Microhidrocentrala din Cociu, care a fost distrusă acum 5 ani de o viitură puternică este în continuare de vânzare. Investitorul a lăsat prețul de vânzare la mai puțin de jumătate din cât a băgat în întreg proiectul, după ce doi ani nimeni nu s-a interesat de MHC.

Microhidrocentrala de la Cociu, comuna Șintereag, este de vânzare pe site-urile de profil de 5 ani, practic chiar de la inaugurare. Deși de când e scoasă la vânzare proprietarii italieni au lăsat un milion de euro din preț, nu prea par să fie doritori. Momentan, pentru MHC-ul cu o putere instalată de 0,99 MW, se cere sub 3 milioane de euro.

Aceasta este în funcțiune din 2017 și livrează deja energie în sistemul național, de câțiva ani. Anual, microhidrocentrala realizează o producție de 3.000-4.500 de MW. Proprietarii sunt dispuși să ofere și consultanță în gestionarea afacerii, dar și suport logistic.

Obiectivul a fost scos la vânzare chiar în anul în care a fost pusă în funcțiune, deși furia naturii i-a venit de hac, iar investitorul a avut de băgat o sumă frumușică pentru a o repara și a o pune în funcțiune.

O viitură de 5 minute a distrus construcția

În 2017, chiar când microhidrocentrala era în teste, o viitură puternică a făcut-o una cu pământul. În mai puțin de 5 minute, viitura a adus bucăți mari de gheață de pe Someșul Mare, râu pe care era amplasată microhidrocentrala. Bucățile mari de gheață au înghițit pur și simplu construcția.

În acel moment, acolo se afla un paznic care a reușit să se salveze în ultima clipă, dar și un inginer al constructorului CML, care urma să facă ultimele teste chiar în ziua respectivă. Și acesta a reușit să se salveze în ultima clipă. Autoturismul cu care venise să facă inspecția a fost însă luat pe sus de bucățile de gheață.

„Pagubele sunt imense. Te îngrozește, le-au intrat bucăți mari de gheață, de un metru cub, le-au spart tot ce înseamnă automatizare. Era în teste, urma să îi dea drumul (…) A fost ca un tsunami, așa ceva nu am mai văzut. Când am fost la recepție și am văzut așa bijuterie, îți vine să plângi când vezi ce e acolo”, declara acum 5 ani, primarul comunei Șintereag, Ioan Bob.

De 5 ani este de vânzare !

Investiția a aparținut unui italian, care a băgat în microhidrocentrala de la Cociu 7 milioane de euro. Furia naturii l-a speriat pe investitor, care a reparat microhidrocentrala cât s-a putut și jumătate de an mai târziu a și scos-o la vânzare, pe olx.

Italianul a lăsat mult din preț, încă de atunci. Practic, primul preț cerut pentru MHC a fost de 4,2 milioane de euro, în condițiile în care s-ar fi investit nu mai puțin de 7 milioane de euro. Microhidrocentrala este vândută cu tot cu licențe, acreditări, autorizații de mediu și de la Apele Române.

Trei ani mai târziu, investitorul a mai ajustat puțin din preț, cerând doar 3 milioane de euro, adică mai puțin de jumătate din cât investise. La acest preț nu a mai renunțat italianul, fiind cerut și în ziua de astăzi, când tot de vânzare este obiectivul.

SC MHC Valea Mare SRL, societatea comercială pe care funcționează această microhidrocentrală a obținut ultima autorizație de mediu pentru obiectiv chiar anul acesta în luna martie. SRL-ul a primit undă verde pentru a produce în continuare energie electrică la Cociu.

Pentru anul 2020, SC MHC Valea Mare SRL, societatea comercială care se află în spatele microhidrocentralei a raportat o cifră de afaceri de peste 1,3 milioane de lei, dar și pierderi de 151,963 de lei. Datoriile treceau și ele de 18,3 milioane de lei. Un singur angajat lucra în firma înscrisă în 2014 în Sectorul 3 din București.

Nici 2019 nu a fost mai roz pentru societatea comercială. Potrivit bilanțului contabil, cifra de afaceri era de puțin peste un milion de lei, iar pierderile erau de peste 700.000 de lei. Datoriile erau mai mari: 18,6 milioane de lei.

În 2018, cifra de afaceri a societății ajungea la 1,2 milioane de lei, iar pierderie la 66.000 de lei. Datoriile se mențineau peste 18 milioane de lei. În 2017, primul an de activitate, MHC-ul de la Cociu genera afaceri de 144.000 de lei și pierderi de jumătate de milion de lei. Datoriile ajungeau la 17,9 milioane de lei.

Deși încă nu funcționa, MHC-ul de la Cociu a înghițit în 2016 358.000 de lei, iar în 2015 435.890 de lei. Încă din 2015, datoriile ajungeau la 8,4 milioane de lei, urmând ca în 2016 acestea să ajungă la 15,7 milioane de lei, iar în 2017 la 17,9 milioane de lei.

Strugari de la Parva vrea să „reînvie” o hidrocentrală de pe vremea comunistă

Deși acum câțiva ani febra microhidrocentralelor era mare, în ultimii ani lucrurile s-au mai temperat. Asta nu însemnă că nu se mai fac astfel de investiții. Printre cei care pregătesc o microhidrocentrală se numără Primăria Parva, care ia în calcul pentru investiție râul Rebra.

Primarul Ioan Strugari vrea practic să reînvie o microhidrocentrală care a funcționat acolo în perioada comunistă și care, ca o ironie a sorții, a fost distrusă tot de o viitură puternică, ce a avut loc acum câteva decenii bune.

„Terenul pe care se va amplasa obiectivul, cel din afara albiei minore aparține domeniului public al comunei Parva, iar terenul din albia minoră aparține Apele Române. Terenul este intravilan și liber de construcție. Pe acest teren a funcționat o microhidrocentrală cu baraj, care asigura energia electrică pentru casele localnicilor, până în 1975”, se arată în documentația depusă de primarul Ioan Strugari, la Agenția pentru Protecția Mediului.

Barajul de care se vorbește în documentație a fost distrus și el de o viitură violentă, în primăvara anului 1975. Odată avariat barajul a fost scoasă din uz și microhidrocentrala, iar mai apoi a fost dezasamblată întreaga instalație.

Ioan Strugari vrea astfel să-și asigure atât curentul, cât și căldura în instituțiile publice din subordinea primăriei, începând de la clădirea ce adăpostește primăria și terminând cu unitățile de învățământ.

Proiectul este deja finanțat, din fonduri norvegiene și a obținut de curând și autorizațiile de mediu necesare. Valoarea obiectivului ajunge la două milioane de euro. Pe lângă instituțiile publice, MHC-ul ar urma să asigure și iluminatul stradal.

În județul nostru, funcționează peste 10 microhidrocentrale, însă Agenția pentru Protecția Mediului se ferește să ofere date clare despre acestea. 6 dintre ele s-ar situa tocmai în arii protejate.

Cele mai multe dintre ele vizează aria protejată Cușma. Una dintre ele, de pe râul Budac a aparținut celor de la Hidroelectrica, fiind mai apoi vândută la SC Mineral Oil Brașov, societate care deține și MHC Bistrița, lăsată în paragină în ultimii ani.

Andreea Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.