Macovei cere ridicarea imunităţilor “în orb”

Parlamentarii sunt puşi în faţa unei situaţii incomode. Printr-un proiect de lege, aleşilor li se cere să voteze pentru ridicarea imunităţii parlamentare în cazul colegilor lor acuzaţi de diverse fapte penale în cel mult două zile. Acest lucru este stipulat şi în Strategia Naţională Anticorupţie, dar se pare că proiectul nu este pe placul politicienilor români. Proiectul de lege a iscat o serie de controverse şi este sprijinit şi de fostul Ministru al Justiţiei, Monica Macovei.

Până în momentul de faţă, comisarii UE au sfătuit guvernul să adopte un set de prevederi legislative prin care imunitatea parlamentară să nu mai constituie un impediment pentru cercetarea penală a unui membru Camerei Deputaţilor sau Senatului. Conform  Strategiei Naţionale Anticorupţie din urmă cu patru ani, ”imunităţile, în special cele legate de puterea executivă din stat (miniştri, foşti miniştri) încă ar putea reprezenta obstacole grave pentru investigarea efectivă şi urmărirea penală pentru fapte de corupţie”, arată documentul. În momentul de faţă, Strategia Naţională Anticorupţie 2011-2014 (SNA 2011-2014), care este în dezbatere publică, concluzionează că nu s-a făcut nici un pas în această direcţie. Obiectivul 4 din proiectul actual al SNA 2011-2014 al MJ este ”Consolidarea integrităţii în rândul membrilor Parlamentului” şi propune ca primă măsură “Susţinerea în Parlament a adoptării unor norme procedurale clare privind deciziile Parlamentului de ridicare a imunităţii membrilor săi, pe baza celor mai bune practici din alte state membre ale UE (Recomandare MCV)”.
În momentul de faţă, membrii Camerei Deputaţilor ar trebui să voteze o propunere legislativă iniţiată de pedeliştii Sulfina Barbu, Sever Voinescu şi Raluca Turcan, conform căruia votul privind ridicarea imunităţii unui deputat să fie exprimat în mod deschis, nu secret cum se întâmplă în prezent.
Printr-o coincidenţă, la acest proiect de lege vicepreşedintele Monica Macovei plusează şi cere ridicarea imunităţii parlamentare în 48 de ore şi fără ca membrii camerelor să poată studia dosarul prin care este cerută ridicarea imunităţii. “Propun înlocuirea acestei formulări generale cu o una concretă. Modificarea Regulamentelor Camerei Deputaţilor şi  Senatului astfel încât procedura de ridicare a imunităţii să fie următoarea. Decizia să se ia de plenul camerei în maximum 48 ore de la primirea cererii de ridicare a imunităţii. Votul să fie obligatoriu la vedere, pentru ca electoratul să vadă cum votează aleşii şi pentru a evita ascunderea răspunderii în spatele votului secret, aşa cum este acum. Decizia să se ia fără analiza probelor din dosar, căci Parlamentul nu judecă, deci nu trebuie să cântărească probele aşa cum a făcut până acum. Potrivit practicilor altor state UE, Parlamentul trebuie doar să se asigure că cererea de ridicare a imunităţii nu este determinată de declaraţii sau acţiuni politice ale parlamentarului, adică învinuirea penală nu este una inventată, ci se bazează pe indicii de comitere a unei infracţiuni, iar acestea rezultă (sau nu) din cererea de ridicare a imunităţii făcută de procurori. Dacă sunt astfel de indicii, de pildă dacă se face referire la ceea ce rezultă din interceptări telefonice, filmări sau rapoarte de control, martori, etc, este suficient pentru a se lua decizia ridicării imunităţii, pentru ca existenţă acestor indicii arată că nu este un dosar inventat din motive legate de declaraţiile sau activitatea politică a parlamentarului. Atât trebuie pentru ridicarea imunităţii, restul (analiza probelor acuzării şi apărării) este treaba procurorului sau/şi a judecătorului”, arată Macovei.

Contre portocalii

În mod normal, aceste propuneri ar fi salutare dacă ar fi duse până la capăt şi nu ar fi motivate de o serie de interese ascunse. Multe dosare de parlamentari stau la sertari sau primesc nenumărate amânări în instanţă, în situaţia în care o serie de magistraţi sunt numiţi pe criterii politice. Spre exemplu, în Germania, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare se poate pune problema dacă toate cererile de ridicare a imunităţii să se aprobe automat, sau nu. În caz că propunerea este acceptată, cererile de ridicare a imunităţii parlamentare se revizuiesc numai dacă ulterior apar elemente care indică faptul că acuzaţiile nu au fost fondate.
Însă, Monica Macovei, care ocupă şi funcţia de europarlamentar nu a făcut această propunere în forul legislativ european, ci doar a aruncat-o în “eterul românesc”. Mai mult, această propunere care vine de la un fost procuror care cunoaşte legea, are o serie de lacune care o fac să fie respinsă din start.
“Spre exemplu, membrii comisiilor Camerei Deputaţilor, ar putea opina că cererile ar putea fi depuse într-o singură zi, mai precis în cea de luni pentru că dacă cererea vine într-o zi de joi, ea nu poate fi aprobată pentru că vinerea este zi de teritoriu, sâmbăta şi duminica sunt nelucrătoare, deci numai ziua de luni poate fi accesibilă unei astfel şedinţe. Apoi, parlamentarii ar putea fi chemaţi pentru o sesiune de urgenţă, dar ridicarea imunităţii unui coleg de-al lor nu este o chestiune de interes naţional. Apoi, dacă parlamentarii nu vor putea studia dosarul, ei vor opina că nu au posibilitatea să îşi exprime votul. Oricum, ceastă solicitare care vine din partea unor reprezentanţi ai PDL ar trebui să conţină şi alte prevederi. Spre exemplu, procedura juridică, adică procesul efectiv al celui căruia i s-a ridicat imunitatea parlamentară, să se rezolve în procedură de urgenţă, nu să dureze ani de zile cum se întâmplă cu marile dosare pe care s-a aşternut praful. Astfel procurorii care acuză ar trebui să facă dosarul de urmărire cu probe concludente şi necontestabile. Tot aşa, cei care cer ridicarea imunităţii, adică procurorii, să fie traşi la răspundere civil sau sancţionaţi penal, dacă parlamentarul respectiv este declarat de judecător nevinovat”, spune Rareş Petrescu, avocat clujean.

Atac la Macovei
”Demersul doamnei Macovei ar putea fi credibil dacă l-ar face şi la Parlamentul European. Atunci mi s-ar părea mai credibila. Doamna Macovei ar trebui să ştie că un parlamentar – ca de altfel, orice om – trebuie să voteze în cunoştinţă de cauză. Altfel, este ca şi cum ar semna o hârtie în alb. Mai mult, doamna Monica Macovei probabil că nu ştie că nu există imunitate pentru parlamentari, ea este politică şi nu juridică. Aş vrea să mai subliniez un aspect, şi anume că doamna Macovei face parte dintr-un partid care a blocat anchetele la Ridzi şi Pasat, iar eu fac parte dintr-un partid în care un senator a făcut 15 luni de închisoare fără a fi condamnat!”, a declarat senatorul PSD Dan Sova, citat de Lumea justiţiei.

Parlamentarii sunt imuni la penal

Art. 192. – Potrivit art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
Art. 193. – (1) În temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.

Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here