Năsăudul este una dintre localităţile care pot fi afectate de inundaţii, însă nu doar Someşul Mare este cursul de apă care poate genera aici dezastre, ci mai sunt altele două, cu mult mai mici, care, în zilele bune, par lipsite de importanţă – Valea Caselor şi Valea Spinului.
La începutul săptămânii, în urma unor ploi torenţiale, o viitură venită pe Valea Caselor a produs pagube de 10 miliarde de lei vechi. În anul 1922, o viitură formată în urma unei rupturi de nori a ras de pe faţa pământului zeci de gospodării şi a curmat zeci de vieţi.

Zilele trecute o ploaie torenţială s-a abătut pe 12 iulie asupra părţii de nord a judeţului Bistriţa-Năsăud. Şase localităţi au resimţit din plin efectele precipitaţiilor, 20 de hectare de teren şi zeci de gospodării fiind inundate, porţiuni bune de drumuri judeţene, stradale şi comunale şi 15 fântâni au fost afectate, iar câteva podeţe au fost colmatate.
Printre motivele care au stat la baza producerii unor astfel de evenimente se află şi formarea torenţilor pe versanţi.
Năsăudul s-a aflat printre cele şase localităţi afectate de ploile abundente căzute la începutul săptămânii, alături de Parva, Căianu Mic, Chiuza, Piatra şi Tăure. În oraş, două podeţe au fost colmatate, Centru comercial „Plus” a fost inundat, ca şi subsolul Palatului de Justiţie. De asemenea, au fost afectate 10 gospodării, 10 metri de drum stradal pe strada Valea Spinului şi alţi 50 de metri pe strada Valea Caselor. În aceste două zone în care au fost afectate porţiuni de drum stradal, trec două pârâuri care au dus la producerea pagubelor amintite.

Apele furioase au curs la vale

Pârâul Valea Caselor, de-a lungul căruia se desfăşoară strada cu acelaşi nume, este cel mai periculos curs de apă care traversează Năsăudul. Mai periculos chiar şi decât Someşul. În anul 1922, în urma unei rupturi de nori, viitura formată pe Valea Caselor a măturat din calea ei zeci de gospodării şi a curmat multe vieţi.
Luni seara, pe 12 iulie, nivelul apelor a crescut în urma ploii torenţiale, la peste un metru. Umflat de apele torenţilor scurşi de pe versanţi, pârâul a rupt în drumul său porţiuni bune din zidul de protecţie al albiei în mai multe locuri, cu pericol de alunecare a drumului pe ambele sensuri de mers. Apele umflate ale Văii Caselor au adus cu ele bucăţi mari de piatră, dar şi rădăcini de copaci şi lemne, provenite din zonele împădurite aflate în amonte şi care sunt exploatate legal de diferiţi agenţi economici de profil, dar şi ilegal de câţiva localnici care sunt proprietari de păduri. În unele porţiuni, unde albia nu a fost regularizată şi îndiguită, apele furioase ale Văii Caselor au ieşit din matcă, inundând drumul. Unul din motivele care au determinat revărsarea apelor este amplasarea unui podeţ temporar, o bucată de tub de azbociment, cu diametrul de circa 50 de centimetri, care a blocat curgerea normală a apei. „Acel podeţ, tubul, a încurcat foarte rău. Acolo apa s-a adunat şi cum viitura a venit cu viteză din amonte, a rupt apoi tot ce a întâlnit în drum. Puţin mai jos, am avut şi nişte profile din beton pentru protecţie de maluri. Acestea au fost smulse şi duse de ape”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul oraşului Năsăud, Dumitru Mureşan. Edilul a confirmat că în amonte, pe versanţi s-au acumulat în timp multe resturi lemnoase şi rădăcini ale copacilor exploataţi ilegal, care acum au fost antrenate de torenţi la vale.
Cu 10 zile înainte, mai precis pe 3 iulie, acelaşi pârâu a avut de asemenea cotele apelor crescute, la circa jumătate de metru.

Pagube de peste un milion de lei, doar pe Valea Caselor

Primele măsuri luate de administraţia locală pentru a limita pagubele au fost cele de închidere a accesului pe strada Valea Caselor. După primele evaluări, potrivit primarului Dumitru Mureşan, doar pe această stradă pagubele se ridică la un milion de lei (n.r. – 10 miliarde lei vechi).
Potrivit primarului Mureşan, o porţiune cu risc foarte mare şi care poate produce pagube însemnate oraşului, este situată aproape de gura de vărsare a Văii Caselor în Someşul Mare, chiar lângă un pod de cale ferată. Aluviunile aduse de apă în timp s-au depus acolo şi sugrumă destul de mult cursul pârâului. „Am luat legătura şi cu Regionala CFR Cluj pentru a veni şi decolmata podul CFR. Mai lipseşte doar o palmă, atât e de plin şi e pericol”, a precizat primarul Năsăudului, adăugând că în urma viiturii „lemnele aduse de apă sunt până în gura podului”.

