JUSTIȚIE FĂRĂ JUSTIȚIE! (2) Cum a soluționat instanța plângerea Mariei Boldiș care a primit doar jumătate din imobilul de pe Zimbrului

564

Arătam în urmă cu două săptămâni faptul că o femeie din Rodna,în vârstă de 80 de ani care s-a luptat în instanță aproape 18 ani pentru a intra în posesia unui imobil de pe str. Zimbrului din Bistrița, care a fost confiscat de comuniști de la bunicii săi, a depus plângere penală pentru fals intelectual și abuz în funcție împotriva Comisiei Locale Bistrița, al cărui președinte este primarul Ovidiu Crețu, printre membrii aflându-se și Dumitru Cincea, șeful Serviciului Juridic din cadrul Primăriei Bistrița. Procurorul a dat soluție de clasare, însă fără să țină cont de ce a arătat femeia, acesta vorbind de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Soluția a fost contestată la procurorul șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, dar și în instanță. Degeaba, totul a fost considerat în bună regulă.

Mulți dintre români sunt dezamăgiți de Justiția din România, fiindcă mulți sunt magistrații care, fără supărare, judecă după urechem interpretând legile după bunul plac. Și au fost multe situații în care probele erau mai mult decât evidente, fie că vorbim de cauze civile, fie penale, astfel că oamenii au ajuns să spună că în România poți să mori cu dreptatea în mână. Și cu dreptatea în mână au văzut cum câștigă cei care au pretins cu tupeu ce nu li se cuvine.

Este și cazul Mariei Boldiș, o femeie de 80 de ani din Rodna, pe care l-am prezentat de-a lungul timpului în paginile noastre. Timp de aproape 18 ani, femeia în vârstă de 80 de ani s-a luptat cu Primăria Bistriţa pentru a intra în posesia a două imobile, de fapt o casă şi teren aferent de 990 m.p. plus încă un teren de 302 m.p., situate pe strada Zimbrului, în care astăzi funcţionează o grădiniţă. Deşi femeia alături de alte încă câteva rude au demonstrat cu acte şi extrase de carte funciară că sunt moştenitorii legali ai foştilor proprietari, municipalitatea ţine cu dinţii de cele două terenuri şi clădirea respectivă. În urmă cu două săptămâni, Gazeta de Bistrița arăta faptul că femeia a depus două plângeri penale, una în 2015 și una în 2018, însă ambele au avut același rezultat zero.

Cea din 2018 însă are o soluționare extrem de ciudată, în sensul în care femeia a depus plângere penală împotriva Comisiei locale Bistrița, condusă de primarul Ovidiu Crețu.

Parchetul nu a ținut cont de nimic

Concret, Maria Boldiș a solicitat tragerea la răspundere a celor care au comis infracțiunea de fals intelectual, în timp ce procurorul a dat soluție pe infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Prima infracțiune este prevăzută de art. 321 Cod Penal, în timp ce infracțiunea reținută de procuror este prevăzută de art. 322 Cod Penal.

După ce a primit soluția procurorului, Maria Boldiș a contestat-o la procurorul șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița. Femeia a arătat în plângerea formulată s-a arătat vătămarea produsă și modul cum s-a acționat “cu intenție și rea credință  pentru a se produce această vătămare, mod care fără nici un dubiu se înscrie în sfera penală”.

“În cauză nu s-a făcut nici un act de urmărire penală, fapta sesizată nu a fost cercetată și s-a dispus clasarea fără a se face nici cel mai mic act de urmărire penală, persoanele vizate nu puteau fi deranjate nici măcar să dea o simplă declarație.

Se arată în motivarea ordonanței că, fapta nu este prevăzută de legea penală. Greu de înțeles de ce au trebui 7 luni de zile să se constate că fapta nu este prevăzută de legea penală, soluția de clasare fiind dată doar pe baza înscrisurilor depuse, fără a se efectua nici un act de urmărire penală. Din cele cunoscute până în prezent, abuzul în serviciu precum și falsul intelectual în înscrisuri oficiale sunt incriminate și pedepsite de legea penală română”, arată Maria Boldiș în contestația de pusă la procurorul șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița.

Aceasta a mai precizat că raportul care a stat la baza emiterii dispoziției de retrocedare este un înscris oficial care produce consecințe juridice, iar faptele nereale cuprinse în document au dus la retrocedarea a doar jumătate din imobilul revendicat situat de pe str. Zimbrului.

Însă, tot ceea ce a scris Maria Boldiș în contestație a rămas fără un rezultat favorabil, fiindcă procurorul șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița a menționat în ordonanță exact același lucru pe care l-a scris șiprocurorul de caz.

În instanță se arată aspecte grave cu privire la soluționarea plângerilor

Astfel, femeia a ajuns să depună plângere împotriva ordonanței procurorului, în instanță.

“Ordonanța atacată este vădit nelegală și netemeinică. (…) Ordonanța nu răspunde la niciuna din solicitările din plângerea formulată împotriva Ordonanței procurorului de caz dată în dosar (…) și mai mult, în mare parte este copy-paste a conținutului din ordonanța atacată. (…)

În ordonanța atacată se arată că, în ce privește fapta de abuz în serviciu, acesteia îi lipsește una din condițiile legale de punere în mișcare a acțiunii penale, fără a preciza care este acea condiție legală care lipsește.

