Așa cum arătam în ediția precedentă, majoritatea inculpaților din dosarul Coman-Monda, au fost condamnați la pedepse cu suspendare, în condițiile în care, conform sentinței pronunțată de instanță, o parte din faptele comise s-au prescris sau nu sunt prevăzute de legea penală. Procurorii nu sunt de acord și au atacat sentința la Curtea de Apel Cluj.

Procurorii bistrițeni i-au acuzat pe Alina Monda, Virgil Claudiu Coman, Cornelia Baciu, Carmen Lucreţia Cucolaş Iedean şi Olimpia Varga de comiterea infracțiuni lor de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, mai presus de orice dubiu

După analizarea probelor existente la dosar, instanța a arătat că vinovăţia Alinei Monda, Virgil Claudiu Coman și Olimpia Varga, sub aspectul comiterii infracţiunii de evaziune fiscală respectiv complicitate la această infracţiune, “este mai presus de orice îndoială rezonabilă”.

“Cele 4 societăţi comerciale care au facturat societăţii inculpaţilor Monda Alina Sorina şi Coman Virgil Claudiu produsele şi serviciile fictive, sunt numai societăţi de tip «fantomă», care au cu singur scop, de a facilita evaziunea fiscală, fără să desfășoare activitate economică și fără să aibă angajați pentru acest lucru, după cum rezultă din constatările fiscale efectuate în cauză, dispuse să  factureze orice fel de bunuri sau servicii care se află pe lista de achiziții a cumpărătorului de «servicii», contra unui comision. Aşa se explică faptul că s-a facturat, pe lângă bunuri sau servicii specifice, şi rechizite de birou, hârtie de copiator, aparat de preparat cafea, şi chiar apă minerală plată (1980 buc.).

Inculpatele Baciu Cornelia şi Cucolaş Iedean Carmen Lucreţia, recidiviste, specializate în comiterea de infracţiuni de evaziune fiscală şi înşelăciune prin intermediul societăţilor comerciale, după cum rezultă din cazierul judiciar, sunt «negustorii» de asemenea servicii”, se arată în motivarea instanței.

Judecătorii arată că, fictivitatea relaţiilor comerciale este întărită şi de modul în care au fost facturate şi plătite toate aceste pretinse mărfuri şi servicii, de valori considerabile, prin facturi şi chitanţe în valoare de până la 5.000 lei, neexistând astfel “urme” ale tranzacţiilor în sistemul bancar, lucru care a facilitat, mai departe, asigurarea facilă a produsului infracţional.

“Aşa cum au constatat şi organele fiscale, ele sunt întocmite superficial, fără nici un fel de detaliu cu  privire la mărfuri, sau de multe ori fără menţiuni privind delegatul ori mijlocul de transport, ori privesc persoane care nu au avut nici o legătură cu acestea (…), sau chiar persoane fictive, ale căror date de identitate aparţin altor persoane.

Inculpaţii Monda Alina Sorina şi Coman Virgil Claudiu au acţionat împreună în acest scop”, arată judecătorii.

Monda a acționat cu bună știință

Instanța mai arată că Alina Monda a acţionat în calitatea sa de unic reprezentant legal al societăţii şi administrator de fapt, care a angajat societatea în toate raporturile comerciale şi a semnat, în calitate de reprezentant legal al societăţii, toate actele juridice încheiate cu terţii, a dispus înregistrarea contabilă a tuturor operaţiunilor frauduloase, şi în cele din urmă a asigurat folosul infracţional ei și lui Coman, în timp ce acesta din urmă a acţionat în calitate de administrator de fapt, în baza unei procuri neînregistrate la Registrul Comerţului, care a asigurat o aparenţă de legitimitate demersurilor sale. După ce şi-au asigurat folosul infracţional, şi după sesizarea organelor fiscale, au abandonat societatea, cesionând părţile sociale unor persoane nevoiaşe, cărora le-a înmânat suma de 1.500 euro pentru a prelua societatea. Respectivele persoane nevoiașe au fost citate ca martori în fața instanței, iar declarațiile acestora s-au coroborat cu probele de la dosar.

