IPJ GATE, întrebări fără răspuns! Care este realitatea despre activitatea SRI-DIPI în acest dosar?

Duelul pe care avocatul lui Leon Cloșcă, fostul comandant al Poliției orașului Năsăud, trimis în judecată în 2015 de DNA, alături de Ioan Ovidiu Mureșan – fostul șef al IPJ Bistrița-Năsăud și Roberto Hasnăș – fostul șef al Poliției Rutiere Bistrița-Năsăud, în poartă cu procurorii Anticorupție pe tema interceptărilor efectuate de SRI în dosar, care mai apoi au fost transmise DIPI, devine tot mai ascuțit. Practic, procurorii sunt încolțiți tot mai tare și înghesuiți în colț și nu mai știu cum să dreagă busuiocul.

În luna ianuarie anul acesta, Curtea Constituțională a admis sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016. Cu majoritate de voturi, CCR a admis sesizarea și a constatat „existența unui conflict juridic de natură constituțională „generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul ICCJ și SRI a Protocolului nr 00750 din 4 februarie 2009 precum și exercitarea în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra activității SRI”.

De asemenea, CCR a admis sesizarea și a constatat „existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul Înaltei Curți și Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte și celelalte instanțe judecătorești generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul ICCJ și SRI a Protocolului 09472 din 8 decembrie 2016 doar cu privire la dispozițiile articolului 6 aliniat 1, art 7 al 1 și art 9 precum și de exercitarea în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra activității SRI”.

Astfel, instanțele judecătorești vor stabili pentru dosarele în curs de judecată și a căror instrumentare s-a făcut și pe baza protocoalelor semnate cu SRI, „în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală”.

„Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești precum și ministerul Public, Parchetul de lângă Înalta Curte și unitățile subordonate vor verifica în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale și corespunzătoare”, se arată în comunicatul CCR.

Dosarul polițiștilor bistrițeni a fost instrumentat de procurorii DNA și se bazează în mare parte pe interceptări efectuate de serviciile secrete.

Nu știe nimeni când a fost transmis de SRI către DNA, traficul integral

Leon Cloșcă, dar și Ioan Ovidiu Mureșan încearcă de multă vreme, de dinainte de apariția deciziei CCR să demonstreze amestecul SRI și mai ales al DIPI în dosarul în care au fost anchetați și judecați. La ultimul termen care a avut loc la jumătatea lunii februarie, avocatul lui Leon Cloșcă nu i-a slăbit din cătare pe procurori, în condițiile în care deși s-au transmis o serie de răspunsuri și interceptările din dosar, mai sunt încă multe aspecte de lămurit.

Astfel, după ce a consultat documentele clasificate depus la dosarul cauzei, avocatul lui Leon Cloșcă a arătat că în răspunsul comunicat de DIPI, că a fost transmis traficul integral de către SRI, nu este precizată și data. Potrivit avocatului, materialul de urmărire penală, care a fost pus la dispoziţia lui Leon Cloșcă în faza de urmărire penală, conţine inclusiv toate actele făcute şi înainte şi după emiterea acelei adrese.

Concret, apărătorul lui Leon Cloșcă a solicitat instanței să observe că la acel moment, în dosar, nu era depus procesul verbal de redare a convorbirilor din data de 4.11.2014, adică nu era întocmit din moment ce nu le-a fost pus la dispoziţie. De asemenea, a mai arătat că, din procesul verbal rezultă că el a fost întocmit în data de 23.11.2014, iar din documentele DNA rezultă că respectivul document a fost pus la dispoziția procurorilor a doua zi, pe 24.11.2014.

Ca atare, avocatul consideră că “este relevant să se stabilească exact când s-a trimis traficul integral, pentru că dacă acest trafic integral a fost trimis de la SIPI (n. r. – DIPI) la DNA înainte de data de 24.11.2014 nu există nici o explicaţie pentru acea adresă şi nu există nici o explicaţie de ce acel proces verbal nu se regăsea la dosarul cauzei, pus la dispoziţia apărătorilor, aşa cum era la momentul respectiv, iar pe de altă parte crede că este o chestiune care nu s-a clarificat, acest traseu al traficului integral din moment ce parchetul a susţinut că punerea în executare s-a făcut de către SRI, SRI care a transmis traficul integral către DIPI, o dată trebuie lămurit în ce temei legal s-a făcut această transmitere, la ce dată şi mai ales la ce dată s-a făcut transmiterea traficului către DNA, pentru că s-a susţinut în concluziile orale că traficul a fost trimis pe măsură ce era realizat”.

Date neconcordante

În opinia avocatului, este foarte importat faţă de actele aflate la dosarul cauzei, să se constate dacă respectivul document a fost trimis înainte de data de 24.11.2014, deci dacă la momentul la care s-a făcut predarea procesului verbal în 23.11.2014 DNA avea tot traficul. Avocatul lui Cloșcă a mai întrebat retoric de ce acest proces verbal nu se regăsea la dosarul cauzei şi, mai important, de ce în ianuarie 2015 parchetul a solicitat traficul pe o anumită discuţie purtată de Ioan Ovidiu Mureşan cu privire la un incident, traficul pe acea discuţie şi notele de redare.

“Este relevant să aflăm dacă s-au făcut aceste note de redare şi în ce scop, pentru că s-a susţinut că ele sunt făcute în scopul uzului personal procurorului. Nu ştiu unde în Codul de procedură penală există această posibilitate ca un serviciu să facă nişte redări doar aşa, ca să fie folosite de procuror. Dacă era aşa, ele trebuiau să fie deja făcute în noiembrie 2014, pentru că acest act material, ultimul pentru inculpatul Cloşcă a fost cel mai scos în evidenţă cu ocazia formulării propunerii de arestare preventivă, ori aceste interceptări, acest proces verbal de redare nu a apărut la dosarul cauzei decât în februarie (n. r. – 2015), chiar înainte de trimiterea în judecată. Sunt nişte aspecte care pot fi lămurite cu ajutorul acestor adrese, pentru că ne interesează punctual datele, când s-a trimis, ce s-a trimis, de ce nu tot şi, sigur, faţă de decizia Curţii Constituţionale care, într-adevăr, nu este publicată dar există un comunicat de presă emis de către Curtea Constituţională, din care, la pct. 3 rezultă clar că este obligatoriu pentru instanţe şi pentru organele judiciare să lămurească problema implicării într-un fel sau altul a serviciilor secrete în dosarele aflate pe rol”, a precizat avocatul în fața instanței.