Fapta de abuz în serviciu este săvârșită sub forma unei infracțiuni continuate și în prezent. (…)

Consider că se impunea o minimă verificare a celor sesizate și anume să se verifice dacă dosarul meu de retrocedare a stat câțiva ani la sertar în nelucrare, care este motivul împiedicării mele de a dobândi în termen legal dreptul meu.

Fapta săvârșită de funcționarii publici însărcinați cu soluționarea  dosarului meu de retrocedare, de a nu îndeplini actele în termen legal și prin aceasta cauzându-mi un prejudiciu prin privarea de proprietate ani de zile întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 297 Code Penal. (…)

S-a consumat ceva timp pentru a studia sentințele date pe baza unor înscrisuri care întrunesc elementele infracțiunii de fals intelectual, constând în atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului. Această faptă este prevăzută de art. 322 Cod Penal, ceea ce mă duce la concluzia că sesizarea mea nici nu a fost citită. (…)

Am solicitat să-mi fie comunicate actele de urmărire penală și întrucât nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală, nu mi-a fost comunicat nimic, și imediat s-a dat clasare și s-a comunicat clasarea”, a mai scris femeia.

Și totuși…

Nici Ordonanța atacată, nici cea dată de procurorul de caz nu conțin nicio explicație juridică concretă cu privire la faptele sesizate. Nu se arată în concret care elemente constitutive ale infracțiunii nu sunt îndeplinite”, a mai scris Maria Boldiș în plângerea depusă în instanță.

Instanța a respins în final plângerea formulată de Maria Boldiș.

A primit juma’ de imobil

Imobilele revendicate de Maria Boldiş au fost luate cu japca de statul comunist, în 1950, de la Pfaundler Ottmar şi soţia acestuia Graf Katalin Matild, fără a li se acorda acestora vreun bănuţ drept despăgubire.

Pfaundler Ottmar şi Pfaundler (născută Graf) Katalin Matild (ambii născuţi în secolul XIX) au avut un fiu – Pfaundler Arnold Ottmar. Din căsătoria acestuia din urmă cu Susana au rezultat 5 copii, cei care astăzi revendică Zimbrului, printre care şi Maria Boldiş.

În anul 2002, Maria Boldiş, în numele ei şi a rudelor sale, a notificat Primăria Bistriţa cu privire la restituirea în natură a imobilului construcţie şi teren situat pe strada Zimbrului nr. 19,însă doi ani mai târziu municipalitatea bistriţeană, la cârma căreia se afla pe atunci Vasile Moldovan, le respinge cererea. Se acceptă însă acordarea de despăgubiri, dar numai pentru jumătate de proprietate, adică doar pentru partea după PfaundlerOttmar, al cărui certificat de deces a fost depus la dosar. Deşi Pfaundler Katalin Matilda a fost soţia lui PfaundlerOttmar, municipalitatea nu a recunoscut acest fapt fără vreun document la dosar. Şi asta deoarece într-o sentinţă civilă din 2003, instanţa nu amintise şi de Katalin Matild, ci doar de Ottmar.

Asta cu toate cu toate că atât Maria Boldiş, cât şi rudele sale, erau moştenitoarele lui Pfaundler Arnold Ottmar, fiul lui Pfaundler Ottmar, calităţi recunoscute de instanţă în acelaşi an 2003. Primăria a ţinut cont însă de bunici şi nu de tatăl moştenitorilor.

Cum Maria Boldiş nu a găsit nicăieri certificatul de deces şi nici nu ştia data exactă a morţii bunicii sale, în 2006, a fost nevoită să ceară instanţei să se pronunţe asupra acestui lucru. Noaptea minţii, timp de aproape 2 ani, Katalin Matild Pfaundler a fost declarată dispărută, deşi femeia se născuse în 1879, deci acest lucru se întâmpla la 125 de ani de la naşterea ei.

Maria Boldiş a reuşit să obţină declararea morţii bunicii sale, însă mult prea târziu pentru plângerile pe care le depusese în instanţă în care ataca actele primarului Vasile Moldovan.

În anii care au urmat femeia a depus anual contestaţii peste contestaţii, însă degeaba, fiind trimisă de la Ana la Caiafa, când de primărie, când de ANRP.

În toamna lui 2017, Maria Boldiș introduce o nouă acțiune de revendicare a imobilului de pe Zimbrului în instanță, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, iar procesul s-a derulat extrem de rapid, în condițiile în care în 2018 februarie are loc pronunțarea. Conform sentinței, Maria Boldiș primește doar jumătate din imobil, deși la dosar avea dovezi că este moștenitoarea acestuia în integralitate. Instanța a luat de bună o decizie a comisiei municipalității, din 2007, prin care Mariei Boldiș i se acceptă retrocedarea doar a cotei de ½ din imobil, deși, culmea, la acel moment femeia depusese la dosar certificatul de deces al lui şi Pfaundler (născută Graf) Katalin Matild și atesta faptul că este moștenitoarea acesteia. Trebuie menționat și faptul că Pfaundler (născută Graf) Katalin Matild a decedat înaintea soțului său Pfaundler Otto, în anul 1948, deci înainte ca imobilul să fie naționalizat. În consecință jumătatea de imobil deținută de Pfaundler (născută Graf) Katalin Matild i-a revenit lui Pfaundler Otto și fiului acestuia. De aceste aspecte instanța nu a ținut se pare seama, și a luat în considerare doar actele primăriei, în care. Altfel spus, instanța nu a făcut în niciun fel dreptate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here