Lupta pentru terenurile din perimetrul SCDP se ascuțește! Municipalitatea dă rău peste degete ministerului lui Daea

134

În lupta dusă de moștenitorii terenurilordin perimetrul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă (SCDP) Bistrița,în care acum vârf de lance este Primăria Bistrița, contra Guvernului,Ministerului Agriculturii, Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS)“Gheorghe Ionescu-Șișești și Agenției Domeniilor Statului (ADS), lamelesăbiilor se ascuțesc tot mai tare. Pe de altă parte, din ceea ce susțin rivaliibistrițenilor și ai primăriei, demonstrează că în acest dosar este vorba defapt ori de rea voință, una cruntă, ori despre incompetență crasă areprezentanților instituțiilor sus puse.

Într-una dintre edițiile precedente ale Gazeta de Bistrița, am arătat faptul că instituțiile statului, respectiv Ministerul Agriculturii și Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) “Gheorghe Ionescu-Șișești” își bat joc de bistrițenii care își revendică terenurile moștenite în perimetrul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă (SCDP) Bistrița, dar și de Constituția României, precum și de Curtea Constituțională a României, care a emis niște decizii în favoarea respectivilor moștenitori. De asemnea, ASAS nu ține cont și nu recunoaște expertiza unui expert judiciar numit de către instanță, conducerea acestei instituții neînțelegând că în Ardeal au funcționat și funcționează Cărțile Funciare care au demostrat negru pe alb cu aparțin bunurile imobile din această zonă și mișcările în timp ale acestora.

După ce o vreme Primăria Bistrița, Guvernul și Ministerul Agriculturii, pe post de intervenient, s-au duelat pe excepții, instanța a încuviințat cererea de chemare în judecată depusă de municipalitate și a trecut la cercetarea judecătorească. Mai mult decât atât, fiindcă reprezentanții Guvernului și cei ai Ministerului Agriculturii au susținut continuu că nu este dovedit faptul că suprafețele de teren revendicate de bistrițeni se suprapun cu terenul din perimetrul stațiunii, aceeași instanță a dispus întocmirea unei expertize judiciare care a fost finalizată în aprilie anul acesta.

Expertiză: Terenurile se suprapun

Așa cum am mai precizat, ceea ce a constatat expertul nu este altceva decât o dovadă în plus, dacă mai era nevoie, că oamenii, care s-au luptat atâția amar de ani în instanțe, au dreptate și dovedesc cu acte că suprafețele revendicate se suprapun peste ceea ce statul a trecut în domeniul public, de fapt a naționalizat a doua oară, în 2009.

Iată și care au fost concluziile expertului judiciar.

“Terenurile din anexa la Hotărârea Comisiei Județene Bistrița-Năsăud nr. 825/2007, respectiv anexa 29 a acestei hotărâri, se suprapun cu terenurile din anexa 3.30 la Legea nr. 45/2009, ÎN TOTALITATE (n. r. – majusculele ne aparțin).

