Noul Cod Penal vine cu stabilirea normelor pentru o nouă infracţiune: violarea vieţii private. Articolul de lege prevede că oricărei persoane îi este interzis să înregistreze, audio sau video, o altă persoană care nu îşi dă acordul în mod expres. Stabilirea noii infracţiuni este interesantă pentru că este sancţionată înregistrarea în spaţii închise, dar cea făcută în spaţii deschise nu este reglementată. În acelaşi timp, un aliniat al acestui articol stipulează că dacă se manifestă un interes legitim, înregistrarea unei persoane nu este considerată infracţiune.

Noul cod penal vine cu stabilirea unei noi infracţiuni, cea de “violare a vieţii private”, care stabileşte că o persoană nu mai poate fi înregistrată în spaţiul privat. Cu toate acestea, dacă se dovedeşte că înregistrările au fost făcute cu un scop legitim, înregistrarea nu mai este considerată infracţiune.

“Atingerea adusă vieţii private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă. Nu constituie infracţiune fapta săvârşită: a) de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim; b) dacă persoana vătămată a acţionat explicit cu intenţia de a fi văzută ori auzită de făptuitor; c) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni; d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate”, arată textul articolului 226 din noul Cod Penal.

 

Articolul nu pune beţe în roate ziariştilor

Interesant la stabilirea noii infracţiuni este că nu îngrădeşte drepturile pe care le are un ziarist în timpul exercitării profesiei. “Noua infracțiune vine să acopere un vid legislativ național, dar mai ales să protejeze viața privată care este frecvent încălcată, mai ales cu ajutorul mijloacelor de fotografiere sau înregistrare audio/video aflate la îndemâna oricărei persoane ce deține un telefon mobil. Infracțiunea apără și viața privată a celor care sunt filmați sau înregistrați audio, fără drept, de către reporterii sub acoperire prin camerele video amplasate fie în ramele ochelarilor, fie în nasturii hainelor. Însă, foarte important, prin excepțiile consacrate de legiuitor în alineatul 4 din cod, nu îngrădește rolul pe care o are presa într-o societate democratică. Totuși, nu orice faptă de înregistrare este incriminată de noul cod, ci numai acelea săvârșite asupra unei persoane care se află într-o încăpere, nu și în public. Acțiunea penală începe doar dacă există o plângere penală făcută de către partea vătămată într-un termen de 3 luni din ziua în care aceasta a aflat despre săvârșirea faptei. Există patru excepții care fac ca fapta să nu fie considerată infracțiune, respectiv când există un interes legitim, dacă făptuitorul se afla la întâlnire cu partea vătămată, când persoana vătămată a acționat cu intenția de a fi înregistrată, când se surprinde sau se dovedește existența unei infracțiuni, ori când se surprind fapte de interes public”, explică avocatul Sebastian Simion.

 

Interceptările în vid legislativ

În momentul de faţă, proba interceptărilor de comunicaţii telefonice se află într-un vid legislativ pentru că poate fi contestată. Pentru ca această probă să fie imbatabilă, ar trebui ca certificarea acestei probe să se facă prin intermediul unei “semnături electronice”, dar, în acelaşi timp, semnătura electronică nu a fost introdusă oficial în categoria înregistrărilor audio folosite drept probe judiciare. Fără această “semnătură”, absolut nimeni nu poate certifica că vocea din înregistrare îi aparţine persoanei indicată în rechizitoriu. Mai mult, o asemenea probă poate fi falsificată sau, în cel mai bun caz, înregistrarea respectivă poate fi editată astfel încât, din câteva sute de ore de interceptări să poate fi pusă cap la cap înregistrarea dorită.

Patriciu a pus SRI la plată

Printre cei care au contestat interceptările făcute de SRI se numără şi Dinu Patriciu care, conform aşteptărilor, a şi câştigat procesul. Patriciu va primi, drept daune morale de la SRI suma de 50.000 de lei pentru că omul de afaceri a fost interceptat ilegal în perioada 2003 – 2004, fără  ca agenţii SRI să aibă mandat emis de un judecător. Acest proces a început în 2006, iar Patriciu a câştigat la începutul acestui an la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. O parte din interceptări au constituit acuzaţiile pe care procurorii i le-au adus lui Patriciu în dosarul “Rompetrol”.

dinu patriciu

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here