Lupta pentru eliminarea notelor de redare a convorbirilor, întocmite de Direcția de Informații și Protecție Internă (DIPI) în dosarul în care sunt inculpați foștii șefi din IPJ Bistrița-Năsăud – Ioan Ovidiu Mureșan, Leon Cloșcă și Roberto Hasnăș – devine tot mai acerbă la Curtea de Apel Cluj. În timp ce avocații celor trei argumentează că respectivele note sunt total nelegale, procurorii Anticorupție susțin că, de fapt, notele de redare au fost întocmite de ofițerii judiciari din cadrul DNA. Pe de altă parte, SRI vine și susține că ofițerii din cadrul DIPI au calitate de lucrători de poliție judiciară.

Așa cum am arătat într-un material anterior, avocații celor trei inculpați încearcă să obțină cel puțin rejudecarea dosarului, astfel că se insistă foarte mult pe nelegalitatea notelor de redare întocmite de DIPI în dosarul în care au fost anchetați de DNA Mureșan, Cloșcă și Hasnăș. Drept urmarea apărarea a solicitat instanței întocmirea unor adrese către SRI, DIPI și DNA care să transmită niște răspunsuri pe marginea aspectelor invocate.

Astfel, în ceea ce privește SRI, apărarea a dorit să afle dacă pe parcursul urmăririi penale efectuate în dosarul penal 74/P/2014 serviciul de informații din Bistrița-Năsăud și DNA Cluj au constituit echipe operative comune care au acționat în baza unui plan de acțiune pentru documentarea faptei, iar în caz afirmativ cum s-a materializat această cooperare, componența echipei, identitatea și contribuția fiecărui membru, dar și dacă respectivii membri au deținut avizul de poliție judiciară necesar efectuării de acte de urmărire penală în cauză. Totodată, apărarea a dorit să știe dacă respectivele echipe comune au avut și un plan comun și care sunt măsurile și responsabilitățile concrete pentru desfășurarea activităților precum și care au fost sarcinile fiecărei părți.

O altă întrebare adresată de apărarea se referea la organul care a pus în executare o serie de mandat de supraveghere tehnică, dacă la dispoziția DNA au fost puse toate convorbirile sau comunicările efectuate ori acestea au fost selectate și cine a efectuat respectiva selecție. Totodată, apărarea a dorit să fie informată despre implicarea DIPI în activitatea de consemnare a activităților de supraveghere tehnică dispuse în dosarul 74/P/2015 al DNA Cluj, respectiv transcrierea comunicărilor. În același timp este solicitată întreaga corespondență purtată între SIR și DNA Cluj.

Avocați: Poziţia DNA nu a fost una uniformă

Apărarea ține cu dinții lămurirea acestor aspecte, întrucât pe parcursul desfăşurării procesului penal, poziţia DNA nu a fost una uniformă. În fața instanței clujene avocații au arătat că fiecare procuror care a intrat în cauză din partea DNA şi-a exprimat un punct de vedere diferit.

“Dacă în prima parte chiar procurorul a susţinut că nimeni altcineva decât SRI nu putea să pună în executare măsurile de supraveghere tehnică din prezenta cauză, ulterior, după ce au apărut hotărârile, optica parchetului s-a schimbat şi s-a susţinut că de fapt SRI-ul a intervenit doar pentru a transmite un flux de informaţii şi că de fapt întreaga activitate ar fi fost desfăşurată de către DGIPI. Mai ales faţă de poziţiile exprimate prin numeroasele memorii care au fost depuse la dosarul cauzei atât de către apărare, cât şi de către parchet, în care s-au invocat chestiuni diferite de fiecare dată, consideră că este necesar ca instanţa de apel să lămurească aceste aspecte, din moment ce adresele către SRI nu au fost efectuate în prezenta cauză, cu atât mai mult cu cât acest aspect a fost invocat inclusiv în procedura de cameră preliminară, iar argumentele pentru care judecătorul de cameră preliminară a respins excepţiile pe această temă nu determină concluzia că s-au pronunţat exact pe situaţia invocată.