  1. Face obiectul prezentului raport de expertiză tehnică judiciară suprafața de 37,788 ha teren, conform obiectivelor cerute de reclamantă; terenul face parte din suprafața totală de 151,3507 ha teren identificat în anexa 3.30 la Legea nr. 45/2009 cu modificările și completările ulterioare;
  2. Imobilul teren ce face obiectul dosarului este situat pe teritoriul administrativ al Municipiului Bistrița, în extravilanul localității;
  3. Terenul este cuprins ÎN PERMIETRUL ACTUAL al Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița (…)
  4. Imobilul teren revendicat SE IDENTIFICĂ CU DATE DE CARTE FUNCIARĂ:
  5. Nr. topo. 5978/5/b, în suprafață de 7231 mp, ram de cultură rit, înscris în CF 75818 (nr. cf vechi 3431) Bistrița proprietate a lui Gergely Etelka drept de proprietate dobândit prin convenție în anul 1943; suprafața validată anexa 3.30 legea 45/2009 = 0,72 ha;
  6. Nr. topo 6249, 6250, 6251, 6252, 6253/2, 6253/2 în suprafață totală de 113.254 mp, ram de cultură rit, înscrise în CF nr. vechi 1492 Bistrița proprietate a lui Bita Vasile drept de proprietate dobândit prin cumpărare anul 1939; suprafață validată din anexa 3.30 la Legea 45/2009 = 6 ha;
  7. Nr. topo 6040, 6041, 6042, 6043, 6044, 6045, 6046, 6047/2, 6047/1, 6048/1, 6048/2, 6049, 6050, 6052, 6038, 6039, 6035/2, 6036, 6037, 6028/2, 6028/5, 6056/2, 6057, 6058/2, în suprafață totală înscrisă 45,67 ha, validată de 15,96 ha ram de cultură arător, rit, pășune, înscrise în CF vechi nr. 99 Bistrița proprietate a lui Stamboli SA cu titlu de cumpărare anul 1933, provenite din CF 4362, 1402, 2559, 2849, 1403; suprafața validată din anexa 3.30 la Legea 45/2009 = 13,84 ha;
  8. Nr. topo 6245/6, 6244/1, 6245/5/a, în suprafață de 6,83 ha, ram de cultură finaț, înscrise în CF vechi nr. 31 Bistrița, proprietate a lui Skibniewski Vladislau drept de proprietate dobândit prin cumpărare anul 1940; suprafață validată anexa 3.30 Legea 45/2009 = 5,59 ha;
  9. Nr. topo 6030, 6031, 6032, 6033, 6034, în suprafață de 13,48 ha, ram de cultură rit, arător, înscrise în CF vechi nr. 240 Bistrița proprietate a soției lui Schneider Ioan, născută Penteker Maria drept de proprietate dobândit moștenire anul 1933; suprafața validată anexa 3.30 la Legea 45/2009 = 11,6 ha.
  10. – Actual aceste imobile sunt ocupate de teren agricole, drumuri de acces, construcții specific activității unei stațiuni pomicole;
  11. Imobilele în cauză au primit date de identificare de cadastru tarla și parcelă atribuite în timp de către OCPI Bistrița-Năsăud (…);”, arată expertul judiciar.

Ministerul lui Daea interpreteză legile după ureche

Chiar dacă expertiza este foatrte clară, atât Ministerul Agriculturii, cât și ASAS vin și spun că documentul nu este valabil. De ce? Fiindcă disperați fiind, cei care conduc cele două instituții contestă totul, inclusiv colile evolutive de carte funciară.

Astfel, într-o întâmpinare depusă la dosarul cauzei de către Ministerul Agriculturii, “specialiștii” acestei instituții susțin că documentele care au stat la baza întocmirii expertizei sunt “informe”. Și asta deoarece “sunt redactate în limba maghiară, în condițiile în care documentul a fost emis de o instituție publică din România; conțin anulări de date neînsușite prin aplicarea ștampilei instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea persoana care a procedat la efectuarea modificărilor; conțin însemnări olografe nelizibile ale funcționarușui care a completat formularele de carte funciară, în condițiile în care acestea trebuie redactate în limba română, în format electronic”. Astfel, din punctul de vedere al ministerului, “aceste deficiențe/nereguli de redactare sunt inadmisibile în cazul documentelor oficiale”.

“Raortul de expertiză trebuia sî fie însoțit de extrase de carte funciară actualizate, obținute urmare a conversiei cărții funciare vechi. De altfel, potrivit art. 212 alin. 2 din Regulament, «extrasele de carte funciară privind imobilele îsncrise în cărțile funciare în format pe hârtie vor fi emise numai după efectuarea conversiei acestor cărți în format digital de către asistentul registrator».

De asemenea, cazutile care generează imposibilitatea conversiei înscrierilor vechi constituie în același timp cazuri care generează imposibilitatea de a identifica imobile, după cum urmează:

  • Lipsa numărului cadastral sau topografic, a numărului și a datei cererii de înscriere, a înscrierii dreptulului de proprietate sau a altui drept real imobiliar ori a titularului acestora din partea B a cărții funciare în format de hârtie:
  • Neactualizarea înscrierilor din cărțile funciare vechi, referitoare la imobilele situate în extravilan, în zonele care fac obiectul legilor fondului funciar.

De asemenea, reamintim că în conformitate cu art. 363 din Regulament, obiectul conversiei în constituie numai pozițiile active din cartea funciară în format de hârtie.

