii DGA, ori de către polițiștii judiciariști din cadrul parchetului. Cu toate acestea, interceptările nu au fost îndepărtate de către instanță, ci au fost considerate legale.

“Deși cu ocazia dezbaterilor pe fond, prin avocații aleși, inculpatul a invocat nulitatea interceptărilor și convorbirilor telefonice se apreciază că la realizarea procedeului probatoriu nu au contribuit efectiv organele specializate ale statului (D.G.I.P.I.), ci doar au pus la dispoziția lucrătorilor de poliție judiciară resursele tehnice necesare realizării actului de justiție. Este de menționat că legalitatea supravegherii tehnice încuviințat ă în dosar nr. 41/P/2015 a fost examinată recent de instanța de control judiciar în considerentele Deciziei penale nr. 502/A/24 aprilie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar XXX, ocazie cu care s-a constatat că nu au fost încălcate dispoziții legale de natură să atragă nulitatea absolută sau relativă a proceselor verbale în care s-au consemnat rezultatele supravegherii tehnice referitor la care s-a statuat c ă respectă cerințe le de legalitate.

Mai mult, rezultatul activității de supraveghere tehnică efectuată în dosarul nr. 41/P/2015 a fost avut în vedere la stabilirea vinovăției și condamnarea inculpaților trimiși în judecată în dosarul nr. XXX. În aceste condiții instanța reține că supravegherea tehnică efectuată în dosarul nr. 41/P/2015 respectă aceleași cerințe de legalitate și în raport cu prezenta cauză.

În consecință, instanța va constata legalitatea proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice depuse la prezentul dosar.

Pe de altă parte, astfel cum rezultă din încheierile de ședință, la cererea apărătorilor aleși ai inculpatului, au fost puse la dispoziția acestora DVD-urile corespunzătoare transcrierilor convorbirilor telefonice aflate la dosar. Avocații aleși au studiat conținutul înregistrărilor și au solicitat în apărarea inculpatului audierea în ședință publică a înregistrării din 10.04.2015, (…).

În urma audierii în ședința publică a convorbirii telefonice din data de 10.04.2015 (înregistrată în dosar nr. 41/P/2015, din care s-a disjuns cauza), a fost întocmit procesul verbal din data de 24.05.2019, care cuprinde redarea în formă scrisă a discuțiilor telefonice dintre inculpatul Capotă Mihai Emil și martorul M. I. F., convorbire care a avut loc după ce martorul B. C. a susținut proba practică (de traseu), avându-l ca examinator pe inculpat.

Procesul verbal întocmit la data de 24.05.2019, care redă în formă scrisă convorbirea telefonică din data de 10.04.2015, înregistrată în dosarul nr. 41/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, constituie o probă invocată în apărare de avocații aleși ai inculpatului.

Deși apărători inculpatului susțin că din transcriere a acestei convorbiri rezultă că inculpatul Capotă Mihai Emil nu a acceptat să primească bunurile oferite de martorul M. I. F., instanța constată că, în realitate, din această convorbire reiese tocmai contrariul, cum de altfel s-a arătat anterior în considerentele acestei sentințe.

Astfel, din procesul verbal întocmit la 24.05.2019 în urma audierii în ședința publică a înregistrării din 10.04.2015, rezultă că: inculpatul cunoștea dinainte motivul pentru care martorul dorește să îi aducă bunurile promise , deși în conversație nu se rostesc cuvintele miel și țuică; cei doi discută dacă mielul nu este prea mare („Păi nu e prea mare?” – inculpatul și „ Da păi, lasă mă să fie! Ce nu-i bun?” – martorul); întrebat de martorul M. I. F. referitor la țuică („Da păi de ăla aduc 10. Îi bugăt?”) inculpatul răspunde afirmativ; martorul propune inculpatului să-i țină mielul în congelator („În congelator. Păi ți-l bag la mine în congelator și atunci vii după el.”) iar inculpatul acceptă această sugestie („No. Bagă-l la tine ș-oi vini peste vo două săptămâni după el.”).

Așadar „refuzul” inculpatului de a primi aceste bunuri de la începutul convorbirii, a fost doar de circumstanță („Apăi… lasă-l nu trebe.”; „Nu trebe. Nu trebe”; „Las că pe mai încolo, că amu am.”) fiind evident că pe durata convorbirii a acceptat integral ceea ce i s-a promis anterior examenului.

Că a existat o promisiune anterioară a remiterii acestor bunuri rezultă îndeosebi din faptul că tocmai inculpatul aduce în discuție remiterea țuici (până în acel moment martorul vorbindu-i doar de miel):

„ Inculpat Capotă: Bine domnu Semaca, păi ziceai că are de ăla de prună mai bun.

Martor M.: Da păi de ăla aduc 10. Îi bugăt?

Inculpat Capotă: Da.

Martor M.: No bun. Dacă nu zîc mai mult.