În concret, la momentul respectiv, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că activitatea de punere în executare a măsurilor de supraveghere tehnică nu este un act de procedură, acesta fiind argumentul, la acel moment, pentru care s-au respins excepţiile. Între timp s-a pronunţat Decizia 51/2016, care a spus în mod concret că punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică este un act procedural. Mai mult, la dosarul de urmărire penală au existat adrese din care rezultă cel puţin implicarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă în mai mult decât punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, însă toate acestea nu au putut fi lămurite până la capăt tocmai pentru că instanţa de fond a refuzat în mod sistematic să efectueze aceste demersuri de a se depune corespondenţa. Din punctul său de vedere, corespondenţa sunt înscrisuri întocmite la data respectivă şi care nu mai pot să fie interpretate ca şi un răspuns formulat de DNA sau un răspuns formulat de către aceste instituţii, fiind clar că atât timp cât acea corespondenţă a fost întocmită la momentul la care s-au pus în executare măsurile de supraveghere tehnică este cert că este cea mai în măsură să ofere informaţii cu privire la modul în care, în mod real, s-au desfăşurat activităţile de supraveghere tehnică în prezenta cauză. Apreciază că este de datoria organelor judiciare să clarifice acest aspect, context în care, faţă de motivele de apel invocate, a solicitat formularea adreselor”, se arată într-o încheiere de ședință din luna iulie.

SRI spune că ofițerii SIPI sunt lucrători de poliție judiciară

La începutul acestei luni, a venit să răspunsul din partea SRI, unul însă extrem de lacunar în raport cu întrebările adresate de apărare. Ideea principală este faptul că SRI a asigurat doar suportul tehnic, adică a pus la dispoziție aparatura tehnică de interceptare a convorbirilor.

“Activitățile efectuate de Serviciul Român de Informații în legătură cu dosarul de urmărire penală nr. 74/P/2014 instrumentat la nivelul DNA –ST Cluj s-au rezumat la punerea în executare, din punct de vedere tehnic, a actelor de autorizare emise în condițiile legii penale, care au fost obținute de către structura de parchet mai sus nominalizată și transmise instituției noastre, în acest scop.

În legătură cu respectivele activități de sprijin tehnic, acestea au constat în transmiterea semnalului de la Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor către structura de exploatare tehnică a Ministerului Afacerilor Interne, formată din lucrători specializați din cadrul poliției judiciare (Departamentul de Informații și Protecție Internă – Serviciul de Informații și Protecție Internă – SIPI BN), cât și de către Serviciul Tehnic din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, care au pus în executare activitățile dispuse prin autorizațiile emise de instanță, efectuând recepționarea și TRANSCRIEREA CONȚINUTULUI COMUNICAȚIILOR INTERCEPTATE.

  • Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 26 din 16 ianuarie 2019, par. 155, “sprijinul/suportul/concursul tehnic nu poate fi echivalat cu o activitate de cercetare penală, specifică organelor de cercetare penală. De aceea, indiferent de faptul că sprijinul tehnic, acordat în temeiul Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, a vizat perioada de activitate a Codului de procedură penală din 1968 sau a noului Cod de procedură penală, Curtea reține că acest sprijin nu putea fi valorizat ca o activitate de cercetare penală.
  • De asemenea, prin Decizia Curții Constituționale nr. 26 din 16 ianuarie 2019, par. 165, Curtea Constituțională delimitează suportul tehnic prevăzut de art. 39-45 din Protocolul de cooperare între PÎCCJ și SRI nr. 00750/2009 (constând în «transmiterea semnalului, managementul și întreținerea echipamentelor de transmitere a semnalului, de la centrele de interceptare ale Serviciului spre spațiile destinate organului judiciar»)  de punerea în executare a activităților dispuse prin autorizațiile emise de instanțele competente, în forma prevăzută de art. 32-38 din același Protocol.

Precizăm faptul că aceste activități au fost executate la solicitările exprese ale DNA –ST Cluj, exprimate în cuprinsul adreselor prin care au fost înaintate actele de autorizare menționate.

Menționăm că instituția noastră nu a emis documente de corespondență în legătură cu dosarul penal referit”, a transmis SRI.

Cică SIPI doar a transcris convorbirile interceptate

La dosar a fost depus și răspunsul venit din partea DNA, care recunoaște că SIPI a transcris conținutul convorbirilor interceptate, însă polițiștii aparținând acestei structuri nu ar fi întocmit și procesele verbale de redare, acestea fiind întocmite de organul de urmărire penală.

“Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj a solicitat Serviciului Român de Informații să procedeze la punerea în aplicare, din punct de vedere tehnic, a măsurilor de supraveghere tehnică, iar fluxul de date rezultat în urma punerii în aplicare a măsurilor să fie direcționat la Serviciul de Informații și Protecție Internă SIPI Bistrița-Năsăud.