Singurul actualizat care provine din conversia cărții funciare vechi este extrasul nr. 15223/23.03.2018 din CF nr. 75818 Bistrița, anexat raportului de expertizî. Însă acest document nu conține date de identificare în funcție de tarla și parcelă. De asemenea, acest înscris conține mențiunea «geometria pentru acest imobil nu a fost găsit».

Opinăm că numerele de tarla și parcelă sunt obligatorii, în condițiile în care datele de identificare ale suprafețelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița (…), cuprinse în Aenxa 3.30 la Legea nr. 45/2009, fac referire la numerele de tarla și parcelă”, menționează în întâmpinare cei de la Ministerul Agriculturii, care au solicitat instanței înlăturarea raportului de expertiză.

Municipalitatea dă ministerului peste degete

Reprezentanții Primăriei Bistrița au dat o replică pe măsură celor de la Ministerul Agriculturii, arătând instanței că aceștia se află într-o profundă eroare.

“Codul de procedură civilă prevede la art. 337 posibilitatea lămuririi sau completării raportului întocmit, iar la art. 338 efectuarea unei noi expertize pentru motive temeinice, nefiind reglementată în vreun mod măsura «înlăturării raportului de expertiză» cererea formulată de intervenientă fiind astfel nelegală”, arată municipalitatea bistrițeană în răspunsul la întâmpinare depus la dosar, în care precizează totodată faptul că, conținutul obiecțiunilor formulate sunt neîntemeiate.

“Prin motivele comunicate, nu se contestă efectiv modalitatea de identificare a terenurilor efectuată prin raportul de expertiză topografică, fiind contestate efectiv colile evolutive de carte funciară preluate de expert din arhiva Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bistrița-Năsăud.

Este o noutate pentru noi să constatăm faptul că o instituție a statului – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu recunoaște intyegral conținutul cărților funciare, atât timp cât în Transilvania, Banat și Bucovina a fost aplicat sistemul cărților funciare, denumit șoi sistemul publicității reale.

Astfel cum se arată în studiile publicate, Cărțile funciare au fost introduse în țara noastră pe parcursul a mai multor perioade, prin adoptarea unei serii de legi, regulamente, ordonanțe și instrucțiuni. Primele atestări ale instituției cărților funciare datează de prin sec. al XVII-lea, dar manifestările legale în acest sens s-au înregistrat abia în njurul anului 1840. Prima provincie românească în care cartea funciară a început să-și desfășoare beneficiile a fost Transilvania. (…)

Odată cu înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 s-a adoptat și promulgat Legea nr. 115/1938 privind unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, publicvată în Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938. Planul de unificare a sistemului de publicitate nu s-a realizat în lipsa unui cadastru general, însă în materie depublicitate, cartea funciară a continuat în Transilvania, Banat și Bucovina.

Înscrierea în cărțile funciare s-a efectuat în conformitate cu prevederile Decretului-lege 115/1938, la instanța de carte funciară care era judecătoria.

În conformitate cu prevedrile art. 30 din Decretul-lege 115/1938 «drepturile personale, faptele sau alte raporturi juridice în legătură cu drepturile înscrise în cartea funciară, devin opozabile terțelor persoane, prin notatea lor», iar potrivit prevederilor art. 33 «cuprinsul cărții funciare, cu excepoția îngrădirilor și excepțiunilor legale, se consideră exact în folosul aceluia care a dobândit prin act juridic cu titlu oneros real, dacă în momentul dobândirii dreptului n-a fost notată în cartea funciară vreo acțiune prin care se contestă cuprinsul ei, sau dacă n-a cunoscut pe altă cale această inexactitate».

Actual, în conformitate cu prevederile art. 877 Cod civil «Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciară sunt drepturi tabulare. Ele se dobândesc, se modifică și se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciară».

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 21 alin 2 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, «Publicitatea imobiliară se efectuează de către birourile de cadastru și publicitate imobiliară pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora». La apariția noului act normativ în domeniul cadastrului și publicității imobiliare, legiuitorul a reglementat și modalitatea de preluare a evidențelor de publicitate anetrioare, prin dispozițiile tranzitorii ale art. 38-40 ale legii.