Vinovăţia Alinei Monda a fost subliniată și de declaraţiile inculpatei Olimpiei Varga – contabila firmelor. Varga a arătat că Monda “era cea care lua deciziile în societate, şi cea care i-a cerut să falsifice facturile şi chitanţele, după ce i-a pus la dispoziţie situaţiile de lucrări întocmite pentru fiecare furnizor în parte, de concluziile raportului de constatare şi a expertizei criminalistice, din care rezultă că aceasta a falsificat facturile şi chitanţele având ca emitent SC Flor Metal SRL (dar a şi semnat situaţiile de lucrări prezentate de toate societăţile, cu excepţia acesteia), precum şi de modul în care inculpata a reuşit să asigure celor doi inculpaţi folosul infracţional, prin operaţiuni succesive de creditare a societăţii şi retragere de sume de bani, şi scoaterea din patrimoniul societăţii a apartamentului (în privinţa cărora organele de urmărire penală au reţinut săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani, aspect asupra căruia se va reveni în hotărâre)”.

„În acest fel, declaraţiile inculpatului Coman Virgil Claudiu, potrivit cărora inculpata Monda Alina Sorina nu a avut cunoştinţă de toate aceste acţiuni sunt evident subiective şi nesincere, date în considerarea calităţii de concubin, iar declaraţiile martorului S.M., audiat în cursul urmăririi penale (decedat între timp), potrivit cărora inculpatul Coman Virgil Claudiu era cel care administra societatea, se raportează la informaţiile minime cunoscute de martor, urmare a faptului că a relaţionat cu inculpatul Coman Virgil Claudiu, care a avut iniţiativa cooptării sale şi se comporta ca un administrator (în realitate, martorul nici nu cunoştea cine este administratorul legal!). În acelaşi fel, raţiunea pentru care martorii angajaţi pe şantierul complexului rezidenţial de la Braşov nu au perceput-o pe inculpată ca administrator de fapt al societăţii se datorează faptului că inculpatul a fost cel care, în virtutea experienţei, s-a ocupat de această activitate a societăţii, şi nu aveau de unde să cunoască celelalte aspecte care atrag răspunderea inculpatei (cu toate acestea, în acest context, se reține că inculpata Varga Olimpia a arătat că inculpata Monda Alina Sorina se deplasa la Braşov de circa 2 ori pe săptămână)”, a mai arătat instanța, precizând totodată că aportul lui Coman este evidenţiat în declaraţiile sale de recunoaştere, dar și din declaraţiile unor martori.

Li s-a aplicat legea cea mai favorabilă! Una dintre acuzații, prescrisă

În același document, instanța arată că legea favorabilă inculpaților Monda, Coman și Varga în ceea ce privește evaziunea fiscală, respectiv complicitatea la evaziune fiscală este legea nouă, raportat la limitele de pedeapsă şi termenul prescripţiei speciale a răspunderii penale, în timp ce în cazul inculpatelor Baciu și Cucolaş Iedean este cea veche, legea în vigoare înainte de data de 01.02.2014, la care a intrat în vigoare Noul Cod penal, raportat la tratamentul penal al recidivei postexecutorii.

În ceea ce privește acuzațiile de constituire de grup infracțional organizat şi folosire, cu rea credinţă, de bunul sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect (respectiv complicitatea la această infracţiune), instanța a contatat că, în cazul lui Coman, Monda și Varga a intervenit prescripția specială a răspunderii penale în cursul anului 2020.

“Tribunalul nu va face aprecieri asupra vinovăției penale a inculpaţilor în privința acuzațiilor prescrise, în considerarea jurisprudenței CEDO în materia prezumției de nevinovăție în cazurile în care a intervenit prescripția răspunderii penale sau decesul”, a menționat instanța în motivare.

Spălarea de bani, nedovedită de procurori

Cât despre acuzația de spălare a banilor aduse de procurori lui Monda și Coman, tribunalul a constatat că la dosar nu sunt probe care să demonstreze proveniența ilicită a banilor.

“Tribunalul reţine că prin toate aceste operaţiuni inculpaţii Coman Virgil Claudiu şi Monda Alina Sorina au urmărit şi reuşit, cu ajutorul inculpatei Varga Olimpia, să-şi asigure folosul infracţional, respectiv să intre în posesia sumelor de bani rezultate din infracţiunea de evaziune fiscală, sume de bani care nici măcar nu au existat vreodată în materialitatea lor, deoarece prejudiciile cauzate bugetului de stat prin comiterea infracțiunilor prev.de art.9 alin.1 lit.b și c din Legea nr.241/2005 sunt reprezentate de sume care nu sunt calculate și vărsate bugetului de stat, conform legii.

