Tribunalul Bistriţa-Năsăud are la această dată datorii de peste 170.000 de lei.
Odată cu această datorie, instanţa bistriţeană, intră în „rândul lumii”, situaţie în care se află şi majoritatea instanţelor din România.

Cea mai mare parte a instanţelor au epuizat integral sumele de bani cuprinse în bugetele lor la alineatele bugetare din care se suportă serviciile şi se achiziţionează bunurile în lipsa cărora aceste instituţii nu pot funcţiona: energie electrică, comunicarea prin Poşta Română a citaţiilor, hotărârilor judecătoreşti şi a celorlalte acte procedurale, combustibil auto, hârtie imprimantă, consumabile ş.a. Luna septembrie ar putea aduce blocajul funcţional general al sistemului judiciar, susţine Societatea pentru Justiţie într-un comunicat.
Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) vrea să formuleze o plângere penală contra unor membri ai Executivului, pentru subminarea puterii judecătoreşti.

Situaţie tragică în Bistriţa-Năsăud

Tribunalul Bistriţa-Năsăud se află în aceeaşi situaţie ca majoritatea instanţelor din România – la un pas de colaps. Datoriile pe care instanţa bistriţeană le are, potrivit datelor oficiale remise de purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bistriţa-Năsăud, Anamaria Melinda Mureşan, se cifrează la 171.112, 12 lei. Din acest total, 20.343,71 lei trebuie plătiţi pentru consumul de energie electrică, 3.434,05 lei – apă, canal, salubritate, 2.403,58 lei – servicii telefonice, 94.530 lei – onorarii avocaţi, 22.488,53 lei – cartuşe, toner, 2.302,65 lei – hârtie copiator, 626,35 lei – material de curăţenie, 635 lei – onorarii traducători, 12.545,90 lei – alte servicii( service centrală telefon, service staţii chemare persoane în sala de judecată, service sisteme de securitate , abonament Lex Expert, abonament pentru două programe contabilitate – SICO, service copiatoare, service autoturisme).

Din informaţiile neoficiale pe care le deţinem deocamdată, situaţia este la fel de gravă şi la Judecătoria Năsăud, unde, în acest moment conducerea instituţiei are voie doar achiziţionarea formularelor pentru citaţii şi expedierea acestora pe datorie. Deocamdată, din partea acestei instituţii nu s-a primit nicio informaţie oficială deşi s-a trimis din partea redacţiei o cerere în baza Legii 544 privind accesul la informaţiile de interes public. O cerere similară a fost înaintată şi conducerii Judecătoriei Beclean, dar nici de aici nu a venit vreun răspuns.

Cronica unei morţi anunţate

Instanţele de judecată au fost nevoite să-şi depăşească bugetele de cheltuieli pe bunuri şi servicii necesare funcţionării cu peste 100%, acumulând datorii de aproape 25 milioane de euro, arată un studiu al magistraţilor de la SoJust. Studiul realizat de SoJust – Cronica unei morţi anunţate: Situaţia financiară reală a instanţelor judecătoreşti – arată că, în ritmul actual, cu bugete reduse aproape la jumătate faţă de anul trecut, instanţele vor intra în colaps financiar la 1 septembrie, când s-ar putea ajunge ca „activitatea de judecată în România să fie complet blocată”. „Potrivit legii, constituie infracţiune angajarea de cheltuieli de către ordonatorii de credite cu depăşirea limitelor maxime ale creditelor bugetare aprobate. Altfel spus, preşedinţii instanţelor care ulterior epuizării unui alineat bugetar acceptă furnizarea de servicii ori bunuri în continuare (cum ar fi energie electrică, ori transmiterea de citaţii) încalcă cu consecinţe penale disciplina financiară. Acesta este motivul pentru care concluzia principală a acestui studiu este ca instanţele se află în pragul colapsului, luna septembrie putând aduce blocajul funcţional general al sistemului judiciar”, se mai arată în document. Mai exact, preşedinţii instanţelor, care ulterior epuizării unui alineat bugetar acceptă furnizarea de servicii ori bunuri în continuare (cum ar energie electrică, ori transmiterea de citaţii), încalcă, cu consecinţe penale, disciplina financiară.

Peste o sută de milioane de lei, deficit

În acelaşi document se spune că, în baza informaţiilor financiare reduse deţinute, deficitul financiar al instanţelor pentru bunurile şi serviciile necesare funcţionării lor se cifrează la circa 100 de milioane de lei, adică încă o dată bugetul actual.
„Lipsa de transparenţă a Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, asumarea de către acesta a unei strategii de minimalizare a situaţiei financiare a instanţelor, deturnarea atenţiei spre problema sporurilor şi restanţelor salariale constatate prin hotărâri judecătoreşti, dar şi incapacitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi a instanţelor judecătoreşti de a comunica public într-o manieră organizată nivelul subfinanţării, au condus la dezinformarea opiniei publice, a Guvernului, a Parlamentului şi a clasei politice cu privire la dimensiunea reală a situaţiei de blocaj financiar a instanţelor judecătoreşti.

Decizii greşite de politică publică

La agravarea situaţiei financiare au contribuit şi unele decizii greşite de politică publică luate la nivelul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, care au condus la grevarea bugetelor instanţelor de creşterea neprevăzută a costurilor unor servicii, dar şi lipsa de implicare a Guvernului şi a MJCL în activitatea legislativă a Parlamentului, permiţând astfel adoptarea în absenţa unor studii de impact a unor reglementări cu efect imediat asupra creşterii cheltuielilor efectuate de instanţele judecătoreşti.

Cea mai eronată decizie din acest punct de vedere o reprezintă majorarea cu până la 300% a onorariilor pentru asistenţa juridică gratuită, fără ca aceste noi niveluri să fie avute în vedere la construirea bugetelor instanţelor judecătoreşti”, mai arată SoJust.

Situaţie mai mult decât dezastruoasă

În 2009, prin legea bugetului de stat, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a primit suma de 111.409.000 lei (aproximativ 26 milioane euro) la Titlul II, Bunuri şi servicii, aceasta reprezentând 82,62% din valoarea deschiderilor de credite bugetare efectuate în anul 2008 la acest titlu de cheltuieli. Această valoare nu a avut însă în vedere rectificarea negativă efectuată în aprilie 2009, când bugetul ministerului a fost rectificat cu suma totală de 61.253.000 lei, din care 20.370.000 lei numai la bunuri şi servicii. „După rectificare, Titlul II, Bunuri şi servicii, a rămas la valoarea de 91.039.000 lei (aproximativ 21,5 milioane euro), ceea ce reprezintă doar circa 65% din valoarea deschiderilor de credite bugetare efectuate în 2008”, se arată în document.

Studiul concluzionează că situaţia financiară a instanţelor este mult mai dezastruoasă decât rezultă din luările de poziţie oficială ale Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, situaţie care se datorează doar parţial stării economice de criză generală.

Predoiu, ameninţat cu o plângere penală

De asemenea, Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) a avertizat recent Executivul că instanţele de judecată din ţară mai funcţionează doar pentru că „manevrăm bunăvoinţa furnizorilor” şi că Guvernul urmăreşte „subordonarea economică a puterii judecătoreşti”. De asemenea, AMR nu exclude posibilitatea formulării unei plângeri penale împotriva ministrului Justiţiei şi a altor persoane din Executiv, pentru subminarea autorităţii judecătoreşti prin deposedarea Justiţiei de taxele judiciare de timbru şi alte acţiuni.

Liana Mureşan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here