Prin Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este reglementat și modul de realizare a cadastrului sistematic la nivelul unităților administrativ-teritoriale, care se realizează ca regulă prin măsurători, iar ca excepție «în scopul accelerării înregistrării sistematice», «prin conversia în format electronic a informațiilor existente în evidențele oficiilor teritoriale» – art. 10 alin 1) și 5) din lege, însă realizarea cadastrului sistematic în cadxrul Programului național de cadastru și carte funciară în scopul înscrierii gratuite a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară  nu înlătură conținutul cărților funciare întocmite în baza legislației aplicabile la data înscrierii”, explică reprezentanții Primăriei Bistrița.

Totodată, aceștia mai arată că expertul desemnat în cauză a analizat și depus la dosarul cauzei copia colilor evolutive de carte funciară astfel cum sunt păstrate în arhiva oficiului, iar nicio reglementare legală nu i-ar fi dat dreptul să efectueze o converise a acestora, care se poate realiza numai în cadrul lucrărilor sistematice.

“Tocmai pentru că expertul nu a utilizat extrase de carte funciară, atât instanța, cât și părțile din dosar pot să analizeze întreg conținutul colilor de carte funciară, din care reiese situația tabulară a fiecărui imobil, din fiecare coală funciară identificată.

Prin Raportul de expertiză întocmit, expertul a identificat terenul în suprafață de 37,788 ha teren obiect al litigiului cu date de carte funciară, arătând care au fost proprietarii imobilelor anterior preluării potriovit înscrierilor din partea B a cărților funciare, cu suprafața deținută.

Prin obiecțiunile formulate se contestă în înregime colile funciare depuse în copie de expert, fără un temei legal atât timp cât  nu s-a solicitat rectificarea cărților funciare potrivit prevederilor art. 907 Cod Civil.

Solicitarea de a fi efectuată converisa cărților funciare de către expert este nelegală raportat la dispozițiile Legii nr. 7/1996, repub,icată cu modificările și completările ulterioare, astfel cum am arătat mai sus, dar și raportat la faptul că aceasta poate fi efectuată numai de oficiul teritorial, iar pentru mențiunile din limba maghiară, soluția este aceea a traducerii de către un traducător autorizat, motiv pentru care anexăm traducerea acestora”, arată municipalitatea.

În ceea ce privește obiecțiunile formulate de minister cu privire la faptul că raportul nu conține numere de tarla și parcelă, municipalitatea devine ușor ironică la adresa celor din Ministerul Agriculturii.

“Recunoaștem faptul că nu am înțeles cu exactitate la ce se referă intervenientul, atât timp cât este contestat sub acest aspect extrasul CF 75818 Bistrița, iar pe planurile de situație scara 1:2880 și 1:5000 întocmite de expert la care se face referire, s-a realizat tocmai supraăpunerea imobilelor din hărțile de carte funciară în baza cărora imobilele se identifică cu număr topografic, cu Planul de situație a terenurilor administrate de SCDP Bistrița, astfel cum sunt identificate cu tarla și parcelă potrivit Anexei 3.30 la Legea nr. 45/2009, cu modificările și completările ulterioare.

Expertul desemnat în cauză nu a avut stabilit ca obiectiv întocmirea unui plan parcelar, iar un astfel de pla nu poate fi întocmit la această dată întrucât nu s-a efectuat punerea în posesie a persoanelor care au reconstituit dreptul de proprietate cât timp terenul nu a fost predat comisiei municipale. (…)

În situația în care intervenienta întâmpina greutăți de identificare, cu toate că planul este foarte clar, putea solicita lămuriri concrete, o prezentare narativă nefiind utilă atât timp cât s-a realizat un plan de situație descriptiv complet, care prezintă în legendă culorile de identificare utilizate.

În conformitate cu prevedrile art. 7 din Legea nr. 268/2001 (…), Agenția Domeniilor Statului avea obligația inventarierii terenurilor deținute în administrare de institutele și stațiunile de cercetare și producție agricolă, trimiterea la prevederile aplicabile realizării planului parcelar fiind netemeinic și sub acest aspect.

(…) în mod nelegal se contestă în integralitate schițele de carte funciară preluate în copie de expert din arhiva oficiului teritorial, pe motiv că aceste documente sunt informe, reprezentarea numerelor topograficed pe hărțile de carte funciară fiind clară și necontestată”, a mai subliniat municipalitatea bistrițeană.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here