În climatul postaniversar al Tratatului UE de la Roma încă este nedumerire în marginea realităților conceptului libertății egale a cetățenilor europeni din statele asociate în Uniune. Global sau strict individual privită libertatea, nu par a fi fost sau că vor fi deosebiri mari între oameni care locuitori de drept pe acest continent. Însă libertatea nu este doar proclamativă și generică, ci se concretizează și se înfăptuiește la modul și nevoile trăirii aici a oamenilor, ca cetățeni și necetățeni, dar diferiți în multe.

 

Constituția României face nominalizarea formelor consacrate de libertăți fundamentale: Libertatea individuală (art. 23), libera circulație (art. 25), libertatea conștiinței (art. 29), libertatea de exprimare (art. 30), libertatea întrunirilor (art. 39), libertatea economică (art. 45). Pe parcursul vieții mature am simțit și suportat în regimul comunist mare restrângere a libertății de circulație în străinătate prin neacordare de pașaport individual, ceea ce a avut consecințe la plecarea în alte țări în afara celor socialiste; în acestea se făcea deplasarea în grup, în V până în RDG. (R.D. Germană. Acronimul fiind o regulă azi, creând mai mult confuzie decât economie de spațiu și timp). Îndată după ocuparea țării de către sovietici, din 1918 începând, comunismul desființează Biserica Greco-Catolică în România. Eu fiind aparținător cultului religios al acesteia și refuzând semnarea trecerii la ortodoxie, libertatea conștiinței mi-a fost constrânsă până după evenimentele din decembrie 1989, când formal a fost reacordată fără restituirea lăcașurilor de rugăciune, de biserici, mănăstiri, catedrale, celor de învățământ, proprietățile lor, arhivelor etc. În prezent statul român are trimis ambasador la Vatican un fost mare informator securist. Nu am din comunism nici acea libertate de exprimare. Am arătat împrejurările cum îmi este restrânsă libertatea practicând scrisul gazetăresc, torpilată de racila securisto-informativă din trecut ascunsă în viața politică, de stat, culturală, în presă sub toate exprimările etc. Firește, nu sunt singurul în apăsătoarea stare. Pentru libertățile depline întotdeauna s-a plătit preț mare.

Unele libertăți nu se pot exercita decât în cadrul social și în colectiv și sunt identificate la plural. Așa este libertatea întrunirilor. Exemplul clasic s-a înscris și va rămâne luna februarie a.c. cu întrunirile din București și din țară, cu rezultatul istoric de anulare publică a Ordonanței guvernamentale nr. 13. A avut protestul sau nu autorizația de spațiu și timp nu contează. Schimbările și îngropările vechilor lumi se fac în forță și violență. Statul de drept, oricum, a fost amenințat. Ordonanța 13 la protestul de amploare necunoscut în 28 de ani, a fost anulată de către Guvernul Grindeanu. Dar intervine al treilea for al puterii, Curtea  Constituțională – președinte Valer Dorneanu, a răspuns părților prin soluția obligatorie; luată la sesizarea unor factori ai puterii, aducând o soluție neașteptată, legal subțire, dar obligatorie.

Actorii în scenă pe aria ordonanței sunt toți oameni politici: primul-ministru Sorin Grindeanu – PSD, Liviu Dragnea – președintele PSD, fostul ministru al Justiției Florin Iordache, procurorul-șef Laura Codruța Kövesi – DNA, noul ministru al Justiției Tudorel Toader – PSD, Președintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu – ALDE, președintele României Klaus Iohannis, provenit din PNL, președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu – PSD.

Acești bărbați și femei, adăugând și pe Raluca Turcan, președinta PNL din opoziție, constituie faimoasa echipă a puternicilor zilei. Și cu ea defilăm… Iar lupta politică se desfășoară în organele puterilor statului, a instituțiilor competente și opoziția parlamentară, inclusiv mulțimile de pe străzi și piețe, protestatarii din februarie. Confruntările se desfășoară pe tema continuării luptei anticorupție, opusă legiferării de achitare sau ușurare a pedepselor celor condamnați, sub forma grațierii colective cu modificarea Codului Penal și a celui de Procedură Penală. La nivelul secret, este în combinație puterea politică cu SRI. Nume ca Dragnea, Ponta, Kövesi, Meleșcanu, Dâncu… și apropiat Grindeanu, au fost dezvăluite și citate în legătură cu afacerile și corupțiile unui vârf securist fugit din țară – Sebastian Ghiță, trecut prin școala lui Vântu și prin televiziuni corupte.

În așteptarea rezolvărilor legale; în caz contrar, pentru apărarea libertății individuale și de grup, gândurile și speranțele se întorc la protestatari și la drumul lor înainte.

de Teodor Tanco

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.