Mugur Ciuvică, ”omul” lui Dan Voiculescu, a făcut o plângere la Inspecția Judiciară împotriva judecătorului Camelia Bogdan, care l-a condamnat pe ”mogulul Antenelor” la 10 ani de închisoare. Inspecția Judiciară a întocmit un raport, care seamănă, mai curând, cu un rechizitoriu, și a propus excluderea ei din magistratură pentru că ”nu mai prezintă calitățile necesare pentru ocuparea funcției de judecător”. Inspecția Judiciară este condusă de Lucian Netejoru despre care Camelia Bogdan spune că, indicând o serie de probe, în pofida faptului că este judecător, face parte din Masoneria Română.

Inspecția Judiciară a propus excluderea magistratului Camelia Bogdan din magistratură. Referatul, care seamănă cu un rechizitoriu, incriminează magistratul scoțând în evidență că făcut afirmații defăimătoare la adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție, a judecătorilor care au dat sentințe care nu i-au convenit, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Serviciului Român de Informații  și a Curții Constituționale. În urma plângerilor făcute de judecător, pe rolul DNA sunt 9 dosare penale înregistrate ca urmare a plângerilor formulate de Camelia Bogdan împotriva autorităților care s-au ocupat de acțiunile disciplinare declanșate împotriva ei.

”Prin prisma acțiunilor desfășurate din funcția de judecător calificate de instanța disciplinară ca nefiind conforme cu statutul acestei funcții și pentru care a fost sancționată disciplinar de două ori, cât și în raport de manifestările extraprofesionale în care nu se respectă standardele de conduită naționale și internaționale stabilite pentru funcția de judecător, cu consecințe negative asupra credibilității justiției, apreciem că doamna Camelia Bogdan, judecător suspendat, nu mai prezintă calitățile necesare pentru ocuparea funcției de judecător, nemaibucurându-se de o bună reputație”, conchide raportul Inspecției Judiciare.

Raportul făcut de Inspecția Judiciară pare făcut, mai curând, de Grupul de Investigații Politice (GIP) – condus de Mugur Ciuvică. De altfel, el a fost publicat, inițial, de această asociație. Pe site-ul Inspecției Judiciare documentul respectiv nu a putut fi accesat până la închiderea ediției, ziariștii de la Gazeta de Cluj intrând în posesia documentului de pe urma unui email trimis de Grupul de Investigații Politice.

Ultima acțiune a GIP împotriva judecătorului care l-a condamnat pe Voiculescu a avut loc anul trecut, când, în 7 aprilie 2020, GIP a sesizat ANAF în legătură cu inadvertența a 200.000 de euro din declarația de avere a Cameliei Bogdan. În replică ANAF a anunțat că va verifica diferența dintre averea Cameliei Bogdan și veniturile declarate de aceasta. Nu s-a găsit nimic în neregulă

A deschis o ”umbrelă de dosare” în instanțele clujene

Camelia Bogdan a deschis o serie de procese în cadrul instanțelor clujene în cadrul cărora încearcă anularea rapoartelor întocmite de ANI și Inspecția Judiciară. Majoritatea au fost finalizate până în acest moment.

Acest demers s-a transformat într-o luptă împotriva sistemului judiciar, a clasei politice, a protocoalelor încheiate între SRI și Justiție, precum și împotriva Masoneriei din România. De asemenea, în cadrul acestor dosare judecătorul încearcă să îi tragă la răspundere pe cei care ar fi trebuit să recupereze prejudiciul din Dosarul ICA – Voiculescu, care se ridică la peste 60 milioane euro.

Potrivit uneia dintre întâmpinările depuse la dosar de Camelia Bogdan, ”acțiunea disciplinară exercitată împotriva mea este expresia unui abuz de putere de către o persoană în stare de incompatibilitate cu funcția”. Magistratul cere anularea unor rapoarte care o vizează. Este vorba de rezoluțiile Inspecției Judiciare din 2016 și 2017 și a raportului ANI din 2017.

Judecătoarea a făcut un inventar al metodelor prin care consideră că s-a încercat intimidarea magistratului. Metoda raiders, vehiculată în cadrul serviciilor de informații pentru a slăbi rezistentă persoanelor. Asupra țintei erau formulate multe plângeri, sesizări, erau organizate controale etc. astfel încât această să devină mai receptivă la cei care organizau atacul. „Din acest punct de vedere, plângerile penale, disciplinare și memoriile împotrivă mea au depășit de mult cifră 100”, acuza Camelia Bogdan.