De asemenea, Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj a solicitat  Serviciului de Informații și Protecție Internă SIPI Bistrița-Năsăud să procedeze la exploatarea măsurilor de supraveghere tehnică, în temeiul art. a142 alin.1 Cod de procedură penală.

Conform formei inițiale a art. 142 alin.1 Cod procedură penală, intrat în vigoare la 01.02.2014, procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului.

Prin urmare, încheierile penale și mandatele de supraveghere tehnică au fost transmise, în copii conforme cu originalul, la SIPI Bistrița-Năsăud, pentru efectuarea supravegherii tehnice de către lucrători (polițiști) specializați din cadrul acestei structuri.

În concret a fost solicitată către SIPI Bistrița-Năsăud efectuarea următoarelor activități (componente concrete ale supravegherii tehnice):

  • Exploatarea măsurilor de supraveghere tehnică;
  • Redarea în scris a conținutului convorbirilor /comunicărilor, pe momente operative;
  • Supraveghere operativă și filaj, pe momente operative.

Precizăm că lucrătorii SRI și SIPI Bistrița-Năsăud nu au avut nicio participare în ceea ce privește întocmirea proceselor verbale de redare întocmite de organul de urmărire penală (doar acestea constituie mijloace de probă conform art. 143 alin.4 Cod de procedură penală).

Procesele verbale de redare au fost întocmite de ofițerii de poliție judiciară din Cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj și au fost certificate de procurorul de caz.

Notele în format electronic întocmite de polițiștii specializați din cadrul SIPI Bistrița-Năsăud au fost realizate pentru necesități operative, pe parcursul exploatării măsurilor de supraveghere tehnică.

Prin întocmirea notelor în format electronic, care nu sunt mijloace de probă și sunt lipsite de valență probatorie, lucrătorii SIPI Bistrița-Năsăud nu au încălcat nicio competență a organelor de urmărire penală.

Procesele verbale realizate conform art. 143 alin. 4 din Codul de procedură penală nu au conținut identic cu cel al notelor în format electronic, fiind, de asemenea, întocmite la date calendaristice ulterioare.

Selectarea convorbirilor și comunicărilor telefonice relevante a fost realizată de organul de urmărire penală, sens în care SIPI Bistrița-Năsăud a trimis la Direcția Națională Anticorupție rezultatele integrale ale măsurilor de supraveghere tehnică, în vederea ascultării materialului audio de către organul de urmărire penală.

Organul judiciar a evidențiat convorbirile și comunicările telefonice selectate prin inserarea acestora în cuprinsul proceselor verbale de redare – mijloace de probă care au fost întocmite, semnate și certificate conform art. 143 alin. 4 din Codul de procedură penală și care au fost depuse la dosarul de urmărire penală”, a răspuns DNA Cluj.

Sunt încă multe semne de întrebare

Răspunsul DNA nu pare a fi însă de natură a înlătura suspiciunile apărării cu privire la amestecul DIPI în anchetă, în condițiile în care avocații au identificat încă în timpul procesului derulat la Tribunalul Maramureș, o adresă prin care DNA solicita SIPI să comunice traficul integral şi note de redare, dacă au fost întocmite. Avocații au arătat faptul că, din respectiva adresă nu se poate cunoaşte dacă au existat asemenea note de redare, însă, dacă ele au existat şi dacă ele se suprapun peste procesele-verbale de redare întocmite în baza art. 143 Cod procedură penală, se poate constata că selecţia acestei informaţii a efectuat-o DIPI, prin întocmirea notelor, iar procurorul nu a făcut altceva decât să preia.

“Mai mult, proba o constituie informaţia, iar selecţia probei o constituie selecţia datelor de pe suportul optic la momentul când se face transcrierea. Copierea unei note şi cuprinderea ei într-o formă de proces-verbal semnată la final de către organul de urmărire penală, dacă selecţia informaţiei a fost făcută în prealabil de DIPI, înseamnă o încălcare a competenţei funcţionale în ceea ce priveşte selecţia probei”, au subliniat avocații în fața magistraților de la Curtea de Apel Cluj, aceștia apreciind că se impune verificarea acestui aspect în cauză, pentru că în alte dosare în care s-a constatat o asemenea încălcare au fost înlăturate astfel de probe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here