S-a reţinut deja că prin înregistrarea pe costuri, a facturilor conţinând operaţiunile fictive, a fost influenţat negativ rezultatul exerciţiului financiar al societăţii, societatea declarând pierderi.

Inculpaţii au procedat la întocmirea de acte fictive din care să rezulte aprovizionarea cu anumite bunuri şi servicii, şi plata acestora către furnizori (şi implicit plata TVA), societatea s-a aprovizionat în mod real cu bunuri şi servicii fără acte, deci pentru care nu plătea TVA, după care factura mai departe serviciile care înglobau şi bunurile respective, încasând TVA pe care, datorită actelor fictive întocmite, nu mai avea obligaţia de a-l achita bugetului de stat.

În realitate, atât retragerile cât şi înstrăinarea apartamentului unei persoane asupra căreia inculpata Monda Alina Sorina avea controlul, au reprezentat acte de spoliere a societăţii care preconizau viitoarea abandonare a societăţii. Sumele de bani care au ajuns în posesia inculpaţilor Coman Virgil Claudiu şi Monda Alina Sorina prin aceste metode, dar şi sumele de bani cu care a fost cumpărat apartamentul, au în realitate o sursă licită, reprezentând contraprestațiile partenerilor comerciali ai societății, acumulate de-a lungul timpului, despre care nici măcar nu s-a susţinut că ar fi ilicite, iar prin aceste metode au ajuns în posesia acestora.

Mai mult, instanța reține că nu s-a făcut vreo dovadă a faptului că operațiunile s-au făcut cu sume de bani provenind din orice fel de infracțiune, situația financiară a inculpaților de la data faptelor, care nu le-ar fi permis să crediteze societatea cu bani albi, nefiind în măsură să ducă la o  altă concluzie, sumele putând proveni din orice fel de surse la dispoziția inculpaților, iar cât timp nu este dovedită ilicitatea acestor surse, concluzia poate fi doar una speculativă. Este îndeobște cunoscut faptul că în activitatea curentă a unui comerciant, asigurarea unui flux de numerar este un aspect deosebit de important, acesta asigurând derularea normală a activității, mai exact plata furnizorilor, salariaților, investiții urgente sau care aduc profit imediat, plata chiriilor, a datoriilor către stat etc, până la încasarea sumelor de bani la care este îndreptățită societatea, conform obiectului de activitate. Acest flux de numerar se asigură, de multe ori, în situația societăților comerciale care nu sunt puternic capitalizate, prin împrumuturi, de la societăți, instituții financiare sau chiar persoane fizice, ori prin aporturi ale asociaților. În prezenta cauză, procurorul nu a făcut  nici dovada că inculpații nu au recurs sau nu au fi putut recurge la asemenea împrumuturi pentru capitalizarea societăților, mai mult, inculpații au făcut dovada, prin proba cu declarațiile martorilor (…), că asemenea practici erau curente.

Spălarea banilor presupune încercarea de a ascunde originea ilicită a produselor infracţiunii şi crearea unei aparenţe de legalitate a acestora, presupune ansamblul de tehnici şi metode economice şi financiare prin care banii sau alte bunuri obţinute din activităţi ilicite, frauduloase, sunt desprinse de originea lor, pentru ca, apoi, să li se dea o aparentă provenienţă justificată legal şi economic, în scopul investirii lor în economia reală.

Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 656/2002 este subsecvent obiectului juridic generic al infracţiunilor principale, adică al acelor infracţiuni prin care s-a obţinut „produsul” ce urmează a fi „spălat”. Infracţiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002 au obiect material reprezentat de orice bun produs direct sau indirect al infracţiunii principale. Prin urmare , în situaţia în care, cu intenţie, se schimbă, se transferă, se cumpără obiectul „concret” al infracţiunii principale, în mod repetat, pentru a-i ascunde originea, vom fi în prezenţa infracţiunii de spălare de bani.

