După 20 de ani de la Revoluţie, România ar putea avea o lege a lustraţiei, după ce Comisia juridică a votat, săptămâna trecută, proiectul. Actul normativ mai are nevoie doar de votul plenului Camerei Deputaţilor, un termen avansat în acest sens fiind data de 20 mai.
Cel mai tare va fi afectat PSD, care ar putea pierde aproape 40% din consilierii locali, dacă proiectul de lege va fi adoptat în forma propusă de PDL şi PNL.
Ion Iliescu este de părere că lustraţia este o „prostie” şi ea nu poate fi aplicată în România.

Comisiile Juridică şi pentru Drepturile Omului din Camera Deputaţilor au adoptat săptămâna trecută, în şedinţă comună, cu 22 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi şase abţineri, raportul la Legea lustraţiei.
Actul normativ care interzice accesul foştilor membri ai nomenclaturii comuniste la funcţii publice este foarte aproape de adoptare, termenul avansat fiind 20 mai.

Sub incidenţa legii

În categoria lustrabililor sunt incluse persoanele care au ocupat funcţii de conducere şi au fost remunerate pentru aceasta în structurile de partid, ale Securităţii sau ale sistemului judiciar comunist. Cei care intră în această categorie vor avea o interdicţie de cinci ani la funcţii publice numite şi alese, cum ar fi cea de preşedinte, premier, deputat sau senator, ori aleşi locali.
Astfel, în lege sunt specificate care sunt categoriile ce sunt considerate a fi făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist instaurat în România după 30 decembrie 1947. Printre lustrabili se regăsesc persoanele care au ocupat funcţii de conducere remunerate în PMR, PCR, UTC, UASCR, membrii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, deputaţii în Marea Adunare Naţională, membrii consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti, persoanele din structurile Securităţii sau colaboratorii acesteia ca poliţie politică, magistraţii cu funcţii de conducere în sistemul judiciar comunist, comandanţii din Inspectoratul General de Miliţie, conducătorii instituţiilor de presă sau de propagandă ai PCR, persoanele din învăţământul de partid şi şefii misiunilor diplomatice şi consulare.
De asemenea, sunt menţionate funcţiile pentru care nu poate candida, nu poate fi aleasă şi nu poate fi numită o persoană, timp de cinci ani de la intrarea în vigoare a legii, dacă în perioada 30 decembrie 1947-22 decembrie 1989 s-a aflat în una din situaţiile enumerate mai sus. Acestea sunt cea de preşedinte al României, membru al guvernului, senator, deputat sau europarlamentar, preşedinte al CJ, consilier judeţean sau local, primar sau viceprimar, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător al Curţii Constituţionale, director, director adjunct în serviciile secrete, membru în CA sau în conducerea executivă a Băncii Naţionale a României, judecători sau procurori, posturi de conducere în Inspectoratul General al Poliţiei, posturi de conducere în Armată.
Persoana care candidează pentru una din aceste funcţii va fi obligată să prezinte o declaraţie olografă, prin care să precizeze dacă s-a aflat până în decembrie 1989 într-una din situaţiile prevăzute de lege, declaraţii olografe care vor fi verificate de Autoritatea Electorală Permanentă.
De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii lustraţiei, şi persoanele care ocupă o funcţie sau o demnitate publică sunt obligate să depună o declaraţie olografă la instituţia la care îşi desfăşoară activitatea, în care să precizeze dacă s-au aflat în una din situaţiile prevăzute de lege. Dacă nu o vor face în termenul prevăzut, acestea vor fi demise de drept din funcţie, ca de altfel şi persoanele din a căror declaraţie rezultă una din situaţiile cuprinse în primul articol al legii. Persoana aleasă sau numită într-una din demnităţile enumerate mai sus, care a făcut parte din nomenclatura PCR, au făcut parte din Securitate ori a colaborat cu aceasta, va fi considerată demisă dar îşi va continua mandatul până la expirarea acestuia, iar termenul de 5 ani curge de la expirarea mandatului.