Inculpat Capotă: No bine, bine lasă.”

Deși transcrierea convorbirii telefonice din 10.04.2015, audiată în ședință publică la cererea apărătorilor inculpatului, este deosebit de elocventă pentru probarea faptelor, instanța apreciază că vinovăția acestuia în ce privește infracțiunea de luare de mită este dovedită fără dubiu, chiar făcându-se abstracție de procesul verbal întocmit la 24.04.2019, pe baza declarațiilor date la urmărire penală de martorii M. I. F. și B. C., care se coroborează cu celelalte probe aflate la dosar”, a mai precizat instanța.

Nepoata și vinul

Un alt martor audiat de instanță a fost o nepoată a unui amic de-al lui Capotă, de la care polițistul ar fi primit circa 30 l de vin.

“Martora G. S. este nepoata martorului G. N. (în prezent decedat) iar până în primăvara anului 2015 a lucrat mai mulți ani în Germania. Întrucât stătea anumite perioade de timp în țară, martora a urmat cursurile școlii de șoferi, iar în primăvara anului 2015 se pregătea să susțină examenul de obținere a permisului de conducere auto.

Știind că unchiul ei, G. N., cunoaște un examinator, l-a rugat să intervină pentru promovarea probei practice. Martora a declarat că: «Știam și știu și în prezent că unchiul meu cunoaște pe cineva în poliție, la permise, însă nu știu exact despre cine este vorba».

În fața instanței martora a declarat că unchiul ei i-a promis că o va ajuta spunându-i că știe pe cineva de la Poliția din Bistrița, însă fără a-i da alte detalii.

După ce martorul G. N.a acceptat să o ajute , acesta i-a spus nepoatei sale G. S. să cumpere vin și să-l ducă la el, pentru ca ulterior să-l dea la cineva care urma să o ajute. Ca urmare, G. S. a cumpărat încă înainte de a susține examenul teoretic circa 30 litri vin, pe care l-a dat unchiului ei pentru a-l remite mai departe celui care urma să o ajute la proba practică. Cu aceeași ocazie martora a cumpărat o anumită cantitate de vin pentru unchiul ei.

Martorul G.N. l-a contactat telefonic pe inculpat după care s-au întâlnit în zona Sălii Polivalente, la o cafea, ocazie cu care l-a întrebat dacă o poate ajuta pe nepoata sa.

Prin declarația dată în faza de urmărire penală martorul G. N. a arătat că avea vinul asupra sa și l-a oferit inculpatului pentru că nu voia să-l mai ducă înapoi. Chiar dacă inculpatul a replicat martorului «… că nu-și mănâncă pâinea să intervină la altcineva» și nu i-a făcut promisiuni certe că o va ajuta pe G. S., în cele din urmă inculpatul i-a spus acestuia că nu poate să ia vinul deoarece era în timpul serviciului, cerându-i martorului să-l ducă la vecinul lui care are casa „vis-a-vis” de a lui.

Martorul G. N. s-a deplasat spre domiciliul inculpatului și a predat cantitatea de 30 litri vin (aflată în două canistre de 20 de litri și de 10 litri) martorului F. V., vecin al inculpatului , care se afla la garajul locuinței sale.

După o zi sau două, inculpatul Capotă Mihai Emil l-a întrebat pe martorul F. V. dacă nu i-a lăsat cineva vin. Martorul a confirmat și i-a predat vinul inculpatului, după ce în prealabil au gustat amândoi vinul. La întrebarea martorului de unde are vinul, inculpatul i-a răspuns că l-a cumpărat.

Martora G. S. nu a promovat examenul teoretic (sala) și din acest motiv nu s-a mai prezentat la proba practică de obținere a permisului de conducere și a plecat în Germania.

Săvârșirea acestei fapte de luare de mită reținută în sarcina inculpatului rezultă din declarația martorilor G. N., F. V. și G. S. (date în faza de urmărire penală … și în cursul cercetării judecătorești) probe care se coroborează cu proces verbal de redare a unor convorbiri telefonice.

Referitor la această faptă se constată că audiați în fața instanței martorii nu au revenit asupra declarațiilor date la urmărire penală, cu mențiunea că martorul G. N. nu a fost audiat în faza de cercetare judecătorească întrucât a decedat”, se arată în document.

Tăcerea = nesinceritate?

Potrivit motivării, instanța nu a putut face abstrracție abstracție nici de poziția procesuală a a lui Capotă care, în faza de urmărire penală s-a prelevat de dreptul la tăcere, iar în fața instanței a acceptat să dea declarație doar la finalul cercetării judecătorești, după ce a asistat la audierea în prezența sa a tuturor martorilor.

“În acest context se apreciază că declarația inculpatului este nesinceră”, a precizat instanța în document.

Mihai Capotă a atacat sentința tribunalului bistrițean la Curtea de Apel Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here