La adoptarea Legii pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu (supranumită DNA-ul pădurilor) s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, arată Curtea Constituţională a României (CCR) în motivarea deciziei prin care a admis sesizarea Guvernului asupra actului normativ, potrivit Agerpres.

Reamintim că la finalul lunii septembrie, Curtea Constituţională a admis sesizarea formulată de Guvern față de legea inițiată de USR. CCR a constatat că este neconstituţională Legea pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu.

„Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte legea supusă prezentului control de constituţionalitate, în procedura de legiferare nu a fost solicitată fişa financiară nici de către iniţiatorii propunerii legislative şi nici de către Camera Parlamentului în care au fost propuse şi adoptate amendamente. Prin urmare, s-a statuat că neîndeplinirea obligaţiei solicitării fişei financiare conduce, în mod firesc, la concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, astfel că au fost încălcate prevederile constituţionale cuprinse în art.138 alin.(5) referitoare la stabilirea sursei de finanţare”, se precizează în motivare.

Potrivit sursei citate, Curtea a observat, cu acelaşi prilej, că argumentul potrivit căruia „deşi a fost solicitată, verbal, fişa financiară a măsurilor propuse, iniţiatorii amendamentelor au precizat că nu există impact financiar pentru anul în curs, întrucât cele două autorităţi sunt finanţate integral din venituri proprii”, prezentat în comunicarea adresată Curţii de preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor, nu poate complini niciuna dintre obligaţiile constituţionale, respectiv cea privind solicitarea fişei financiare care trebuia să însoţească propunerea legislativă (art.138 alin.(5) din Constituţie) sau cea privind solicitarea informării din partea Guvernului (art.111 alin.(1) din Constituţie), aspecte, de altfel, evidenţiate şi de Consiliul Legislativ în avizul emis în procedura de legiferare.

În concluzie, arată judecătorii constituţionali, Curtea a reţinut că, întrucât cheltuielile preconizate prin textele de lege criticate grevează asupra bugetului de stat, adoptarea lor ar fi fost posibilă doar după stabilirea sursei de finanţare în condiţiile Legii fundamentale şi după solicitarea informării Parlamentului de către Guvern, arată Agerpres.

Sursa: G4Media

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here