Ministerul Mediului are alte priorităţi

Partea proastă este că toate costurile reabilitările vor fi suportate din bugetul local. Nici măcar Apele Române nu vor întinde o mână de ajutor, potrivit primarului, pentru refacerea zidurilor de protecţie a albiei pârâului. „Apele Române s-a spălat pe mâini. Ei vin doar şi constată. Lucrările sunt preluate cu totul, inclusiv cele de pe Someş. Din 2007 ni le-au dat cu arme şi bagaje, adică tot ce a însemnat lucrări din anii ’60. Ei (n. r. – Apele Române) doar ne amendează pe noi că nu facem una sau alta şi iau banii de pe exploataţii. Noi avem în grijă tot ce înseamnă maluri din punct de vedere a protecţiei mediului, de apărare de maluri, praguri, tot ceea ce înseamnă gestionare. Ei încasează tot ce înseamnă exploataţie din albia râurilor, încasează inclusiv apa brută de la Rebra. Cât despre fonduri…”, a spus edilul.
Nici măcar de la Ministerul Mediului, primarul nu se aşteaptă la vreo mişcare, cel puţin într-un viitor apropiat. „Dacă vă aduceţi aminte, de-a lungul timpului s-a tot discutat despre refacerea cascadei de pe Someş. Avem câteva memorii înaintate Ministerului Mediului, primul datând din anul 1998, de pe vremea când primar al Năsăudului era Silviu Serdeşniuc, iar următoarele din anii 2003, 2005, 2006, 2007, dar… nici un ban pentru refacerea cascadei de pe Someş”, a mai spus primarul Mureşan, el precizând totodată că această porţiune a râului prezintă şi cel mai mare risc de pe cursul Someşului Mare pentru oraşul Năsăud. Cât priveşte mărimea investiţiei pentru refacerea cascadei de pe Someş, după ultimele estimări făcute de administraţia locală năsăudeană, aceasta s-ar ridica la circa 1,5 milioane lei. „Ministerul Mediului n-o să dea niciodată prioritate unor potenţiale pericole minore. Nu e de o asemenea anvergură aşa cum e Siretul, spre exemplu. Ei acordă atenţie zonelor cu risc mărit, precum protecţia Dunării, de la un capăt la altul, sau cum ar fi Prutul, Siretul, deşi şi un pârâu ca ăsta (n. r. – Valea Caselor) poate fi un astfel de risc”, a opinat Dumitru Mureşan, precizând că pârâul Valea Caselor este cuprins ca zonă de risc mărit de inundaţii în Planul Local de Apărare împotriva inundaţiilor, alături de alte câteva zone de pe râul Someş – porţiunea cuprinsă între cascadă şi rampa de gunoi a oraşului, Valea Podului, Valea Spinului. „Valea Caselor e cea mai riscantă pentru că are şi un bazin mare de colectare a apelor provenite de pe versanţi”, a mai arătat edilul.
Între 2008 şi 2009, pe Valea Caselor au fost construite patru poduri de beton armat, ocazie cu care în unele porţiuni au fost consolidate şi malurile pârâului. Investiţia s-a ridicat, potrivit primarului oraşului Năsăud, la 2,6 milioane lei, banii provenind din fonduri guvernamentale în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului României nr. 7/2006