De asemenea, judecătorul enumeră printre metodele folosite linșajul mediatic („o avalanșă de acuzații, acte de hartuire a mea”), izolarea față de societate („prin răspândirea de zvonuri cu privire la presupusul câmp tactic din care aș fi făcut parte, răspândirea de zvonuri cu privire la persoanele care intrau în contact cu mine), crearea unor situații conflictuale cu diferite persoane și instituții, în special tabere politice sau conceptuale adverse, scrisori și mesaje de amenințare, acte de urmărire și supraveghere a domiciliului și de filaj neautorizat, divulgarea pe rețelele de socializare a unor mesaje cu profundă incitație la ură, acte de agresiune („tentativă de agresiune din data de 4 august – 5 august 2014, date la care am finalizat cercetarea judecătorească în dosarul ICA și am intrat în dezbateri”).

A câștigat un proces la CEDO

Camelia Bogdan, judecător în cadrul Curții de Apel București, a intrat în atenția opiniei publice după ce l-a condamnat pe Dan Voiculescu și a stabilit un prejudiciu al dosarului în valoare de peste 60 milioane euro.

Ulterior, pentru că ar fi intrat în mod nelegal în acest dosar, ea a intrat în atenția Agenției Naționale de Integritate și a Inspecției Judiciare din cadrul CSM care, în urma rapoartelor făcute, au sancționat-o pe Bogdan ajungându-se până la excluderea din magistratură.

Pe de altă parte, ea a câștigat procesul intentat împotriva României la Curtea Europeană pentru Drepturilor Omului (CEDO). A contestat modul în care a fost suspendată din magistratură, iar forul european a constatat că i-a fost încălcat dreptul la apărare.

CEDO a stabilit că suspendarea dictată de CSM în urma unui raport al Inspecției Judiciare prin care se propunea sancțiunea a fost luată cu încălcarea dreptului judecătoarei de a se apăra, deoarece a intrat în vigoarea înainte de avea efectiv posibilitatea de ataca decizia într-o instanță.

Curtea a hotărât ca statul român să îi plătească Cameliei Bogdan despăgubiri de 8.000 de euro, față de 100.000 de euro, cât ceruse.

Masonii din Justiție

Printre motivele invocate se regăsesc conflictele juridice care au apărut între SRI – ÎCCJ – CSM și ANI.

Pe lângă aceste conflicte, judecătoarea Camelia Bogdan îl vizează în mod direct și pe șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru. Ea a făcut o plângere penală pentru faptul că Netejoru nu a declarat că face parte din rândul masonilor. Inițial, dosarul de cercetare s-a deschis la DNA Constanța și a fost instrumentat de procurorul Andrei Bodea însă, intempestiv, structura centrală a DNA a preluat dosarul respectiv și l-a atribuit lui Remus Budăi. La rândul lui, Budăi este acuzat că a încercat să îl scape pe șeful Inspecției Judiciare de apartenența la Loja Masonică din România. Netejoru împreună cu judecătorul ÎCCJ Ionuț Matei fac parte din masonerie, ”nașul” lui fiind generalul Adrian Ciocârlan, director adjunct al SRI. Netejoru și Matei fac parte din loja masonică SF 98 Sfântu Gheorghe.

Recuperarea prejudiciul făcută în ritm de melc

În 2019, ANAF recuperase o mică parte din prejudiciul Dosarului ICA. După patru ani de la sentinţa prin care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul ICA, ANAF a recuperat doar 8,7 milioane de euro din prejudiciul constatat.

„Până la data prezentei (ianuarie 2019, n.r.), în dosarul penal a fost recuperată suma de 40.993.727 lei (puţin peste 8,7 milioane de euro, n.r.). Sumele încasate s-au recuperat integral prin procedura de executare silită, respectiv în urma înfiinţării popririlor bancare, a popririlor asupra sumelor datorate debitorilor de către terţi şi prin valorificarea unor bunuri aflate în proprietatea debitorilor. Procedura de executare silită se efectuează integral, până la recuperarea în totalitate a sumelor stabilite de instanţele de judecată”, a arătat ANAF

Pe de altă parte, în 2018 Dan Voiculescu a executat silit Fiscul, pentru că i-a oprit prea mulţi bani din pensie, pentru recuperarea prejudiciului. Politicianul a recuperat de la ANAF aproape 30.000 de lei. El a depus o plângere şi a câştigat ca în procedura de recuperare a prejudiciului din dosarul ICA să-i fie reţinută doar o treime din pensie, potrivit normelor în vigoare.

Răzvan Robu 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here