PSD are cei mai mulţi lustrabili

Potrivit Mediafax, la şedinţa pe care Biroul Permanent Naţional (BPN) a PSD a avut-o cu deputaţii partidului, săptămâna trecută, a fost prezentată o simulare a juriştilor social-democraţi pe baza legii lustraţiei. Respectiva analiză arăta că aproximativ 70% dintre consilierii locali care cad sub incidenţa legii lustraţiei, dacă ea va fi adoptată în forma propusă de PNL şi PDL, aparţin PSD. Astfel, social-democraţii ar putea pierde circa 40% dintre consilierii locali.
În schimb, foştii nomenclaturişti şi securişti pot ocupa funcţii în serviciile deconcentrate sau posturi de directori în ministere, întrucât PDL s-a opus lustrării candidaţilor la aceste poziţii. PSD şi PNL i-au acuzat pe democrat-liberali că vor vrea să-şi menajeze oamenii din deconcentrate, care finanţează partidul, deşi democrat-liberalii susţin că respectivele numiri nu au caracter politic.

Iliescu şi stalinismul

Cel mai indignat de legea lustraţiei s-a arătat Ion Iliescu, care a declarat, pentru Gândul, că „este o prostie”. „Este total aberant să vii la nivelul anului 2010 cu o astfel de lege”, a comentat Iliescu. El a mai spus că l-a atenţionat deja pe iniţiatorul legii încă din Senat că actul normativ are conotaţii staliniste. „I-am spus că legea aceasta este una de esenţă stalinistă. Mi se pare o prostie ca o ţară europeană să vină după 20 de ani cu astfel de chestiuni”, a mai precizat Ion Iliescu. Indignarea lui Ion Iliescu vizavi de legea lustraţiei nu este una nouă, el făcând comentarii asemănătoare şi la sfârşitul lunii martie, când s-a discutat asupra posibilei adoptări a legii în luna mai. „Păi, legea lustraţiei este, într-adevăr, o lege de tip ceauşist. Nu are ce să caute în context democratic. Şi ce valoare mai are ea? Care este efectul legii lustraţiei acum?”, a spus Iliescu.

Ameninţare cu CCR

Pe de altă parte, social-democratul Florin Iordache, vicepreşedinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, singurul dintre cei şapte membri ai PSD care a votat „împotrivă”, restul abţinându-se, a sugerat că dacă legea va fi adoptată, aceasta va fi atacată la Curtea Constituţională. „Fiind şi o lege organică, dacă cumva va fi votată ca lege organică, cu 167 de voturi, ne dă nouă posibilitatea să o atacăm la Curtea Constituţională. Anul 2010 nu ne dă dreptul să putem adoptata o astfel de lege, pentru că la 22 de ani astfel de principii sunt nedemocratice şi neconstituţionale”, a precizat Iordache.

De cinci ani în Parlament

Legea lustraţiei, iniţiată de Mona Muscă, Eugen Nicolăescu, Viorel Oancea şi Adrian Cioroianu, se află în Parlament din 2005. Iniţial, legea prevede ca persoanele care au făcut parte din structurile de putere sau din aparatul represiv al regimului comunist să nu poată candida şi să nu poată fi numite, timp de zece ani, pentru o serie de demnităţi şi funcţii publice – de la cele de preşedinte al ţării şi parlamentar la cele de primar, prefect, judecător şi procuror. Faţă de forma depusă de iniţiatori, proiectul a suferit multe schimbări pe parcursul dezbaterilor din Senat – spre exemplu din categoria persoanelor vizate de lege au fost excluşi membrii Marii Adunări Naţionale, considerându-se că atribuţiile lor erau formale.
Legea lustraţiei, deşi neadoptată, a fost des invocată, mai ales în perioada campaniilor electorale.

Liana Mureşan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.