Mai ceva ca la Târlişua

Chiar dacă au trecut aproape nouă decenii de la inundaţia devastatoare produsă de pârâul Valea Caselor, năsăudenii povestesc şi acum despre tragicele evenimente produse în anul 1922, povestea fiind transmisă aşa cum se spune la români, „din tată, în fiu”. Tragedia este foarte bine descrisă pe parcursul câtorva pagini în „Monografia oraşului Năsăud”, lucrare apărută sub egida Consiliului Local şi a Primăriei oraşului Năsăud. Informaţiile au fost extrase de autorii cărţii din documentele existente la Direcţia Judeţeană Bistriţa-Năsăud a Arhivelor Naţionale.
Potopul s-a dezlănţuit asupra Năsăudului în ziua de 19 iunie, între orele 14 şi 15, în bazinul superior al Văii Caselor, ca urmare a unei ruperi de nori. „Mugete surde, o pătură de nori grei şi negri, ca nişte balauri turbaţi de mânie, apoi câteva clipe de bubuituri şi tunete groaznice, ca venite din fundul pământului, sau din alte lumi, amestecate cu trosnetele caselor, ce pluteau ca jucăriile de hârtie ale copiilor, pe valurile spumoase şi înfuriate ale apelor, ce pe alocurea, treceau peste acoperişurile caselor, şi cu slabe ţipete ale nenorociţilor, mânaţi cu tot cu avutul, în prăpădul nemaipomenit”, au descris martorii oculari ai tragediei de atunci, scriu autorii monografiei. Catastrofa „în câteva minute a măturat, ca şi cum n-ar fi fost, zeci şi sute de case, a nimicit câteva zeci de vieţi omeneşti, şi întreg avutul adunat în decursul câtorva generaţii”.
Atunci, pe 19 iunie 1922, 27 de case şi 55 de edificii economice au fost şterse de pe faţa pământului, alte 72 de case şi 35 de anexe gospodăreşti au fost ruinate, recoltele multor năsăudeni au fost distruse, iar 22 de persoane au murit şi alte 24 au fost rănite în urma potopului.
Dintr-un raport de la acea vreme a Primăriei Năsăud, scriu autorii, rezulta că atunci au fost afectate nu numai malurile stâng şi drept al Văii Caselor, de la izvoare şi până la vărsarea în Someşul Mare, unde erau aşezate numeroase gospodării, ci şi strada Vasile Naşcu, grădinile din strada Grănicerilor, strada Berăriei şi altele. Cantitatea de aluviuni – pietre, arbori şi resturi vegetale – adusă la vale, a fost imensă, din această cauză malurile Văii Caselor fiind mai ridicate decât în zonele învecinate.

Năsăudenii nu s-au dat bătuţi

După producerea tragediei, în Năsăud a fost înfiinţat un „Comitet pentru ajutorarea familiilor inundaţiilor de potop”, din care făceau parte mai multe personalităţi ale oraşului – Solomon Haliţă (prefectul judeţului), Emil Tişca (directorul Băncii „Mercur”), Petru Rognean (directorul Şcolii Primare de Stat), Augustin Anton (primarul oraşului Năsăud), Vasile Bichigean (directorul Liceului „George Coşbuc”), dr. Teofil Tanco, etc.
Pe 26 iunie, având „încuviinţarea Ministerului de Interne”, comitetul de ajutorare a familiilor sinistrate a adresat un apel tuturor instituţiilor statului, fundaţiilor, bisericilor, presei vremii şi persoanelor particulare din judeţ, dar şi din Cluj, Braşov, Iaşi, Timişoara, Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării, pentru a veni în sprijinul oamenilor năpăstuiţi de ape.
„Primii care au sărit în ajutor au fost năsăudenii, cei din Comitetul de ajutorare a sinistraţilor, care au donat împreună, imediat, suma de 7.011 lei”, scriu autorii.

Guvernul s-a mobilizat urgent – primul ministru a dat bani din buzunarul propriu

Totodată, pe 28 iunie, în gara Năsăud a sosit şi un ajutor de la guvern, constând în două vagoane încărcate cu porumb (circa 20.000de kilograme), care au fost distribuite de Primărie, oamenilor sinistraţi.
Guvernul României nu a rămas insensibil la tragedia năsăudenilor, acesta sprijinind comunitatea şi cu suma de 4.453.000 de lei.
Inclusiv membrii guvernului au făcut donaţii în bani, în frunte cu primul-ministru de la acea vreme – Ion I. C. Brătianu – care a donat personal 10.500 de lei.

Ajutoarele au venit şi din SUA

De asemenea, până la 22 septembrie 1992, potrivit unor tabele centralizatoare cu donaţii ce proveneau de la persoane particulare din toate colţurile ţării, dar şi de peste hotare, chiar din Statele Unite, s-au adunat peste 160.000 de lei.
Pentru înlăturarea efectelor calamităţii abătute asupra oraşului, La Năsăud au fost trimişi de urgenţă 130 de militari din Batalionul de Grăniceri II/R Infanterie Bistriţa, precum şi oameni din aşezările învecinate.
Cu banii strânşi, năsăudenii au purces la refacerea gospodăriilor şi a caselor ruinate de potop şi construirea altora noi în locul celor şterse de pe faţa pământului, dar şi la lărgirea şi regularizarea malurilor Văii Caselor.

Liana Mureşan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.