An de an, inspectorii Curții de Conturi descoperă nereguli mari la instituțiile din județ în urma controalelor. Dacă până acum câțiva ani doar Primăria Bistrița se războia în instanță cu Curtea de Conturi, în ultima vreme au început și alte instituții să prindă curaj și încearcă să își facă dreptate la tribunal. Printre ele Casa de Asigurări de Sănătate, Direcția pentru Protecția Copilului sau Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Puține instituții scapă „curate” în urma unui control al Curții de Conturi, inspectorii luând la puricat bugetul, contractele și modul în care s-au cheltuit banii și s-au organizat treburile în curtea lor.
Deși nu este „campioană” la neregulile constatate, ci doar la frecvența controalelor, Primăria Bistrița deține recordul la procese cu Curtea de Conturi. Nu există an în care municipalitatea să nu conteste concluziile la care au ajuns inspectorii.
În ultimii ani însă, tot mai multe instituții și primării au prins curaj și au început să conteste în instanță deciziile și rezultatele controalelor Curții de Conturi. Pentru controalele din 2017, rapoartele Curții de Conturi au fost contestate în instanță de Casa de Asigurări de Sănătate, Direcția pentru Protecția Copilului sau Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bistrița-Năsăud a acționat în judecată Curtea de Conturi în luna mai a anului 2017, procesul desfășurându-se la Tribunalul Bistrița-Năsăud. Prima sentință în acest sens a venit un an mai târziu, în aprilie 2018, când judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud au respins ca neîntemeiată acțiunea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și cererea de suspendare a executării actului administrativ emis de Camera de Conturi Bistrița-Năsăud, ca fiind neîntemeiată. APIA nu s-a lăsat și a făcut recurs la Curtea de Apel Cluj, care în a doua parte a lunii ianuarie anul acesta a venit cu o sentință definitivă și executorie. Magistrații clujeni au admis recursul promovat de APIA împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, care a fost casată. În același timp, cererea de suspendare a fost evident respinsă, ca rămasă fără obiect.
Neregulile descoperite de Curtea de Conturi la APIA
În urma controlului din 2017, Curtea de Conturi a descoperit înregistrări contabile eronate privind bunuri care nu mai îndeplinesc condițiile legale pentru a fi încadrate ca mijloace fixe sau contravaloarea studiilor pedologice.
De asemenea, potrivit inspectorilor s-ar fi efectuat plăți nelegale în cazul acordării ajutoarelor de minimis. Fermierii care au primit bani de la APIA Bistrița-Năsăud nu au păstrat animalele achiziționate minim 3 ani, cum prevede legea și au prezentat instituției date nereale, documente justificative incomplete sau situații nereale în vederea acordării ajutoarelor.
De asemenea, potrivit Curții de Conturi, APIA Bistrița-Năsăud ar fi omis să includă în inventariere și elementele patrimoniale de natura creanțelor, datoriilor, capitalurilor proprii și activelor imobilizante.
CJAS BN s-a războit și ea cu Curtea de Conturi
Și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a acționat în judecată Curtea de Conturi în luna septembrie a anului 2017. Parte în acest proces a fost și Clinica Sanovil, întrucât neregulile constatate de inspectori vizează plăți către această unitate medicală privată.
Prima sentință în acest caz a fost dată de Tribunalul Bistrița-Năsăud la finalul anului trecut. Potrivit judecătorilor prejudiciul cauzat de Sanovil constând în contravaloarea serviciilor medicale spitalicești raportate și decontate nelegal ajunge la sume ridicolă de 3.800 de lei, care a trebuit înregistrată și recuperată de CAS.
Sentința este prima în acest caz și deocamdată niciuna dintre părțile implicate nu a făcut recurs.
Curtea de Conturi: Clinica Sanovil trebuia penalizată cu 400.000 de lei
Potrivit raportului întocmit de Curtea de Conturi, Clinica Sanovil trebuia obligată de CJAS să plătească 406.000 de lei, penalizare substanțială, în condițiile în care deja i s-au imputat banii, un procent din totalul sumei încasate în urma contractelor cu CJAS.
Inspectorii Curții de Conturi au considerat că spitalul privat Sanovil trebuia penalizat cu 3% din suma primită. Printr-un comunicat de presă, șefa CJAS Bistrița-Năsăud, Camelia Ilișuan, a precizat că a îndeplinit toate măsurile și prevederile legale:
”În ceea ce privește constatarea înscrisă în Raportul Curții de Conturi referitoare la decontarea unor servicii medicale de spitalizare continuă pentru care s-au identificat unele neconcordanțe între Foile de observație ale pacienților și datele introduse în sistemul informatic și pentru care prin Raportul de Audit se solicită recuperarea sumei de 406 mii lei, CAS Bistrița-Năsăud a solicitat prin dosarul nr.4100/2017 aflat pe rol .., anularea acestei măsuri ca fiind nefondată și nelegală, CAS Bistrița-Năsăud îndeplinind toate măsurile legale de sancționare a acestor abateri pe care le permit contractele încheiate cu furnizorii de servicii medicale spitalicești”, a explicat șefa CJAS.
Camelia Ilișuan mai spune că a sancționat clinica cu 1%, fiind prima abatere. Aceasta a mai spus că neregulile constatate la Sanovil erau mai degrabă minore și nu s-au repetat de mai multe ori în același an.
DGASPC BN, bună de plată
În proces cu Curtea de Conturi este și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bistrița-Năsăud. Acesta a fost înregistrat în luna octombrie a anului 2018.
Tribunalul Bistrița-Năsăud a dispus admiterea cererii de suspendare formulată de Direcția pentru Protecția Copilului în martie anul trecut, însă în iunie Curtea de Apel Cluj admite recursul formulat de Curtea de Conturi și casează decizia judecătorilor bistrițeni. Decizia rămâne una definitivă.
Printre neregulile constatate de Curtea de Conturi la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului se numără înregistrarea eronată a unor debite reprezentând contribuții ale persoanelor vârstnice și cu handicap, efectuarea de plăți peste normele legale în ceea ce privește consumurile proprii din instituțiile publice, plăți nelegale pentru produse agricole în baza unor documente interzise.
Instituția a decontat nelegal și bilete de călătorie pentru perioadele în care persoanele cu handicap se aflau în spital, a plătit prestații sociale persoanelor cu handicap ce era decedate la data acordării, a decontat ilegal cheltuieli de cazare și deplasare. Totalul abaterilor financiar-contabile trece de 1,6 milioane de lei.
