Peste 80 de angajați ai Apelor Române au dat instituția în judecată și cer salarii cu 15% mai mari. Cei 15% ar reprezenta un spor pentru „complexitatea muncii”. Toate dosarele au fost înregistrate la Tribunalul Bistrița-Năsăud, anul acesta.

86 de angajați ai Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa au dat în judecată instituția în care lucrează. Dosarele au fost înregistrate anul acesta, la Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Funcționarii publici cer o majorare cu 15% a salariului încasat. Acest procent de 15% reprezintă un spor pentru „complexitatea muncii”. Funcționarii se bazează pe Legea 153/2017 și actualizată în 2019, care prevede ca funcționarii publici din mai multe instituții să primească o majorare cu 15% a salariului de bază:

„Funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Finanțelor Publicce, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Refionale și Administrației Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și din instituțiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, funcționarii publici din cadrul aparatului Administrației Prezidențiale, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerului Justiției, precum și funcționarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului beneficiază pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%”, stipulează proiectul de lege.

Apele Române se subordonează Ministerului Apelor și Pădurilor, astfel că funcționarii au toate șansele să obțină o majorare a salariilor, în instanță. Toate dosarele au fost înregistrate în ultimele două luni: ultimul dosar a fost înregistrat chiar săptămâna trecută, iar primul la finalul lunii aprilie. Nici măcar primul dosar înregistrat nu are încă un termen de judecată stabilit.

Angajații din Primăria Bistrița își cer în instanță voucherele de vacanță

Aceștia nu sunt singurii funcționari publici care și-au dat în judecată angajatorul pentru venituri mai mari. Peste 850 de angajați ai Primăriei Bistrița au dat în judecată instituția pentru a primi voucherele de vacanță pentru anii trecuți.

Primele dosare au fost înregistrate la mijlocul anului trecut, iar „avalanșa” încă nu s-a încheiat, cele mai noi dosare fiind chiar de luna aceasta. Culmea, primii care au acționat în judecată Primăria Bistrița au fost mai mulți angajați ai Direcției de Asistență Socială. Soluțiile în cazul lor, care au și rămas definitive, la Curtea de Apel Cluj, au venit în toamnă, dând astfel „speranțe” și restul angajaților să facă acest demers.

Așa se explică cum peste 650 de cauze au fost înregistrate în ultima lună din 2021. Printre cei care și-au cerut voucherele de vacanță în instanță se numără și câțiva șefi. Vasile Marina, de la Direcția Patrimoniu a acționat în judecată Primăria Bistrița, însă ulterior s-a răzgândit și a renunțat la proces în prima lună a acestui an.

Au dat în judecată Primăria Bistrița și Floare Gaftone, secretarul general al municipiului sau Monica Pop, arhitectul șef al instituției. Inclusiv șefa de sindicat Sabina Mălaicu a acționat în judecată instituția în care lucrează. În cazul lor însă, instanța încă nu s-a pronunțat.

În urmă cu puțin timp, primarul Ioan Turc a anunțat că va plăti tuturor angajaților voucherele de vacanță, însă eșalonat, pe 4-5 ani. Această propunere nu pare să fie pe placul angajaților, care au continuat să înregistreze dosare la Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Angajații din instituțiile publice blochează instanțele

Dosarele angajaților de la Apele Române, adunate cu cele ale funcționarilor din Primăria Bistrița riscă să blocheze total instanța de judecată, care oricum s-a declarat „ineficientă” anul trecut când a început avalanșa de cauze.

Secția I Civilă a Tribunalului Bistrița-Năsăud a primit calificativul ineficient anul trecut, acest lucru datorându-se numărului mare de dosare, după cum se arată și în raportul pe anul trecut al Tribunalului Bistrița-Năsăud.

„Scăderea indicatorului de eficiență este cauzată de numărul mare de dosare înregistrate în materia litigiilor de muncă în ultimul trimestru al anului 2021, ponderea acestota fiind de 39.47% din totalul cauzelor de primă instanță, noi înregistrate”, se arată în raportul făcut public de instanța de judecată.

Astfel, la completele de litigii de muncă și asigurări sociale au fost înregistrate 1.773 de cauze noi ( față de 556 în anul 2020). Judecătorii au avut de soluționat, fără dosare suspendate 2.218 cauze (față de 735 în anul 2020). Au fost soluționate 874 de dosare, rămânând un stoc de 1.382 de dosare nesoluționate.

Din cele 1.733 de cauze noi, 1.054 au fost înregistrate în ultimul semestru al anului, fiind imposibilă soluționarea lor în instanță înainte de Revelion. 616 de cauze s-au înregistrat doar în luna decembrie a anului trecut, afectând astfel în mod serios indicatorii de eficiență ai secției și ai instanței în ansamblu.

Sporuri peste sporuri în instituțiile publice

„Colecția” de sporuri oferite în instituțiile publice este absolut impresionată. Sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal.

Cele mai comune sporuri, oferite în mare parte și de mediul privat, sunt cele pentru munca de noapte ( care ajunge la 25%), pentru munca în ture, pentru munca suplimentară, care de regulă e „remunerată” cu zile libere, sau pentru munca în zile libere sau de sărbători.

La acestea se adaugă unele mai puțin comune… de exemplu cei care au un doctorat pot primi un spor pentru titlul științific de doctor, iar cei din învățământ pot primi un spor de performanță academică de 15%. Acesta din urmă se dă doar pentru o perioadă de un an.

Legislația prevede și un spor de 10% pentru suprasolicitarea neuropsihică pentru cei care lucrează în învățământ, dar și un spor pentru condiții de muncă vătămătoare, care se acordă în mai multe domenii de activitate și este cu atât mai „generos” cu cât munca prestată este mai periculoasă.

Cei care prestează activități care solicită o „încordare psihică foarte ridicată” pot primi un spor de până la 15%. Personalul militar, jandarmii sau polițiștii care își desfășoară activitatea cu cai sau câini mai primesc un spor de 15%.

Legislația prevede și un spor de până la 15% din salariu pentru gestionarea datelor și informațiilor clasificate. Cei care își desfășoară activitatea în locuri izolate, cu acces greu accesibil primesc spor de până la 20%.

Andreea Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here