Infracţiunea de spălare de bani este o infracţiune subsidiară, existând doar ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni predicat din care provin bunurile care se schimbă sau se transferă. Pentru existenţa infracţiunii de spălare de bani este necesară existenţa unei infracţiuni anterioare, principale, de rezultat, care să producă bunuri care să facă obiectul unei operaţiuni de schimbare sau de transfer.

Pretinsele fapte de spălare a banilor din speţă nu întrunesc aceste condiţiile, deoarece: au constituit în acelaşi timp actele prin care inculpaţii au intrat în posesia produsului infracţional, nefiind unul subsecvent, ci concomitent; nu s-a ascuns şi nu s-a disimulat originea banilor, această origine fiind una la vedere, sumele de bani şi apartamentul au ieşit din societate prin operaţiuni transparente, originea lor fiind evidentă; nu s-au parcurs etapele de „curăţare” obligatorii pentru această infracţiune (plasare, stratificare, reintegrare), valorile întorcându-se printr-un circuit simplu, fără ca vreun moment să li se dea aparenţa de bani obţinuţi din operaţiuni legale. Originea banilor nici nu a fost, de altfel, una ilegală, aşa cum s-a arătat mai sus, banii fiind doar scoşi din capitalul societăţii, însă modul, legal sau ilegal, în care au fost scoşi, ar putea constitui elementul material al altor infracţiuni, dar nu al spălării de bani, care nu putea avea ca obiect decât operaţiuni ulterioare de curăţare a banilor scoşi, curăţare ce nu a avut loc, valorile revenind de îndată în posesia sau controlul inculpaţilor, fără să fie plasaţi în circuite financiare şi integraţi în economia reală (…)

Așa fiind, se impune achitarea inculpaților sub acest aspect, pretinsele operaţiuni ilicite nefiind neprevăzute de legea penală, în condiţiile date”, a precizat instanța în motivare.

Cocolaș Idean și Baciu nu au fost membre ale grupului infracțional organizat

În ceea ce le privește pe Cucolaș-Iedean și pe Baciu, instanța le-a achitat de acuzația de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat, întrucât nici măcar o probă de la dosarului cauzei nu susţine vreo coeziune psihică între cele două inculpate şi ceilalţi membri ai pretinsului grup, în sensul arătat de acuzare.

“În afară de falsificarea de către inculpate a unor înscrisuri şi punerea la dispoziţia inculpatului Coman Virgil Claudiu a înscrisurilor provenind de la cele două societăţi, nu s-a făcut vreo probă decisivă în prezenta cauză legat de intenţia celor două inculpate de a adera la un grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista de o anumită perioadă şi acţiona în mod coordonat în scopul comiterii de infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Simpla participare a inculpatei Baciu Cornelia la cedarea societăţii nu vine să contrazică acestă concluzie, şi luată izolat, este lipsită de vreo relevanţă penală, putându-se datora chiar relaţiei de amiciţie pe care o avea cu inculpatul Coman Virgil Claudiu.

Mai departe, faptul că inculpata Cucolaş Iedean Carmen Lucreţia a completat documente puse la dispoziţie de Baciu Cornelia pretinsului grupului infracţional nu vine, în lipsa altor probe, decât să evidenţieze o posibilă înţelegere frauduloasă între aceste două inculpate, iar nu coeziunea cu pretinsul grupului infracţional.

Așadar, se impune achitarea inculpatelor sub acest aspect, deoarece în cauză nu s-a dovedit, dincolo de orice dubiu rezonabil, coeziunea cu pretinsul grup infracţional, iar orice analiză cu privire la îndeplinirea celorlalte condiţii de tipicitate a infracţiunii nu se mai impune a fi făcută”, a arătat instanța.

Drept urmare, așa cum am arătat în ediția de săptămâna trecută, Virgil Claudiu Coman a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani şi 9 luni închisoare cu suspendare și interzicerea unor drepturi, Alina Monda la 3 ani cu suspendare și iunterzicerea unor drepturi, Olimpia Varga – 2 ani cu suspendare și interzicerea unor drepturi, Carmen Cucolaș Iedean (recidivistă) -3 ani și 6 luni cu executare și interzicerea unor drepturi, iar Cornelia Baciu (recidivistă) – 6 ani și 3 luni de închisoare și interzicerea unor drepturi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here